Colaborarea dirigintelui cu familia elevului

Colaborarea dirigintelui cu familia elevului

"Familia este prima institutie sociala care se ocupa de educarea copiilor si tinerilor, iar de calitatea acestei educatii depinde deseori intreaga evolutie interioara a tanarului." (Dictionar de pedagogie)

Functia educativa a familiei consta in formarea primelor deprinderi de viata, transmiterea primelor cunostinte, sentimente sociale, a primelor virtuti. Alaturi de scoala, familia exercita cea mai mare influenta asupra copilului. In actiunea comuna a acestor doi factori rolul conducator revine scolii. Scopul actiunilor lor este unitar.

Formele de colaborare ale dirigintelui cu familia:

1. Comitetul cetatenesc de parinti se constituie la nivelul fiecarei clase. Comitetul este format din 3-5 membri, dintre care unul este dirigintele. Membrii comitetului isi atribuie sarcini si responsabilitati: presedinte, vicepresedinte, casier, etc.

Atributiile comitetului:

- asigura unitatea de influente educative;

- sprijina informarea si pregatirea pedagogica si psihologica a parintilor pentru participarea lor eficienta la activitatea de educatie:

- antreneaza parintii la solutionarea unor probleme ale clasei: vizitarea unor elevi nescolarizati, solutionarea unor probleme administrativ-gospodaresti, sponsorizarea unor activitati organizate de clasa sau scoala.

Dirigintele stimuleaza activitatea comitetului de parinti si cointereseaza pe toti parintii in realizarea obiectivelor educative ale clasei, precum si a celor social-gospodaresti si cultural-distractive. El trebuie sa dovedeasca principialitate, demnitate, corectitudine si tact pedagogic.

2. Adunarile cu parintii - prin ele se asigura legatura cu parintii elevilor pe parcursul anului scolar, schimbul de experienta, confruntarea opiniilor si cautarea solutiilor pentru activitati educative. Astfel se realizeaza unitatea atitudinilor si actiunilor educative ale parintilor, relatiile de colaborare intre ei si influenta educativa asupra copiilor.

Adunarile au o tematica precisa, fixata la inceputul anului scolar. Tematica poate viza:

- analiza activitatii instructiv-educative a clasei, evolutia fiecarui elev;

- depistarea cauzelor care determina rezultatele la invatatura;

- probleme legate de frecventa elevilor, aspecte ale comportarii acestora, tinuta, etc.;

- initierea parintilor in stimularea dezvoltarii personalitatii copiilor lor.

La inceputul anului scolar intrunirea cu parintii realizeaza:

- analiza activitatii comitetului de parinti pentru anul scolar precedent;

- alegerea comitetului de parinti si desemnarea reprezentantilor in comitetul de parinti al scolii;

- precizari privind activitatea pentru intregul an scolar.

De regula, intrunirile au loc o data pe semestru (sau de cate ori este nevoie). La adunarea curenta se anunta tema pentru adunarea viitoare. Se pot programa adunari comune la care sa participe parinti si copii.

Intrunirile cu parintii contribuie la ridicarea nivelului pedagogic al parintilor, la imbunatatirea conditiilor de activitate educativa in scoala si in familie.

3. Lectoratele cu parintii - in cadrul lor se dezbat probleme de educatie a copilului in familie si in scoala.

Lectoratele se organizeaza o data pe semestru cu parintii elevilor dintr-un ciclu de invatamant. Ele sunt conduse de director, de un cadru didactic desemnat de consiliul de administratie al scolii, sau de responsabilul comisiei dirigintilor.

Lectoratul isi poate alege un comitet format din: un responsabil cu probleme organizatorice, unul cu probleme de secretariat si unul cu probleme financiare.

In cadrul lectoratelor cu parintii se prezinta, se dezbat tematici pedagogice si de educatie. Ele pot fi urmate de programe artistice, culturale, sportive.

Teme pentru lectorate:

- O zi din viata copilului meu;

- Ce-mi doresc pentru copilul meu;

- Limbajul copilului - oglinda familiei;

- Educatie - religie - morala;

- Scoala si familia - concurenta sau complementaritate.

4. Vizitele la domiciliu - constituie o forma specifica de colaborare. Prin ele se realizeaza contactul nemijlocit al dirigintelui cu conditiile concrete de viata si educatie ale copilului in cadrul familiei. Astfel dirigintele poate cunoaste:

- modul de organizare si petrecere a timpului de activitate si recreere;

- atmosfera din familie;

- date importante din viata copilului;

- nivelul material si cultural al familiei;

- conceptia parintilor despre instructie si educatie;

- influenta (felul si masura) educativa exercitata asupra copilului de catre parinti, bunici, frati mai mari, rude, prieteni.

Pe langa aceste date se pot lua masurile necesare pentru a asigura copilului un climat educativ propice dezvoltarii personalitatii sale. In urma acestor vizite, dirigintele isi poate cunoaste mai bine elevii, poate intelege multe din aspectele comportamentului lor, rezultatele la invatatura, unele manifestari comportamentale si poate lua masurile potrivite, adecvate pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii copiilor.

Cand si cum face aceste vizite?

Vizitele pot fi spontane sau planificate. Este important ca dirigintele sa se pregateasca pentru ele. In situatii speciale pot fi antrenati 1-2 membri din consiliul de administratie al scolii sau din comitetul de parinti.

5. Consultatiile pedagogice acordate parintilor se pot desfasura la scoala, in familie sau de catre psihopedagogul scolar.

Situatiile in care se acorda consultatii:

- la solicitarea parintilor;

- la domiciliul elevului;

- parintii sunt chemati la scoala pentru a rezolva anumite probleme.

Consultatiile pot fi individuale sau in grup. Ele se rezuma de obicei la o singura problema. Aceasta poate fi:

- situatia la invatatura a copilului;

- cercetarea cauzelor ce au determinat o anumita situatie si cautarea masurilor adecvate pentru indreptarea ei;

- comportamentul elevului;

- manifestari neasteptate;

- o situatie speciala aparuta in familie sau intr-un grup de elevi;

- probleme biologice sau psihologice specifice varstei.

Dirigintele trebuie sa se pregateasca pentru aceste consultatii, sa studieze situatia concreta care va fi discutata, sa studieze materiale de pedagogie si psihologie. In realizarea consultatiei trebuie sa dovedeasca o atitudine plina de tact, intelegere, stima, respect si interes fata de problema, parinti si copii. Pentru documentare si realizare efectiva dirigintele poate consulta specialisti.

6. Corespondenta cu parintii - se recurge la aceasta modalitate in cazul parintilor ce domiciliaza la distanta mare de scoala, iar elevii locuiesc in internat ori in gazda, sau pentru suplinirea vizitelor la domiciliu si a consultatiilor (in conditii speciale).

Dirigintele poate comunica parintilor:

- rezultatele la invatatura si comportare (la final de semestru sau de an);

- invita parintii la scoala pentru sedinta cu parintii sau pentru o situatie speciala;

- ii felicita pentru rezultatele deosebite obtinute de elev la invatatura, olimpiade scolare, etc.

Mijloace de corespondenta cu parintii mai sunt:

- insemnarile inscrise in carnetul de elev;

- observatiile facute pe lucrarile sau caietele elevului.

Corespondenta cu parintii nu substituie colaborarea directa cu acestia.