Cresterea porcilor in sistem gospodaresc, pe asternut de paie

Cresterea porcilor in sistem gospodaresc, pe asternut de paie

    Intr-un grajd de vaci abandonat, al fostului CAP Liscoteanca, comuna Bordei Verde, judetul Braila, a inceput in luna martie o afacere nesperat de profitabila. Cminime, grajdul a fost adaptat, devenind adapost pentru cresterea porcilor, intr-un sistem gospodaresc, pe asternut de paie.

    Rezultatele sunt remarcabile, bilantul dupa primele livrari aratand un profit net de circa 1 milion de lei/cap de animal. Aceasta in conditiile in care pentru furaje se utilizeaza produse agricole obtinute de crescator in ferma vegetala proprie, luate insa in calcul la pretul de valorificare existent pe piata.

    Prin dezvoltarea acestei afaceri, fermierul considera ca are doua mari avantaje : o valorificare superioara a productiei vegetale si obtinerea unor rezultate financiare multumitoare la nivelul intregii ferme.Afacerea apartine societatii « Agrar M Serv » SRL Bordei Verde, patronata de Costica Macelaru. In administrarea firemei insa, un cuvant greu de spus il are si fiul acestuia, in varsata de 26 de ani, Stefanut Macelaru. De fapt ideea infiintarii firmei de porci ii apartine acestuia , conditie in care si responsabilitatea si-o asuma aproape in totalitate.

    « Ce facem noi cu o afacere de familie. Avem spre lucru 480 hectare, avem dotarea necesara, obtinem productii foarte bune si, totusi, in ultimii ani, ne-am confruntat cu mari probleme financiare din cauza pretului mic de valorificare a productiei vegetale. Ideea fermei de porci a fost a lui Stefanut, si, iata e un succes. Oricum, de cand a venit el in ferma, se cunoaste. Idei noi, masuri rapide si foarte mult curaj », si-a inceput povestirea Costica Macelaru.

    Reteaua de furaje este stabilita de firma NOACK

    Despre profitabilitatea afacerilor din zootehnie, familia Macelaru a aflat intr-una din discutiile cu Adrian Radulescu, presedintele LAPAR, el insusi detinatorul unei ferme de crestere porci in sistemul industrial, si vicepresedintele al Cooperativei Muntenia, cu principal obiect de activitate tot cresterea porcilor. « Stefanut a luat o hartie, un creion, a socotit si a decis – o facem.

    Am adoptat pentru sistemul de crestere a porcului in sistem gospodaresc, pe asternut de paie, pentru ca nu necesita investitii mari pentru amenajarea adapostului. Am transformat un grajd, am pus la punct amanuntele si am adus prima transa de porci. Adapam la suzeta, apa fiind asigurata printr-un hidrofor achizitionat din comert, iar furajarea se face in jgheaburi cu rezervor. Alimentarea lor se face gravitational. Evacuarea dejectiilor lichide tot gravitational, in fose de colectare. Hrana se compune din 50% grau, 20% porumb, 25% srot de soia si 5% premixuri. Acestea sunt asigurate prin Cooperativa Muntenia, desi noi nu facem parte din sistemul lor integrat. Reteta de furaje este stabilita de firma NOACK, care isi importa ingredientele necesare, de catre unulo din cei mai buni nutritionisti in zootehnie, dr. Zarnescu », a conftinuat Macelaru.

    Animalele sunt mai putin stresate, ceea ce inseamna un gust mai bun al carnii

Ce e diferit in tehnologia de crestere aplicata la Liscoteanca are stricta legatura cu confortul animalelor. In plus, cheltuielile sunt mai mici, la fel si consumurile de apa, energie etc. Mai mult, pentru ca se considera ca normele de bunastare sunt mai bine respectate in cazul cresterii pe asternut de paie, mai precis ca animalele suntr mai putin stresate, ceea ce inseamna un gust mai bun al acrnii, europenii fiind foarte incantati de aceasta metoda. De aceea in mai multe judete din tara, cu precadere in zona Moldovei, firme straine sau mixte incearca sa dezvolte afaceri de crestere a porcului pe acest siustem.

