Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » didactica » gradinita
Cunoasterea copilului prescolar

Cunoasterea copilului prescolar


CUNOASTEREA COPILULUI PRESCOLAR


ARGUMENTATIE


Fiecare copil este unic.Nu este usor sa intelegi caracteristicile individuale ale fiecarui copil si in acelasi timp, sa-l accepti pe fiecare asa cum este el.

Cu toate acestea , sa-l accepti nu inseamna ca nu trebuie sa incerci , cu intelepciune si blandete sa-i modelezi comportamentul prin deprinderi care il vor ajuta sa se dezvolte la adevaratul sau potential.

Ceea ce se cere de la noi este sa ajungem “SA CUNOASTEM” si sa intelegem de ce copiii actioneaza intr-un anumit fel , astfel incat sa putem face schimbarile necesare .

Intelegerea acestor lucruri face posibila tratarea copiilor intr-o maniera plina de iubire , in ciuda trasaturilor lor” negative”.



Putem invata cum sa facem ca dictonul “ SA MA CUNOSTI INSEAMNA SA MA IUBESTI “, sa se implineasca in viata copiilor pe care ii educam.


Cursul isi doreste sa se constituie intr-o pledoarie “PRO DOMO” pentru importanta pe care o are cunoasterea copilului , evolutia si dezvoltarea unor componente ale personalitatii umane , in general si a dezvoltarii din punct de vedere socio- afectiv, al unor capacitati si deprinderi intelectuale .

Vom afla:

ce se poate oferi copilului integrat intr-un colectiv, din punct de vedere al dezvoltarii specifice proprii , ca individualitate unica si irepetabila pentru a-si construi propria personalitate;

cum se poate asigura copilului libertatea de gandire , de actiune , de manifestare potrivit dorintelor si trebuintelor sale ;

ce pondere revine jocului ca forma de activitate dar si ca metoda de sprijinire a copiilor in formarea si dezvoltarea lor;

ce forme de organizare si cum va fi prefigurat continutul invatamantului prescolar pentru copiii cu cerinte educative speciale;

cum se poate imbunatati sistemul de formare si perfectionare a resurselor umane ce desfasoara activitatea educativa in GRADINITA DE COPII in conditiile in care educatia este un proces de “GRADINARIT

PSIHO-SOCIAL”.

Copiii au si ei propriile sperante si vise , iar daca nu sunt impiedicati ei vor invata si le vor indeplini.

Trebuie sa cultivam aceste sperante cu intelepciune . Nimeni nu poate garanta viitorul , dar cel putin , pe parcursul timpului in care ii avem in grija pe acesti copii , depinde numai de noi sa le oferim cunostintele, ocaziile de dezvoltare si caldura si dragostea la care fiecare dintre ei are dreptul.


TEMA 1 – Cine suntem?! timp alocat 1h 50min.


SA MA CUNOSTI INSEAMNA , SA MA IUBESTI!


Fiecare om este o PERSONALITATE, o expresie a unitatii fiintei umane, contopind constitutia biologica cu particularitatile individualitatii sale constiente si inconstiente. Suntem fiinte dotate virtual cu o capacitate superioara de gandire, de vointa si ratiune; avem imaginatie , spirit inventiv si capacitate de munca creatoare; un potential biopsihic , o anumita ereditate , un temperament , o constiinta si o viata afectiva proprie.


Fiecare copil este un “Candidat la umanitate”(H.Pieron)


Exercitiu :

Cine sunt eu ? – exercitiu de autocunoastere.


Activitate in perechi realizate dupa criteriul relatie, cunoastere interpersonala. Fiecare cursant isi va face o scurta caracterizare si o la fel de scurta caraterizare a celuilalt.

Se vor analiza comparativ cele doua caracterizari                   

Se analizeaza afirmatia lui H.Pieron si se argumenteaza punctul de vedere


Moment de evaluare personala:


Ganditi-va la un moment din viata dvs.care sa ilustreze felul in care modul de gandire v-a afectat actiunea.

Schimband pe “daca” prin “data viitoare”, completati spatiile libere cu ceea ce aveti intentia sa faceti.

