Teste si probe de evaluare a creativitatii

TESTE SI PROBE DE EVALUARE A CREATIVITATII

Copilul prescolar este prin natura sa un creativ, datorita imensei sale curiozitati, a freamatului permanent pentru a cunoaste tot ceea ce se petrece in jurul sau; peste tot ceea ce il impinge pe copil spre actiune este activitatea creatoare si numai dupa ce a castigat o cunostinta si si-a impacat curiozitatea incepe cealalta activitate placuta, a copilului care devine descoperitor.

In cadrul probelor de evaluare a creativitatii se urmareste flexibilitatea plastica, felul cum aceasta dobandeste expresie in desenele copiilor.

Se stie ca in evolutia lor desenele prescolarilor parcurg o cale laborioasa si ating diverse niveluri. De la creionari incoerente, adevarate mazgalituri, se ajunge la desenele spontane care constituie creatia expresiva si apoi la cea productiva ca o realizare a imaginatiei grafice.

Pentru copil desenul constituie un important mijloc de reflectare a realitatii. Unii psihologi echivaleaza desenul cu un limbaj pictografic, in sensul ca 'prescolarul scrie cu figuri,, .
Desenul este acel limbaj al liniilor si culorii, al semnelor si reprezentarilor grafice, prin intermediul carora, lipsindu-i deocamdata cuvintele, copilul isi exprima perceptiile, emotiile, dorintele si nevoile, intr-un cuvant, universul propriu pe care il 'recreeaza' in permanenta sub
aspectul semnificatiei subiective.

Date fiind aceste caracteristici ale desenului, ele exprima, mai mult prin continut decat prin forma de realizare, cel mai profund personalitatea copilului, nivelul dezvoltarii sale cognitive, afective, sociale si morale. Tocmai de aceea, pentru o educatoare desenele sunt o 'fereastra deschisa' catre preocuparile, motivatiile, inclinatiile si nevoile prezente ale copilului, precum si catre interesele, aptitudinile si talentele sale viitoare. Aceasta, mai ales, daca desenele sunt evaluate dupa criteriul flexibilitatii plastice, grafice-figurale.
Este foarte important sa dispunem de tehnici de psihodiagnoza, de instrumente de testare si, implicit, de exersare a acestei variabile a gandirii creative, care opereaza cu grafisme la modul inventiv si original.

Dupa cum se pronunta un mare psiholog ' orice interventie presupune o combinare mintala de scheme'iar caracterul creativ al inventiei rezida in 'combinari originale'. Pornind de aici, se poate admite ca testarea flexibilitatii se poate face prin cotarea 'combinarilor mintale originale' prezente in desenele copiilor. Nu este vorba, asadar, de a stabili calitatea desenelor 'in sine' drept modalitati ale expresiei grafice.

Problema care se pune este de a stabili indicii flexibilitatii, combinarile originale, care apar in desenele copiilor, pentru a putea masura nivelul lor de creativitate. Problema dificila este masura interventiei ei pentru a nu stanjeni libertatea de expresie creativa a copilului.

Dezvoltarea activ recreativa a copilului se produce numai atunci cand sunt valorificate resursele lui naturale. Aceste resurse imbraca forma unor impulsuri, tendinte, nevoi si dorinte, la inceput, de a lauri ceva prin miscare, cant, iar mai apoi de a se exprima prin povestiri, prin realizarea unor produse folosind hartia si creionul, materialele de constructie, plastilina.

