Structura anatomica a bobului de grau

Structura anatomica a bobului de grau

Bobul de grau (fig.3.1.), fructul este o capriosa care la majoritatea speciilor iese la treierat din invelisul floral, numit palee, el provine din fecundarea si dezvoltarea ovarului. La unele specii, dupa treierat, boabele raman imbracate in pale, dar la majoritatea speciilor, la treierat, boabele ies din palee. Boabele diferitelor specii, varietatii, se deosebesc prin forma, culoarea, marimea si aspectul suprafetei lor. Forma poate fi alungita, eliptica, ovala sau rotunjita. Culoarea variaza de la alb - galbui, galben pana la rosu de diferite nuante. Suprafata bobului poate fi neteda, aspra sau zbarcita pe portiuni mai mult sau mai putin intinse.

Partea bombata a bobului se numeste partea dorsala, iar cea adancita partea ventrala. Pe partea ventrala a bobului exista o adancitura numita sant (fig.3.1.). La partea superioara, bobul de grau prezinta un smoc de perisori scurti - barba (fig.3.1.), iar la partea inferioara se afla embrionul - germenul (fig.3.1.).

Fig. 3.1. Bobul de grau

In momentul de fata se poate lua in considerare urmatoarea structura a bobului de grau (fig.3.2. si fig.3.3.):

Pericarp - Extern : 

- 1. epiderma

- 2. hipoderma

- 3. rest de celule cu pereti subtiri

- Intern :

- 1. celule intermediare

- 2. celule rotunde

- 3. celule tubulare

Samanta:

- Invelis seminal si stratul pigmentat

- Stratul nucel

- Endosperm - strat aleuronic

- endosperm amidonos

- Embrion: - scutellum :

1. epitelium

2. parenchima

3. tesut provascular

- ax embrionar :

1. plumula acoperita de coleoptil

2. radacina primara acoperita de coleorhiza

3. radacini secundare laterale

- epiblast.

Fig. 3.2. Sectiune transversala prin bobul de grau

1. Pericarpul

Pericarpul reprezinta 4 - 6 % din greutatea bobului si se compune din pericarpul extern si pericarpul intern.

Pericarpul extern este constituit din trei straturi :

- epiderma;

- hipoderma;

- rest de celule cu pereti subtiri.

Fig. 3.3. Sectiune prin bobul de grau

1.1. Epiderma

Epiderma este formata dintr-un strat de celule de forma alungita care acopera bobul pe toata suprafata, cu exceptia zonei embrionului. In exterior epiderma este imbracata intr-o "cuticula" subtire, relativ impermeabila la apa, dar foarte fragila, deteriorandu-se usor prin frecarea si lovirea boabelor. In partea opusa embrionului, celulele epidermei sunt modificate, formand fire care alcatuiesc "barbita" bobului. Lungimea firelor barbitei variaza intre 120 - 1000 microni. Barbita, constituita dintr-un numar mare de firisoare, acumuleaza in procesul recoltarii la transport si depozitare, o cantitate mare de praf mineral. Praful mineral se inlatura in procesul de curatire a cerealelor odata cu barbita care se detaseaza in decojire.

1.2. Hipoderma

Hipoderma este constituita dintr-un strat de celule cu pereti de 3 - 7 microni, foarte comprimat de celulele epidermei.

Cel de-al treilea strat al pericarpului extern este constituit dintr-un rest de celule cu pereti subtiri, pe care unii autori, le considera celule apartinand hipodermei. Ele favorizeaza migrarea apei si separarea pericarpului extern de cel intern.

Pericarpul intern este format din trei straturi : a) stratul de celule intermediare;

b) stratul de celule rotunde;

c) stratul de celule tubulare.

1.3. Stratul de celule intermediare

Stratul de celule intermediare, reprezentat mai evident la extremitatile bobului, in zona embrionului si a barbitei, este format din 1 - 2 randuri de celule. Ele sunt neregulate ca forma, inspre barbita sunt turtite, iar inspre embrion, late si unite intre ele.

1. Stratul de celule rotunde

Stratul de celule rotunde, are celulele dispuse pe cea mai mare a parte a suprafetei bobului. Celulele au o forma rotunda, in sectiune transversala, fiind de foma alungita, strans unite intre ele, cu axa longitudinala paralela cu axa longitudinala a bobului. Dimensiunile lor sunt cuprinse intre 15 - 20 / 100 - 150 de microni.

