Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » didactica » didactica pedagogie
UTILIZARI CURENTE ALE NOILOR TEHNOLOGII IN EDUCATIE

UTILIZARI CURENTE ALE NOILOR TEHNOLOGII IN EDUCATIE


UTILIZARI CURENTE ALE NOILOR TEHNOLOGII IN EDUCATIE

Noile tehnologii ale informatiei si comunicarii se preteaza la nenumarate tipuri de aplicatii in instruire, in beneficiul direct sau indirect al celor care invata. Relativ la activitatile de predare-invatare, toate aceste instrumente indeplinesc unul dintre urmatoarele roluri: resurse pentru activitatile din clasa, suport in activitatea didactica, ajutor in activitatea elevilor si studentilor.

1. Resurse pentru activitatile la clasa

Aceste aplicatii se adreseaza direct celor care invata pentru a-i ajuta sa-si insuseasca informatii sau sa dobandeasca anumite competente prin demonstratii, exemple, explicatii, simulari. Exemple de asemenea resurse:



software educational. Acestea cuprind aplicatii drill and practice, tutoriale, simulari, programe de tipul problem-solving, combinatii intre acestea.

materiale video interactive. Includ software creat pentru diverse activitati de training si instruire, prezentari de materiale si programe informative, scenarii de tip problem-solving, tutoriale interactive-toate acestea pe CD-ROM sau disponibile pe Internet.

cursuri pentru educatie la distanta

2. Suport in activitatea didactica

Cadrele didactice utilizeaza tehnologiile informatiei si comunicarii pentru realizarea materialelor suport de lectii sau pentru organizarea mai eficienta a clasei si timpului. Exemplele includ tehnologiile ca suport pentru urmatoarele tipuri de sarcini:

pregatirea si printarea materialelor didactice. Presupun folosirea procesoarelor de text si sistemelor DTP pentru realizarea testelor, foilor de calcul, diplomelor.

inregistrarea progresului elevilor si analiza datelor. lnclud programe de gestiune a bazelor de date, calcul tabelar, programe speciale de notare, pachete pentru analiza statistica si instrumente pentru management asistat de calculator.

pregatirea si realizarea prezentarilor informative si formative. Aceste activitati presupun utilizarea instrumentelor de grafica, programe de authoring multimedia sau hypermedia, software de prezentare (PowerPoint), sisteme de prelucrare video

organizarea timpului. Presupune instrumente de planificare a timpului, realizare a orarului si calendarelor de activitati.

3. Instrumente pentru cei care invata

Aceste resurse bazate pe noile tehnologii ale informatiei si comunicarii sunt utile pentru elevi si studenti in realizarea rapida, facila si eficienta a sarcinilor de munca individuala. Multe dintre programe sunt aceleasi cu cele folosite de profesori. Cele mai populare aplicatii sunt centrate pe:

redactarea temelor in toate ariile curriculare. Elevii si studentii utilizeaza procesoarele de text si sistemele DTP pentru aceste tipuri de sarcini.

ajutor in realizarea proiectelor de cercetare. Presupun referinte la enciclopedii electronice, baze de date, sisteme online.

asistenta pentru sarcinile de invatare / asimilare in diverse domenii.Se refera la sistemele CAD, editoare muzicale, simulatoare.

dezvoltarea produselor si prezentarilor. Pentru realizarea acestui scop se folosesc utilitare grafice, programe de authoring multimedia/hypermedia, software de prezentare, sisteme de prelucrare video.

In majoritatea cazurilor, un produs software isi gaseste aplicatii in diverse arii educationale. De exemplu, un software de procesare de text poate demonstra concepte lingvistice sau gramaticale, poate fi folosit pentru pregatirea materialelor didactice sau poate fi utilizat de elevi in redactarea temelor. Pe de alta parte, unele produse software sunt realizate cu un scop precis (tutorialele).

Categoriile generale de mai sus incearca sa surprinda si sa clarifice aria de impact a noilor tehnologii ale informatiei si comunicarii in educatie; succesele in practica constituie mai degraba apanajul unui spirit cautator decat urmarea unor norme rigide de aplicare.

A sti de ce profesorii pot utiliza o resursa tehnologica este cel putin tot atat de important ca a sti cum sa o foloseasca. Astfel, fiecare strategie de integrare a NTI trebuie discutata in termenii motivului pentru care un produs software este inclus in activitatea didactica, luand in calcul contextul in care se implementeaza si cateva proceduri si criterii necesare pentru utilizarea eficienta.