Exersarea progresiva a factorilor intelectuali ai creativitatii se poate realiza folosind modelul tridimensional al intelectului ca o taxonomie, formularea obiectivelor pegagogice ce au in vedere valorificarea potentialului creativ avand ca punct de plecare gandirea divergenta, considerata prin definitie, ca o premisa a creativiatii. Pentru a opera cu componentele intelectuale ale modelului lui Guilford, am folosit un sistem de coduri, corespunzatoare fiecarui element:

Se considera ca, folosind aceasta taxonomie, pot fi construite sarcini de lucru si situatii didactice cu cerinte creative pentru fiecare disciplina. Michele Shea a "definit" creativitatea astfel:"creativitatea inseamna sa vezi ceea ce inca nu exista.Trebuie sa afli cum s-o transpui in realitate si astfel devii un partener cu Dumnezeu". Aceste jocuri- exercitiu sunt o incercare in aceasta directie:

EDUCAREA LIMBAJULUI - GRUPA PREGATITOARE

Gd.Se.U.-Gasiti cat mai multe cuvinte,formate cu prefixul re-; exemplu: relua, revedea, reauzi, reciti etc;

Gd.Se.Cl.- Pornind de la cuvantul floare si " alintandu-l", gasiti cat mai multe diminutive:floricica ,floricea, florisoara etc.;

Gd.Se.R.-Gasiti cat mai multe cuvinte care sa ne arate insusirile unui obiect.

Exemplu: floare: alba, mica, parfumata, gingasa, minunata etc. Este stimulata fluiditatea si flexibilitatea verbala.

Gd.Se.R.- Pornind de la un cuvant dat de mine, cer copiilor sa gaseasca cuvinte care exprima actiuni ale obiectului desemnat. Apreciez raspunsurile care nu repeta solutiile colegilor. In varianta, cuvantul nucleu este dat de unul din copii. Exercitiul cultiva fluiditatea si originalitatea.

Gd.Se.S.- Lantul propozitiilor:pornind de la o propozitie prezentata de mine, fiecare copil formuleaza o alta propozitie, legata prin inteles de cea data. Fiecare copil poate sa intervina ori de cate ori doreste, fara a impiedica insa, participarea celorlalti. Sunt acceptate si propozitiile care se bazeaza( dar nu le reproduc) pe cele exprimate anterior. In exericitiile urmatoare se porneste de la o propozitie formulata de un copil. Exercitiul cultiva fluiditatea si originalitatea gandirii.

Gd.Se.T.- Se cere copiilor sa spuna doua cuvinte care le vin in minte. Cele doua cuvinte sunt asociate, in relatii diferite.Exemplu: papusa, gradina;

- papusa in gradina;

- gradina papusii;

- gradina cu papusa;

- papusa cu gradina;

Se formuleaza propozitii care pot fi punctul de plecare pentru scurte povestiri. Exercitiul dezvolta capacitatea de a face asocieri si dezvolta imaginatia.

Gd.Se.I-Continuarea povestii dincolo de finalul ei: mobilizez copiii sa continue povestea "ce se intampla dupa?"; (ce fac capra si iedul cel mic,dupa ce moare lupul?; Ce face Scufita Rosie dupa ce vanatorul ii vine de hac lupului?Ce fac fratii Elizei dupa ce sunt transformati din nou in oameni? etc.

Gd.Si.U.-Spuneti cat mai multe nume(prenume), care sa inceapa cu litera A(un sunet dat);

Gasiti cuvinte noi, prin schimbarea sunetului initial, in cuvinte date: nas, pas, vas, ras; sac, mac, rac, lac.Se cultiva flexibilitatea si fluiditatea gandirii.

PROBE DE EVALUARE A CREATIVITATII

testul pentru flexibilitate si originalitate

Spune cat mai multe propozitii despre imaginea pe care o vezi;

Povesteste cum ti-ai petrecut ziua de nastere;

Spune cat mai multe cuvinte care incep cu sunetul "r";

testul pentru flexibilitate si mobilitate

Spune ce faci ca sa-ti potolesti setea cand nu curge apa la robinet;

Construieste cu ajutorul betisoarelor cat mai multe patrate (triunghiuri);

Gaseste toate posibilitatile de combinare a culorilor in realizarea temei "Covoras pentru camera papusii" , "Rochita papusii'

- testul asemanarilor

Pune o pata de culoare pe foaie, indoaie foaia repede. Spune 6 obiecte cu

care seamana pata;

Gaseste cat mai multe asemanari intre mar si para.

testul claselor

Spune sapte nume de flori;

Spune trei nume de instrumente utilizate in activitatile artistico-plastice ;

Enumera cat mai multe obiecte albe (zece).