Daca n-am facut …., data viitoare voi …


TEMA 2 - Viata interioara Timp: 2h 35min



“ Taina existentei umane nu consta in

a trai , ci in a sti pentru ce traiesti”

(Dostoievski)


Gandirea


Fiinta umana se deosebeste de celelalte vietuitoare ale pamantului prin gandire si vorbire.

Copilul invata sa cunoasca obiectele uzuale , sa-i recunoasca si sa-i distinga pe cei din familie de cei straini, sa priceapa diferite legaturi dintre fenomene sau utilitatea anumitor actiuni. Acumularea cunostintelor ii formeaza inteligenta, ii dezvolta capacitatea de gandire si judecata pentru a-i da posibilitatea sa rationeze singur.

Marele merit al omului este ca la originile umanitatii el si-a creat singur inteligenta, si-a plamadit si framantat singur materia cenusie cu miliardele ei de celule pana cand s-a produs scanteia gandirii; singurul lui profesor fiind

“NECESITATEA “,dupa cum bine zice proverbul:”Nevoia il invata pe om”!

Din clipa cand o realitate obiectiva se reflecta ca atare in constiinta (in zona constienta a cortexului), ea devine cunoastere.

Vom incerca sa adaugam o noua veriga in lantul cunoasterii care va fi cu atat mai pretioasa cu cat se va referi la cunoasterea copilului, a psihicului si a activitatii sale mentale.

Vom deveni mai”puternici” prin cunoastere.

“Knowledge is power” (Francis Bacon)



Vorbirea


Aceeasi lege a necesitatii a dezvoltat concomitent gandirea si vorbirea . Exista o stransa interdependenta intre gand si cuvantul rostit , deoarece capacitatea de a gandi , de a sintetiza ideile si de a le transforma in concepte abstracte se traduce intr-un limbaj capabil sa exprime bogatia si subtilitatea gandirii abstracte.

Copiii , pana la varsta cand devin capabili sa gandeasca abstract , folosesc un vocabular concret, cuvantul raportandu-se la obiect, nu la prezentarea lui generala. Este usor de inteles de ce un copil vorbeste la inceput despre el la persoana a treia ( “ Nicusor vrea la plimbare”; Irina nu vrea sa doarma”).

El invata ca “ obiectului” (adica lui) i se spune Nicusor sau Irina , asa cum lise spune si celorlalte “obiecte”: mama, pisica, bunica etc. Faptul ca aceste“ obiecte” se misca si deci sunt fiinte, este o notiune pe care o vor invata mai tarziu, atunci cand vor intelege diferenta dintre obiect si fiinta , cand va ajunge sa conceapa existenta eului distinct de al altuia . Din acea clipa incepe activitatea constienta a scoartei cerebrale , care inseamna intelegerea realitatii , deci cunoastere.

Aceasta transformare a cunoasterii (de la concret la abstract), marcheaza etapa inceputului copilariei constiente.

Parintii si alaturi de ei educatoarele care urmaresc cu interes si dragoste dezvoltarea psihica a copilului , vor avea un indiciu cert ca aceasta schimbare

s-a produs incepand din ziua in care copilul incepe sa vorbeasca despre el la persoana I:” Eu vreau sa ma plimb”; “Eu nu vrea sa dorm”.



De acum incolo el pricepe, fixeaza in memorie fapte si exemple , invata singur si repeat ce a invatat, imita pe cei mari dar isi formeaza , in acelesi timp

personalitatea lui independenta.


Fara aceasta legatura intima dintre gandire si vorbire nu se poate realiza o dezvoltare psihica normala in copilarie; dovada este ca in mediul familial , un copil de care se ocupa parintii se dezvolta mai repede si mai bine din punct de vedere mintal decat un copil care este crescut intr-o casa de copii unde este mai greu sa se realizeze o educatie verbala echivalenta cu cea din familie.

Motivul principal este tocmai lipsa stimulentului verbal pe care il constituie vorbirea . Un copil caruia nu i se vorbeste des , caruia nu i se repeta mereu cuvintele nou invatate si care vor forma un prim vocabular uzual,nu va face singur asocierile dintre obiecte si cuvinte , va vorbi cu intarziere si vaprezenta o dezvoltare psihica comparativ mai redusa in primii ani de viata.