Educatia la distanta prin Internet

Istoric, educatia la distanta insemna studiul prin corespondenta, insa acceptiunile actuale tind sa fie mai apropiate de metode de transmitere a materialelor sustinute de tehnologii audio, video si (mai frecvent si deschizand mai multe posibilitati) prin retele globale de calculatoare.

In general, definitile date de institutile de specialitate converg in a accepta ca se vorbeste despre educatie la distanta atunci cand profesorul si studentul (studentii) sunt separati prin distanta fizica si tehnologia (audio, video, retele de calculatoare, material tiparit), imbinata uneori cu comunicarea fata in fata, este folosita pentru instruire

Un alt numitor comun este caracteristica acestui sistem de a augmenta oportunitatile de invatare ale studentilor , prin eliminarea obstacolelor de ordin spatial, temporal sau a impunerii unui ritm de invatare. Se asigura astfel posibilitati de studiu unor categorii largi de cetateni, fara intreruperea activitatii lor profesionale.


Aceasta este de fapt si caracteristica principala, care face ca sistemul sa fie deosebit de viabil pentru ciclurile superioare, pentru educatia permanenta, pentru educatia vocationala si il situeaza potential printre cele mai solicitate tipuri de sisteme de educatie ale viitorului.

O excelenta definitie cu valoare operationala o da Consiliul pentru Educatie si Instruire la Distanta : 'Educatia la distanta presupune inscrierea si studiul la o institutie de instruire, care asigura materialele didactice pregatite intr-o ordine secventiala si logica penlru ca studentii sa studieze pe cont propriu. La sfarsitul fiecarei etape, studentul trimite prin fax, mail, sau computer catre instructorii calificati, produsul muncii sale spre corectare, clasare si orientare tutoriala pe problemele subiectului.Sarcinile corectate sunt inapoiate, acest schimb asigurand o relatie student - profesor personalizata.'

Unii autori investesc cu semnificatii deosebite interactiunile dintre studenti, poate pentru ca aceasta este una din directiile spre care sistemul de instruire la distanta isi va depasi limitele. Alti autori accentueaza rolul mediator al profesionistilor educatiei - punerea in legatura a studentilor cu resursele educationale de oriunde din lume fiind considerat unul dintre cele mai importante avantaje ale educatiei la distanta prin Internet - in contextul actual al digitizarii culturii, varietatii surselor de informare si dificultatii de orientare in campul informational.

Definim educatia la distanta ca o experienta planificata de predare-invatare, organizata de o institutie ce furnizeaza mediat materiale intr-o ordine secventiala si logica pentru a fi asimilate de studenti in maniera proprie, fara a constrange agentii activitatii la coprezenta sau sincronicitate. Medierea se realizeaza prin modalitati diverse, de la material tiparit (prin corespondenta), la tehnologii audio, video sau noile tehnologii ale informatiei si comunicarii.

Prin raportare la educatia traditionala, se pot reliefa cateva avantaje ale educatiei la distanta prin internet - aplicabila cel putin deocamdata la nivelul invatamantului universitar si in formare continua, dupa modelul universitatilor deschise si la distanta din Wile tehnologizate:

in primul rand, toate resursele care constituie obiectul cursului pot fi accesibile oricui. Scopul curriculumului va fi mai cuprinzator decat cel curent, curriculumul oferind modalitati multiple pentru achizitii de cel mai inalt nivel in toate domeniile culturii.

audienta este considerabil crescuta, educatia la distanta putand cuprinde si studenti care nu pot participa la cursurile din sistemul traditional. Accesul la retele locale, regionale si nationale leaga studentii din diferite medii sociale, culturale, economice, si cu experiente variate.

este facilitata invatarea intr-un ritm propriu, intr-un stil personal, parcurgerea sau audierea cursurilor putand fi facuta treptat si repetat. Computerele incorporeaza variate pachete de softuri extrem de flexibile, studentul avand un control maxim al informatilor de continut. Interactiunile sincrone si cele asincrone dintre profesor si studenti se pot complementariza.Un rol important aici 1-ar avea posibilitatea constituirii unui grup pedagogic (team teaching) pentru transmiterea cunostintelor unui anumit domeniu si antrenarea in activitati a unor educatori care in mod curent nu sunt disponibili din variate motive.Tehnologiile sunt interactive, permitand un feed-back total, in timp real, si evaluari formative sau sumative, cantitative sau calitative intr-un mod facil si de catre evaluatorii cei mai avizati. Printre dificultatile la implementare, ce pot fi considerate si limite ale noului sistem se numara:

costurile ridicate ale dezvoltarii sistemului, incluzand cheltuieli cu: tehnologia (hard si soft);transmiterea informatilor in retea; intretinerea echipamentului; producerea materialelor necesare.