- testul pentru completare unui chip de copil cu ajutorul cifrelor

Deseneaza cat mai multe chipuri de copii cu ajutorul cifrelor.

- testul titlurilor

Gaseste cat mai multe titluri pentru desenul meu / tau .

testul pentru completarea unei povesti

Gaseste un final pentru povestea data ;

Continua povestea prin desen si relateaz-o!

testul figurativ - ( proba experimentala )

Deseneaza cat mai multe obiecte folosindu-te de formele geometrice cerc, patrat,

Testul consta in desenarea cat mai multor figuri pornind de la formele geometrice mentionate. Pentru fiecare proba experimentala au fost testati un numar de 23 de copii. Fiecare copil primeste o foaie o coala A4 pe care sunt desenate un rotund si un patrat. Prescolarii primesc instructiunea de a desena cat mai multe imagini, pornind de la formele geometrice desenate pe coala. Nu exista limita de timp pentru aceasta proba. Prescolarii care deseneaza cele mai multe figuri si cu un grad de originalitate mai ridicat se considera ca fiind foarte creativi.

Rezultatul probei ;

a)        Figuri create pornind de un cerc

- Fizionomii umane: 18 figuri (copil, om, fata unui om, indian, fetita) ;

- Animale :2 figuri (urs, iepure) ;

- Mijloace de transport : 3 figuri (bicicleta, tanc) ;

- Plante :10 figuri (pom, floare, mar, palmier) ;

- Corpuri ceresti: 7 figuri (soare, planete, glob) ;

- Constructii :15 figuri (om de zapada) ;

- Jucarii : 8 figuri (robot, minge, balon) ;

- Alte categorii : 5 figuri (tablou, insula, steag, semafor, ceas).

Diagrama testului - Figuri create pornind de un cerc

Astfel, dupa cum se poate observa si din diagrama obtinuta, categoria cu cele mai multe figuri create pornind de un cerc este cea denumita sintetic fizionomii umane, urmata de categoriile constructii, plante, jucarii.

In ceea ce priveste crearea figurilor avand la baza un cerc, interpretand originalitatea, se remarca categoria animalelor, urmata de mijloace de transport, alte categorii si corpuri ceresti.

Explicarea acestor rezultate este redata prin faptul ca prescolarii invata sa - si deseneze familia, prietenii, personajele preferate din lumea povestilor si a desenelor animate. Pe masura ce isi dezvolta capacitatea de explorare a mediuluiinconjurator (fizic sau cogntiv),

Ei descopera diferite aspecte si fenomene din mediu, care le permit sa isi creeze o reprezentare complexa a realitatii, pe care o traduc grafic intr-o maniera persnala,prin diferite situatii imaginare si obiecte.

b) Figuri create pornind de un patrat

Fizionomii umane: 12 figuri (om);

- Animale : fara figuri;

- Mijloace de transport : fara figuri ;

- Plante :6 figuri (copac, floare) ;

- Corpuri ceresti: 1 figura (soare) ;

- Constructii :34 figuri ( casa, dulap, scaun, televizor, calculator, fereastra, cusca lui Azor ) ;

- Jucarii : 15 figuri (robot, alte jucarii) ;

- Alte categorii :11 figuri (steag, numaratoare, cadou, tablou, casa, horn, biscuite, ceas)

Diagrama testului - Figuri create dupa un patrat

In ceea ce priveste crearea unor figuri pornind de un patrat, predomina categoria constructiilor, urmata de jucarii si alte categorii. Prin originalitate se remarca categoria corpuri ceresti urmata de categoriile fizionomii umane si plante.