Atat gandirea cat si vorbirea sunt o creatie a omului , a omului “umanizat” de conditiile de viata , de munca si de mediu.

Aptitudinea mintii omenesti de a cunoaste realitatea lumii in care traieste se datoreaza inteligentei, capacitatii de a intelege si de a rationa , de a acumula experienta si invataminte , fara a fixa mintea in tipare sau a o incorseta in forme prefabricate de gandire.

Capacitatea intelectuala este doar virtual o calitate nativa , o predispozitie cu care te nasti , deoarece este supusa si ea legii biologice care spune:

“Functia creeaza organul”




TEMA 3: Primii ani de viata Timp : 2h 35min


Copilul vine pe lume ca orice pui: firav, neajutorat,inconstient si nu cauta decat sa-si asigure cerintele instinctuale care ii asigura viata. Legea lui este satisfacerea foamei , culcus cald si curat, liniste si senzatia de bine pe care i-o procura ingrijirile si afectiunea celor din jur.

Spre deosebire de puii animalelor , puiul de om creste foarte greu si devine adult dupa aproape un sfert de veac de existenta , in care timp el creste, invata si isi dezvolta pe rand, capacitatea intelectuala , afectivitatea si particularitatile viitoarei personaliati.

An de an el creste si invata , isi schimba felul de a gandi si intelege, devine independent si isi manifesta dorintele si tendintele – dar fiecare copil in alt fel, cu o reactivitate diferita si o rezultanta care poarta amprenta ereditatii , temperamentului si educatiei.


Copilul este o realitate , pe care trebuie sa o descifrezi cu migala , caci el reprezinta ceva nou pe care nu-l poti cunoaste dinainte. El este rezultanta ereditatii dar, in acelasi timp, o combinatie unica dintre diferite caractere ereditare ancestrale . El are un temperament pe care si-l va manifesta timid , apoi pe masura ce creste din ce in ce mai clar.


Sa ne reamintim care este clasificarea clasica, stabilita de Hipocrat cu 2500 de ani in urma,care recunoaste existenta a 4 grupe temperamentale , in functie de dinamismul reactiei psihice:

Tipul sanguin-reactivitate nervoasa puternica si echilibrata, prezinta manifestari mobile, adaptabile, Copilul este dinamic, activ cu multa energie si putere de munca;

Tipul coleric – reactivitate dinamica, neechilibrata, cu reactii violente si agresive. Copilul este iritabil, susceptibil si incapatanat, un mic vulcan in permanenta eruptie;

Tipul flegmatic(limfatic) – este ceea ce se numeste un copil calm prin excelenta, cu reactii lente , miscari domoale , vorbire inceata , egala.Are manifestari affective echilibrate , multa stabilitate neuro-psihica;

Tipul melancolic – este slab, nervos , pesimist , nesociabil si lipsit de energie. Dotati cu o sensibilitate foarte accentuata-reactii maxime la cauze minore-acesti copii trebuie menajati cu grija in copilarie si in adolescenta in scopul prevenirii aparitiei unui dezechilibru psiho-afectiv greu sau imposibil de restabilit.


Aceste patru tipuri de reactivitate dinamica a personalitatii se gasesc mai rar in forma pura , de cele mai multe ori se combina , realizand un tip mixt , cu predominanta unuia sau altuia dintre tipuri.

Cu cat vom cunoaste mai bine copiii , cu atat va fi mai usor sa aplicam metode educative care sa dezvolte aptitudinile si particularitatile existente , atenuand totodata pe cele suparatoare sau incompatibile cu viata sociala.


Aplicatie : Studiu de caz: In ce fel a reusit entuziasmul sa transforme un copil timid intr-un invingator?


Se prezinta cazul unui copil de 4 ani , Tudor care este extrem de timid, neancrezator in posibilitatile lui , de cate ori primeste o sarcina de realizat spune ca el “nu stie”sau “ nu poate” inainte de a –si da seama ce ceea ce i se cere nu depaseste capacitatea lui de a opera cu cunostintele dobandite anterior; nu are prieteni in grupa de copii fiindca nu socializeaza, nu participa la jocurile copiilor stand mereu deoparte.