    Ciudat, tehnologia nu e nici pe departe una minune, ba mai mult, in Romania s-a practicat zeci de ani in sistem cooperatist. Numai ca, odata cu avalansa de utilaje noi, moderne, sistemul a fost abandonat in favoarea sistemului industrial, pe perna de apa, cu gratare . Porcii, insa, sunt mai fericiti si, iata, spun europenii, mai putin stresati, daca au in permanenta un pai de mestecat, asa ca e posibil, cel putin pentru efective mai restranse, in viitor sa revina vechea metoda de ingrasare aplicata in CAP-euri. Si. Pentru ca s-a dovedit a fi profitabila, o ferma asemanatoare a mai fost infiintata si la Viziru.

    Afacerea este insa la inceput, abia a avut loc prima populare. La Viziru, grasunii au fost achizitionati din judetul Bacau, la o greutate de 30 kg/cap.

    Au un spor de 800 grame si 1 kilogram pe zi

In ceea ce priveste constructia, este vorba despre o hala de 700 mp, cu 34 de compartimente, in fiecare compartiment fiind cate 25 de animale. In total, circa 900 de capete. Activitatea este avizata sanitar veterinar si indeplineste toate standardele impuse privind siguranata alimentara si bunastarea animalelor. « La rema sunt 5 angajati, 3 la grajd si 2 la moara, pentru ca furajele le producem in moara proprie,. Cumparam doar srotul de soia, premixurile si antibioticele. Avem si un contract de colaborare cu un medic veterinar. Materialul biologic este din olanda, importat printr-o firma ungaro-olandeza, « Huland Trade » care are un punct de lucru in Arad. Aducem grasuni la 24 kg. Pentru acest spor avem nevoie de bcirca 3 kg de furaje, care costa 6.000 lei/kilogram. A doua populare a fost in 12 august, cu 191 bicati. Prima livrare a inceput la 15 iunie, a avut loc in trei transe. Media pe cap de animal la livrare a fost de 103 kg.

    Am livrat la abatoare si am comercializat sub forma de carcasa cu 42.000 lei/kilogram in viu, prima transa, apoi 45.000 lei/kilogram si ultima transa la 47.000 lei/kilogram in viu. Financiar suntem multumiti. Nu este un profit urias, dar iti da posibilitatea sa te mai gandesti si la altceva, la alte investitii. Un calcul in mare arata un beneficiu de 1 milion de lei/porc. Aceste rezultate extraordinare se datoreaza calitatii deosebite a materialului biologic. La o livrare de exemplu, 90% din carcase au fost clasificate in clasa de calitate superioara, E, si 10% in U. Am avut un singur animal declasat. Am primit si subventii, 1,2 milioane de lei/cap animal pentru clasa E si 1 milon pentru clasa U. Urmatoarea livrare va fi in jurul Craciunului si speram sa fie bine.

    Am mai cumparat 2 grajduri, dar trebuie sa le amenajam si atunci ne vom extinde afacerea. Au cate 600 mp fiecare, deci vom ajunge la circa 750 de porci/grajd/serie », a adaugat Stefanut.

    Din dragoste pentru tata

Mandria cu care Stefanut vorbeste despre afacere, faptul ca stie in amanunt totce se intampla in ferma si stapaneste foarte bine tehnologia de crestere a porcului, iti da senzatia ca e specialist, fie in zootehnie fie in medicina veterinara. Ei, bine, nu.

    Culmea, tanarul Macelaru a absolvit informatica la Iasi, la uUniversitatea de stat, chiar cu note foarte bune. Si, totusi, in locul unui birou luxos, Stefanut a ales ferma de la Liscoteanca. « Am invatat intodeauna foarte bine. As fi putut sa aleg orice facultate, dar nu una cu profil agricol pentru ca mi se parea foarte simplu sa intru in agricultura. Am optat pentru informatica pentru ca si in liceu am avutaceiasi specializare. La Iasi am fost 700 de candidati pe 100 de locuri. Am intrat al 35-lea si am absolvit al 24-lea.

    Nu mi se pare atractiv sa lucrez intr-un birou, imi place mai mult aici la ferma, pe de o parte pentru ca e afacerea noastra, dar si pentru a-l ajuta pe tata, din dragoste pentru el. De mic m-a dus la ferma si de mic am fost invatat sa pretuiesc pamantul.

    Deprinderile principale le-am avut de mic, iar restul am invatat pe parcurs », a mai spus Stefanut.