Creativitatea prescolarilor, dupa cum se poate observa, este stans legata de preocuparile pe care le au acestia la gradinita. Realizarea constructiilor din cuburi, lego sau puzzle influenteaza desenele pe care acestia le realizeaza avand ca punct de pornire doar un patrat.

testul de flexibilitate a gandirii

Consta in gasirea cat mai multor interpretari, semnificatii pentru o serie de 5 desene abstracte. Prescolarii trebuie sa gaseasca cat mai multe asemanari pentru fiecare figura abstracta prezentata. Proba este fara limita de timp.

Exemplu testul de flexibilitate a gandirii dupa ROCO , M., 2004. Testul are ca sarcina de a gasi cat mai multe interpretari, semnificatii pentru fiecare din desenele schematice prezentate.

Exemplu fig.1: valuri, unde, aripi, coarne, sine de sanie, marginea unei fuste, vant, pesti, vant, lebede.

- Testul omuletului (proba experimentala)

Scopul: urmarirea modului in care evolueaza, odata cu varsta, posibilitatile copilului de a desena un om; dezvoltarea flexibilitatii, originalitatii si creativitatii prescolarului.
Rezultatul probei: O buna parte din copii, realizeaza o multitudine de siluete umane. Acesta ar fi un indice al fluentei plastice: reproducerea multiplicata a aceleiasi figuri. Flexibilitatea a aparut la copiii care au produs mai multe desene, insa fiecare in alt chip. De pilda: un om care merge, o femeie care coase, un copil care se joaca, etc.

Prelucrarea datelor se face pentru fiecare grupa de varsta separat si se identifica stadiul dezvoltarii individuale, evaluand modul cum realizeaza copilul desenarea figurii umane.

Se considera semnificativ pentru grupa de varsta respectiva acele detalii ale desenului, pe care le realizeaza 75% din subiecti

Diagrama constatativa a flexibilitatii, originalitatii si creativitatii prescolarilor

Rezultatul cercetarii: a) se constata ca personajul desenat se imbogateste in detalii in etape progresive, in ordinea urmatoare:

cap si picioare (fara trunchi, fara gat, brate);

apar ochii, gura, nasul, bratele (in prima etapa sunt atasate capului), picioarele, mainile, urechile, parul, bustul gatul,

b) spre 5-6 ani apar imbracamintea si primele tentative de reprezentare a miscarii si profilului;

c) mai tarziu, bratele sunt desenate in prelungirea umerilor si apare capul legat de trunchi prin gat;

d). urechile sunt reprezentate catre 7 ani si la inceput exagerat de mari;

e). ochii sunt desenati la inceput, ca niste puncte mici, apoi capata contur mai exact, cu pupila marcata pe centru;

f). bratele si mainile sunt exagerate (uneori mainile pot avea mai mult de 5 degete);

g). miscarea evolueaza de la personaje rigide, care se aseamana cu o marioneta, la atitudini apropiate de cele reale.

Prelucrarea datelor se face pentru fiecare grupa de varsta separat si se identifica stadiul dezvoltarii individuale, evaluand modul cum realizeaza copilul desenarea figurii umane.

Un alt set de teste sunt cele cu model experimental de stimulare si antrenare

a imaginatiei creatoare.

Acest model are in vedere, pe de o parte, depistarea abilitatilor divergente (inclusivcele artistice),iar pe de alta parte, dezvoltarea acestora si transformarea lor in aptitudini specifice.
In analiza rezultatelor se va tine seama de urmatorii parametri:

~ reusita executiei modelului dat;

~ numarul de elemente incluse in compozitie si numarul culorilor (vizeaza parametrul fluenta);

~ diversitatea modelelor (flexibilitate);

~ modalitatea de construire a unor compozitii ( originalitate).