Se vor identifica metodele psihopedagogice folosite pentru a transforma intr-un copil ca Tudor intr-unul sociabil si optimist.

Se vor descuta si limitarile impuse de structura temperamentala.


Moment de evaluare personala:   

-Reflectati o clipa la cel putin un moment

din copilarie in care v-ati admirat parintii. Ce au facut

ei de a fost atat de important?

* Cum comentati? “Copiii vor rata daca le spunem: nu fa ca mine , ci cum spun eu”.



TEMA 4: FACTORII CARE INFLUENTEAZA DEZVOLTAREA

COPILULUI - Timp: 3h 35min



EREDITATEA -

MEDIUL-

EDUCATIA-


Ereditatea reprezinta “ Lada cu zestre “ cu care fiecare venim pe lume, mai bogata sau mai saraca dupa cat au avut parintii sa ne dea .

In ceea ce priveste intreaga problema a evolutiei si adaptarii omului- fara subiectivism si sentimentalism, natura a operat timp de mii de ani ca un savant exigent , pasionat de cercetarile sale , care nu urmaresc decat un singur scop-sa mentina in viata ceea ce este util vietii.


Cu aceeasi rabdare , impartialitate si rigurozitate , natura combina , uneste desparte , pastreaza sau azvarle elementele de care nu are nevoie , aplicand omului implacabila lege a selectiei naturale : tot ceea ce este folositor speciei se acumuleaza si se transmite, tot ce este daunator sau inutil speciei se distruge si dispare.


Acestei selectii ii datoram si dezvoltarea inteligentei , capacitatea de gandire si cunoastere fara ca ele sa influenteze direct caracterele biologice ale ereditatii speciei.

Cu toate ca gandeste de zeci de ani , natura nu a inclus in caracterele ereditare ale speciei nici inteligenta , nici vorbirea, nici constiinta. Ereditatea speciei transmite doar ceea ce omul are in comun cu semenii lui si nu ceea ce ii diferentiaza.

Un rol important in dezvoltarea copilului revine educatiei definita ca

“ansamblul masurilor aplicate in mod constient si sistematic in vederea formarii omului , a dezvoltarii insusirilor sale intelectuale , morale , fizice in conformitate cu un anumit scop”.

Viziunea lui Osho asupra educatiei , porneste de la premisa ca viata nu trebuie considerata o lupta pentru supravietuire , ci o sarbatoare

Dar mai presus de toate , educatia ar trebui sa ne pregateasca sa fim noi insine in maniera cea mai autentica cu putinta. Fiecare dintre noi este unic .Nu a mai existat nimeni ca noi si nici nu va mai exista vreodata.Existenta ne-a tratat deci cu mare respect , ne-a facut unici.

Cuvantul “educatie” are doua intelesuri , ambele la fel de frumoase.Unul este bine cunoscut :acela de a scoate la lumina ceva din interiorul nostru , de a actualiza potentialul de care dispunem.

Cealalta semnificatie , mai profuna : “educatie” ,vine de la “educare” , care inseamna a conduce de la intuneric la lumina. A sosit timpul ca educatia sa cultive inteligenta


Acum copiii au nevoie de inteligenta pentru a putea trai in ritmul rapidelor schimbari care se produc .


Copiii nu trebuie sa fie impovarati cu lucruri care nu le vor fi de nici un folos in viitor.


Copiii ar trebui sa fie antrenati astfel incat sa recunoasca cu usurinta prostia.


Adevarata educatie trebuie sa predea numai lucruri autentice . De pilda ar trebui sa predea cum se poate trai in bucurie, cum te poti afirma in viata, cum sa respecti viata, cum sa iubesti existenta . Educatia nu trebuie sa se adreseze numai mintii, ci si inimii.


Mintea este indiscutabil utila , dar ea nu reprezinta omul in totalitate. Mai exista si inima , care este de fapt mult mai importanta decat mintea , caci mintea poate crea tehnologii mai bune , masini mai performante , drumuri mai netede, case mai solide , dar nu poate face pe nimeni mai bun, mai plin de iubire, de poezie , de gratie.