1.5. Stratul de celule tubulare

Stratul de celule tubulare este format din celule de foma alungita, cu spatii libere intre ele, avand dimensiuni de 12 - 15 / 120 - 150 microni. Axa lor longitudinala este paralela cu axa longitudinala a bobului.

Samanta bobului de grau este format din : invelisul seminal si stratul pigmentat, stratul micelar, endospermul si embrionul.

2. Invelisul seminal si stratul pigmentat

Invelisul seminal si stratul pigmentat formeaza impreuna un invelis compact in jurul semintei. Invelisul seminal este strans legat de celulele tubulare si stratul micelar. Este format din doua cuticule, una externa si una interna, intre care se

gaseste stratul pigmentat. Stratul pigmentat prezinta o culoare cuprinsa intre galben - pai si brun - roscat, in functie de soi si varietate.

3. Stratul nucelar sau hialin

Stratul nucellar sau hialin imbraca endospermul pe toata suprafata, cu exceptia zonei embrionului. El are o grosime variabila in diverse zone ale bobului.

Endospermul se compune din : stratul aleuronic si endospermul amidonos.

Stratul aleuronic

Stratul aleuronic constituie suprafata exterioara a endospermului. Este format din celulele care adera una la alta, de forma poligonala, cu cinci pana la sapte colturi, cu o membrana a carei grosime este de 6 - 8 microni. Celulele au in exterior o citoplasma cu continut mare de grasimi, in care se gasesc vitamine din complexul B, fitaze si enzime proteolitice. Acest strat, care reprezinta in medie 8,3 % din bob, are o importanta deosebita pentru industria moraritului, datorita continutului mineral ridicat al acestuia. 50,8 % din totalul substantelor minerale se gasesc in stratul aleuronic.

5. Endospermul aminodos

Endospermul aminodos este partea esentiala a bobului. Prin macinarea lui se formeaza faina. El se gaseste intr-o proportie care variaza intre 80,1 - 86,5 %, in functei de soi si varietate, celulele endospermului sunt constituite din granule de amidon fixate intre ele printr-o retea proteica. Se deosebesc trei tipuri de celule: celule periferice, situate in vecinatatea stratului aleuronic, celulele pismatice intermediare si celulele centrale.

Celulele periferice au dimensiuni aproximativ egale pe cele doua directii sau sunt usor alungite, cu axa longitudinala orientate catre centrul endospermului.

Celulele prismatice situate in zona mediana a endospermului, sunt de forma alungita, cu axa longitudinala indreptata spre centrul bobului. Celulele contin granule de amidon mari de forma lenticulara, ovale pana la circulare in contur de 28 - 33 microni, rareori 50 microni. In granulele mari se gasesc, granule mici, de forma sferica cu diametrul de 2 - 8 microni celulele centrale, au aproximativ aceleasi dimensiuni in sectiune longitudinala si transversala.

6. Embrionul sau germenele

Embrionul sau germenele reprezinta ca proportie 2,3 - 3,6 % din bobul de grau si este fixat de endosperm in partea opusa barbitei.

Embrionul se compune din : axul embrioner, scutellum si epiblast.

6.1. Axul embrionar

Axul embrionar este format dintr-o plumula alcatuita dintr-o tulpina si mai multe frunze embrionare. Plumula este invelita intr+o membrana sub forma de teaca, numita coleoptil. Radacina primara se gaseste sub partea centrala a axului

embrionar, si coboara pana la baza bobului. Doua perechi de radacini secundare se gasesc de-o parte si de alta a radacinii primare.

6.2. Scutelumul

Scutellumul depoziteaza hrana pentru noua planta, devenind, in timpul germinarii, elementul de descompunere si absorbtie a endospermului, pentru dezvoltarea viitoarei plante. In procesul tehnologic de macinare a graului, embrionul se separa de faina sub forma unor placute galben - aurii, bogate in

grasime si vitamine. Prezenta embrionului in faina, determina scaderea duratei de pastrare a fainii, datorita grasimilor care pot suferii degradari.