Prin modelul experimental de stimulare si antrenare a imaginatiei creatoare se urmareste realizarea mai divergenta a jocului dintre repetare si schimbare, inclus in procesul dezvoltarii imaginatiei in ontogeneza.

Proba nr. l

Se da fiecarui copil fisa cu modelul desenat pe ea sau se pot crea si altele de catre educatoare dupa acelasi model

I se spune copilului sa deseneze si el la fel, adica aceeasi ratusca desenata pe fisa lui de lucru. Daca ,copilul reuseste sa execute corect, tinand seama de toate elementele, primeste doua puncte.

Daca executa doar partial i se da un punct, iar daca incearca sa faca altceva diferit de ceea ce este, dar mazgalit, primeste 0,50 puncte. Se pot da copilului cat mai multe si diferite probe de acest gen. Pentru copiii care nu reusesc sa realizeze modelul, se puncteaza conturul modelului si i se spune copilului sa traga linii peste contur. Dupa ce a efectuat aceasta sarcina, i se da fisa cu modelul desenat si i se spune sa faca si el la fel.

Proba nr.2

I se prezinta copilului un tablou sub forma de reproducere (ilustratie), de preferinta un peisaj, si i se spune sa faca si el un desen la fel cu cel din imaginea data.

Daca, copilul a tinut seama de toate elementele, inclusiv de culoare, si daca a adaugat ceva de la el (completand compozitia data), i se acorda 5 puncte. Daca a executat la fel desenul, cu aceleasi culori, primeste 4 puncte. Daca reda doar o parte din elemente i se da 3 puncte. Daca are doua elemente primeste 2 puncte, daca a reusit sa execute doar un singur element din compozitie primeste 1 punct.

Acest set de probe de executie poate fi transformat din executie in probe de compozitie. In acest caz i se spune copilului sa deseneze sau sa picteze altceva decat este in momentul dat, sa aranjeze asa cum vrea el, asa cum ii place lui si sa fie cat mai frumos.

CONCLUZII

Bogatia unui popor nu sta in bani si nici in milioanele de tone de petrol, ci in inteligenta creatoare, acest aur cenusiu de nepretuit al omului.

Cheia succesului in creatie o reprezinta munca tenace de punere in valoare a potentialului creativ, "aurul" psihologic al personalitatii individului.

Dezvoltarea unui comportament creativ nu se poate realiza numai prin actiunea unui factor izolat, oricat de laborios ar fi el organizat ci presupune racordarea la circuitul creativitatii a intregii ambiante in care traieste fiinta umana. Fortele creative ale prescolarului se formeaza si se dezvolta numai in climatul ludic.

Jocul este o activitate cu caracter dominant la aceasta varsta, fapt demonstrat de modul in care polarizeaza celelalte activitati din viata copilului, dupa durata si ponderea sa , dupa eficienta, in sensul ca jocul este activitatea care conduce la cele mai importante modifcari in psihicul copilului.

Un lucru minunat si activator al intregii dezvoltari psihice a copilului este de a-l invata sa viseze, sa se joace intelectual, pentru ca asa cum spunea Constantin Radulescu Motru: 'Dezvoltarea intelectuala la un nivel superior se obtine si se exprima prin gradul inalt de originalitate. Deci, e necesar sa-i invatam pe copii sa-si dezvolte in mod creator imaginatia.'

In gradinita se urmareste dezvoltarea personalitatii si pregatirea copilului pentru scoala. Stimulandu-i creativitatea ii stimulam personalitatea .

Intr-un fel privesti o floare, un copil care a fost pregatit si sensibilizat, care a fost invatat ce si cum sa priveasca si in alt fel copilul care in toata viata lui a actionat dirijat, ingradit de idei si concepte fixiste.

Explozia informationala la care asistam si in care suntem si noi antrenati, ne determina la noi cautari, confruntari de noi mijloace prin care sa facilitam dezvoltarea creativitatii copiilor sporind astfel eficienta procesului educativ.