Mintea serveste stiintei, inima artei,poeziei, muzicii.



Scopul final al educatiei consta in formarea unei personalitati multilaterale , echilibrate , constiente si active , integrata armonios in societate.



PARTE PRACTICA: “Sase culori, sase palarii , sase viziuni asupra unei educatii eficiente”


Palaria alba:-Care sunt informatiile, faptele, datele problemei?

Palaria rosie:-Care curs al actiunii imi place mai mult?

Palaria neagra:-Care sunt dificultatilepericolele?

Palaria galbena:- Care sunt beneficiileavantajele?

Palaria verde:- Care sunt posibilitatilealternativele?

Palaria albastra :-Care este sarcina de gandire de rezolvat?

Fiecare cursanta va primi cate o palarie de o anumita culoare si va trebui ca prin prisma culorii primite sa incerece sa dea o definitie a unui sistem de educatie eficient;

- Reprezentati printr-o metafora finalitatile invatamantului prescolar.

( moment de evaluare)


TEMA 5 : CE CALITATI SUNT NECESARE PENTRU A CRESTE

COPII BUNI INTR-O LUME NEGATIVA?

Timp : 5h 25min


De ce este nevoie pentru reusita ?

Calitatile sunt:

-Afectiune;

Bun ascultator;

Bun descoperitor;

Caracter cinstit;

Imaginatie;

Caracter cinstit;

Credinta;

Multe cunostinte;

Atitudine mentala pozitiva;

O buna parere despre sine;

Personalitate;

Simtul umorului;

Energie;

Entuziasm;

Implicare;

Integritate;

Inteligenta;

Intelepciune;

Loialitate;

Organizat;

Perseverenta;

Responsabilitate.

Onestitatea reprezinta un avantaj pe piata valorilor morale.

Calitatile reusitei pot fi dobandite . Ele pot fi predate si invatate ceea ce inseamna ca pot deveni abilitati si vom reusi astfel sa crestem copiii frumos pregatindu-i pentru reusita.


MOTIVATIA SI GANDIREA POZITIVA

Daca vrem sa pregatim intr-adevar copiii pentru viata , ii vom invata sa-si dezvolte ca mod de viata o atitudine de invingator. Motivatia si gandirea pozitiva nu pot fi conectate sau deconectate in functie de anumite imprejurari si evenimente din viata. Ele sunt un mod de gandire , de actiune si aduc beneficii enorme copiilor si adultilor in egala masura.

Pentru a educa niste copii astfel incat sa reuseasca in viata trebuie ca la randul nostru sa primim permanent date motivante.Prin aceste informatii positive primite constant , automat vom cauta si vom aborda un stil pozitiv in raport cu problemele zilnice.

Asta nu inseamna ca incercam sa vedem totul in roz ignorand problemele.

Prima si cea mai importanta nevoie a copilului este aceea de a fi iubit si apoi alintat, mangaiat si imbratisat , sa se simta aproape de noi , adultii , sa i se ofere caldura scomfort emotional , sa se simta dorit si inteles.

Este usor sa jefuim un copil de dragostea noastra. Fara sa ne dam seama , noi reactionam la atitudinea lui negativa , pedepsindu-l pe nedrept sau ranindu-i sentimentele sesibile prin cuvinte si expresii nepotrivite ca:

si comfor- - Sa ameninti copilul in incercarea de a-l corecta;

- Sa exprimi tot timpul o atitudine critica;

- Sa tipi sau sa strigi la copil;

-Sa-ti exprimi prin cuvinte sau privire dezamagirea sau neplacerea;

-Sa-i aplici tratamentul tacerii;

Sa fii prea ocupat sa sa-i acorzi atentie;

Sa rostesti numele copilului pe un ton jignitor;


Trebuie sa procedam in asa fel incat fiecare copil sa stie ca ne bucuram ca suntem impreuna cu el . Putem sa-i comunicam acest lucru , print-un zambet sau o mangaiere.

Implinirea nevoilor fizice si emotionale ale copilului in timpul pe care il petrecem impreuna , este metoda care spune cel mai clar si convingator:

“TE IUBESC”

Copiii au nevoie sa li se acorde incredere daca vrem sa-i invatam sa-si

abordeze singuri problemele si sa ia propriile decizii atunci cand vor creste mari.