dificultatea sustinerii la implementarea sistemului a unui efort consistent si sustinut al studentilor, profesorilor, intermediarilor ce ofera suport tehnic si personalului administrativ.

necesitatea experientei cursantilor in domeniul computerelor. Intretinerea propriului computer va fi probabil una dintre responsabilitatile curente

Studentii trebuie sa fie extrem de motivati pentru participare. Fenomenul de abandon scolar este mult mai frecvent in educatia la distanta decat in cadrele traditionale ale educatiei, interrelatiile instituite fiind relativ impersonale, facand optiunea mai usoara pentru cursant. Relativa 'dezumanizare' a cursurilor pana la dezvoltarea unor strategii optime de interactiune si a focalizarii pe student si nu pe sistem.

Insa experientele de pana acum ne asigura de faptul ca participantii la educatia prin intermediul noilor tehnologii se familiarizeaza in scurt timp cu sistemul digital si intra relativ curand in ritmul natural al transmiterii si respectiv insusirii de cunostinte.

Un tip de predare-invatare la distanta, care castiga teren pe zi ce trece, este educatia prin Internet, considerata cea mai promitatoare forma de eLearning.

Cursurile suport sunt stocate pe un computer intr-o forma specifica si un navigator uzual pentru Internet sau, in unele cazuri rare, un program special permite cursantilor sa acceseze informatiile in ritmul propriu de asimilare.

Materialele de invatare sunt prezentate intr-o forma multimedia - prin imbinare de text, sunet, imagine si chiar scurte filme - si in modul hyperlink - un model structural in care accesul la alte informatii se realizeaza prin legaturi multiple de la o singura pagina.

Acest tip de materiale fara "suport pe hartie" au o serie de avantaje

se inlatura necesitatea spatiilor de depozitare si personalului numeros

costuri de expediere reduse

flexibilitate pentru student in sensul posibilitatii alegerii portiunilor care setiparesc si care raman in format electronic

expedierea la student exact la timp in sensul accesului la material exact cand si unde este necesar

integrarea unei varietati de medii de invatare: text, grafica, imagine statica si animata, sunet, scurte filme

acces la materiale din alte sute de mii de surse, unele prin linkuri (legaturi directe din situl de origine

integrarea legaturilor cu tutorii si cu alti studenti, prin intermediul web site-ului.

La un studiu de fezabilitate in vederea implementarii uneia dintre formele de educatie la distanta, comparatia intre acestea poate fi facuta printr-o serie de indicatori ce caracterizeaza, dupa unii cercetatori, o paradigma a invatamantului la distanta:

scala-numarul participantilor implicati intr-o activitate de invatare pe o durata determinata;

simetrie-gradul in care se poate focaliza atentia pe fiecare participant(invers proportionala cu marimea clasei);

perceptie-calitatea tehnica a materialelor primite de participanti; interactivitate-durata de timp minima in care se poate obtine un raspuns intr-o interactiune;

co-locatie-distanta fizica ce desparte participantii;

mijloace-avantaiul de mijloace/ instrumente de lucru de care dispun participantii pentru invatare si comunicare;

costuri-cheltuielile unui cursant pentru atingerea unui set stabilit de obiective;

timp-nivelul de control al timpului necesar unui cursant pentru a atinge un  obiectiv de invatare.



Engineering Outreach Staff de la Universitatea Idaho; din ghidul: Distance Education at a Glance [online] https://lwww.uidaho.edu/evo/distl.htm

The California Distance Learning Project (CDLP) [online] https:l/www.otan.dni.us/cdlp/

Consiliul pentru Educatie si Pregatire la Distanta (DETC) [online] https://www.detc.org/

Engineering Outreach Staff de la Universitatea Idaho; din ghidul: Distance Education at a Glance [online] https://lwww.uidaho.edu/evo/distl.htm

Chimas-Cadariu, Andrei. Ghid practie pentru educatie la distanta. Bucuresti: Alternative, p.40.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.