Creativitatea exprima vocatia fundamentala a fiintei umane pe care M. Ralea o considera a fi 'optiunea pentru valori rare' prin 'depasirea standardelor', prin 'naziuinta novatoare' si 'spirit creator' .

Prin tot ce are specific, jocul permite copilului sa inteleaga legatura permanenta cu realitatea cotidiana, sa-i inteleaga exigentele si sa actioneze in modul sau propriu si creator, in lume a in care traieste.

In acest climat, copilul capata incredere in fortele proprii, incat orice actiune, indiferent de continutul ei concret, antreneaza la exersare viata psihica in ansamblu, inclusiv fortele creative existente.

Jocul constituie o modalitate deosebit de valoroasa de modelare a viitoarei personalitati, deoarece ofera posibilitatea cunoasterii copilului.In activitatea de fiecare zi, jocul ocupa locul preferat. Doar jucandu-se, el isi satisface nevoia de activitate, de a actiona cu obiecte reale sau imaginare, de a se transpune in diferite roluri si situatii care il apropie de realitatile inconjuratoare.

« Pentru copil aproape orice activitate este joc. Jocul este munca, este binele, este datoria, este idealul vietii. Jocul este singura atmosfera in care fiinta sa psihologica poate sa respire in consecinta poate sa actioneze» spune E. Claparede , iar Iuliu Ratiu in opera " Insemnari de scriitor"arata ca:  'In fata lor vor apare culmile necunoasterii, vor trebui sa infrunte desertul nestiintei si nisipurile inselatoare ale comoditatii , se vor lovi de arsita indoielilor si vantul naprasnic al confruntarilor , dar pana la urma, la traditionala rubrica din catalogul vietii , va fi inscrisa nota de OM - participant devotat la uluitoarea expeditie pe care o va face de la EU - la NOI - spre deplina afirmare a telurilor noastre , a unei societati pentru care invatatura, munca, cizelarea si desavarsirea personalitatii reprezinta suprema satisfactie'.

BIBLIOGRAFIE

1. ALLPORT , G. W. "Structura si dezvoltarea personalitatii", EDP, Bucuresti, 1981

2. BARBU, H., Activitatea ludica a prescolarilor activitate creatoare, De la gradinita la scoala' -DIMA,S . Culegere metodica, 1978.
3. CERGHIT,I. Prelegeri pedagogice, Editura Collegium Polirom, 2001.

4. CERGHITAT, 1. Metode de invatamant, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977.
5. CHATEAU, JEAN ' Copilul si jocul, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980.

6. DINCA, MARGARETA "Teste de creativitate", Editura Paidei, Bucuresti, 2001.

7. KOLUMBUS, S. E. Didactica prescolara, E. V &Integral, 1998.
8. LANDAU, E Psihologia creativitatii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,, 1999.

9. MUNTEANU, A. Incursiuni in creatologie, Editura Augusta, Timisoara, 1999.

10. NEGRET,I. Metodologia educativa sI structura factorilor creativitatii prescolare in 'Copilul si mediul social' - culegere metodica editata de Revista de pedagogie, 1999,
11. PIAGET, J. Psihologia copilului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,

PREDA, VIORICA, Gradinita altfel, Editura Integral, Bucuresti, 2003

13. ROSCA, M. Creativitatea generala si specifica, Editura Academiei, Bucuresti, 1988

14.RAFAILA, ELENA Educarea creativitatii la varsta prescolara , Editura Aramis , Bucuresti, 2002
15. STOLERU, Creativitatea si stimularea ei la varsta copilariei in Copilul, gradinita si scoala, editata de Revista de pedagogie, 1979.
16. STOICA, A. Creativitatea elevilor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982.
17. SCHIOPU, U. Psihologia varstelor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1987
18. BARBU,H.,POPESCU, E.,SERBAN,F. Activitati de joc si recreativ distractive,Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti,1993