Singurul mod in care cineva invata sa ia decizii , este experienta participarii in procesul de luare a deciziilor.

Copiii vor dobandi aceasta experienta daca le aratam ca avem incredere in ei , in ceea ce priveste luarea unor decizii potrivit varstei lor.

Copiii au nevoie sa fie liberi sa traiasca experientele vietii, sa se miste sa exploreze , sa se joace , sa fie ei insisi.

Un vechi proverb chinezesc spune:

“ CAND AUD, UIT.

CAND VAD, IMI ADUC AMINTE.

CAND FAC, INVAT.”


Copiii au nevoie sa se joace ,pentru ca ei invata cel mai bine prin joc despre lumea din jurul lor , cum sa se raporteze la ceilalti copii si la adulti.

Cu toate ca joaca poate fi folositoare si intr-un mediu care nu a fost pregatit dinainte ,sansele ca rezultatele sa fie benefice cresc considerabil , atunci cand asiguram copiilor un mediu de joaca pregatit cu grija si intelepciune.



CUM SA DEZVOLTAM IN COPII SENTIMENTUL PRORIEI VALORI?

“ SELF CONFIDENCE”


Prin relatia pe care o stabilim cu copiii si prin atitudinea pe care o avem fata de ei , noi putem fie sa cladim , fie sa distrugem simtamantul propriei valori personale.

CE RESPONSABILITATE TERIBILA!


Iata cateva criterii de baza pentru cladirea simtamantului propriei valori:

Sa ai asteptari mari, dar realiste de la fiecare copil;

Ajuta-i pe copii sa-si dezvolte aptitudinile si talentele;

Recunoaste realizarile fiecarui copil;

Incurajeaza copiii sa-i ajute pe cei din jurul lor;

Fii rabdator si dispus sa ierti si sa uiti;

Invata copiii sa nu apeleze la cuvinte de razbunare si, sa nu incerce sa-si faca singuri dreptate;

Gandeste-te inainte de a vorbi.



CUVINTE CARE DISTRUG:

De ce ai facut asta?

Nu poti sa faci niciodata ceva bun?

Ma scoti din sarite;

De ce nu ma lasi in pace ?

Ai primit ce ai meritat.

O sa-ti para rau!

Vorbesti tot timpul, n-ai de gand sa taci odata?

Daca nu stii sa te porti frumos , ai sa stai la colt.


CUVINTE CARE ZIDESC:

Daca vrei te ajut sa cureti aici.

Spune-mi ce simti?

Ce ai vrea sa faci astazi?

Acum sunt ocupat , dar imediat ce termin , te ajut;

Victor te-a lovit pentru ca si tu l-ai lovit. Ce poti sa faci

data viitoare pentru canimeni sa nu sufere?

Uneori obosesc si nu ma simt bine, dar te iubesc foarte mult.

Este timpul sa faci liniste , dar te voi asculta imediat de programul de somn se va incheia.



PARTE PRACTICA:


Cum comentati:


“Ingredientul esential al comunicarii este sa stii sa asculti”.

-Exemple de procedee de comunicare in care educatoarea si copiii sunt parteneri de dialog in scopul cunoasterii pasiunilor pe care le au copiii , a dorintelor si uneori a “problemelor “lor;


- Spuneti “nu” cu grija , dar ferm.

Fiecare “nu” trebuie sa aiba o logica.

Un “te rog” da rezultate excelente.



MOMENT DE EVALUARE PERSONALA


In cazul in care raspunsul dat copilului este”nu”, dar vreti sa indulciti refuzul, ce- i spuneti?

Ce trebuie sa faceti si ce nu trebuie sa faceti in ceea ce priveste

imaginea de sine a copilului?

In ce masura faceti ceea ce trebuie in vederea unei imagini

pozitive a copilului despre sine?

Enuntati propria dumneavoastra definitie despre ceea ce

inseamna o iubire neconditionata.

In ce masura considerati ca v-a ajutat acest curs in activitatea

dumneavoastra?



Politica de confidentialitate


logo mic.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.