Ca din lana, ca din ace,

Tesi reteaua de ghioace,

De celule-n care pui

Mierea dulce si un pui

Scule, numere, cantare

Au spus la masuratoare

Ca-ncaperea cea mai mare

In gauacea cea mai mica

E ghiocul tau, fetica.

Tudor Arghezi

NOTIUNI PRACTICE DE APICULTURA )

In numeroase tari ale lumii se constata stationarea sau chiar scaderea numarului familiilor de albine si a productiei apicole, tara noastra inregistrand anual cresteri atat in ceea ce priveste efectivul familiilor de albine cat si a productiilor acestora. Astfel in 1948 numarul familiilor de albine era de 472000, din care peste 33 adapostite in stupi primitivi, in 1989, peste 1.418.000 familii de albine in stupi sistematici. In 1985 productia mondiala de miere a fost de 1.001.000 mii tone, revenind pentru fiecare 100 de locuitori ai planetei o medie de 20,7 kg miere. Romania a realizat o productie de 12.000 To, revenind astfel la 1oo loc. o cantitate de 60 kg miere.

Pe langa productia traditionala de miere si ceara, apicultorii sunt tot mai mult preocupati pentru realizarea si de alte produse apicole, asa cum este polenul, pastura, propolisul, laptisorul de matca, apilarnilul, veninul de albine, si produse ce sunt solicitate din ce in ce mai mult de consumatorii de produse naturale. Necunoasterea temeinica a particularitatilor morfofiziologice si a modului de viata a albinelor au determinat pe mai multi oameni sa considere aceasta specie nedomesticita, iar lucrul cu ea dificil sau riscant.

In practica s-a dovedit ca albina poate fi crescuta si dirijata usor, iar indeletnicirea cresterii ei deosebit de placuta si rentabila, un adevarat apicultor nu poate si nici nu trebuie sa fie altfel decat un autentic specialist, intr-o tehnologie integrata a cresterii albinelor, considerand a fi mai mult ca o obligatie de a pune in pagina cele mai recente progrese tehnice in apicultura.

Din multimea insectelor care se hranesc cu nectarul si polenul florilor, procesul evolutiei a dotat albinele melifere cu o seama de insusiri care le situeaza, din punct de vedere economic, la un nivel superior de dezvoltare.

Astfel, albinele melifere reprezinta una din putinele specii unde matca ierneaza impreuna cu un numar mare de indivizi, putand asigura, inca din primavara, o dezvoltare rapida a familiilor care, in cursul sezonului activ, ajung la cca.40.000-60.000 de indivizi, fata de cateva zeci sau sute de indivizi, cat are un cuib de insecte din alte specii apropiate de albine din punct de vedere biologic.

)* - La acest capitol a colaborat si Dl. tehn. pr. Borzasi Mihai

Dintre numeroasele produse ce se obtin de pe urma cresterii albinelor, mierea este cea mai pretioasa si constituie pentru populatie un produs alimentar natural deosebit de hranitor cu o mare valoare calorica (1kg miere avand un echivalent de 3150 cal.). Din punct de vedere energetic, in comparatie cu alte alimente 1kg de miere echivaleaza cu 1,450 kg paine alba de grau, 2,370 kg carne de vita, 3,930 kg peste, 4,730 kg lapte de vaca, 6,0 kg mere, 13,7 kg varza proaspata.

Prin faptul ca are o mare valoare energetica calorica si se asimileaza usor, mierea se foloseste cu rezultate deosbite in alimentatia omului.

Principalele productii ale albinelor

(dupa Cristian Maimaduc 1994)

Evolutia albinelor in decursul mileniilor, de la forma de viata solitara la cea actuala de viata, in comun a indivizilor, este putin cunoscuta. Se presupune ca unele conditii nefavorabile ivite pe parcursul evolutiei, cauzate de racirea climatului au determinat necesitatea asocierii, temporare la inceput, a indiviziilor, asociere care, mai tarziu a devenit permanenta, avantajand astfel specia in lupta ei pentru existenta.

Viata albinelor, sub forma de familie a determinat in cadrul evolutiei diviziunea muncii, majoritatea femelelor pierzand aptitudinea de imperechere si de depunere a oualor, organele reproducatoare atrofiindu-se, dar paralel s-au dezvoltat alte organe destinate asigurarii hranei necesare supravietuirii intregii familii. Functia de producere a oualor si deci de perpetuare a speciei trece treptat asupra unei singure femele care, odata cu dezvoltarea organelor reproducatoare, pierde insa aptitudinea de a culege hrana. Acelasi proces a avut loc si la masculi (trantori) care, in afara rolului de a se impereche cu matca, pierd toate celelalte aptitudini avute anterior.

Biologia familiei de albine

Familia de albine este compusa din trei tipuri de indivizi: matca, albinele lucratoare si trantorii. Dezvoltarea celor trei caste (tipuri de indivizi) care constituie familia de albine este conditionata de forma celulelor din fagure si de regimul de hrana.

Reproducerea este sexuata sau partogenetica, din ouale fecundate rezulta albine lucatoare si matci iar din ouale nefecundate, trantori. Uneori pot rezulta albine lucratoare sau chiar matci partogenetice precum se pot obtine in anumite conditii si trantori din oua fecundate.

Totodata se pot dezvolta trantori in celulele de albine lucratoare sau albine lucratoare in celulele de trantori, trantori in celulele de matca, precum si matci prin transformarea celulelor de lucratoare in botci si modificarea regimului de hrana destinat larvelor in cazul botcilor de salvare.

In dezvoltarea celor trei tipuri de indivizi se pot deosebii urmatoarele stadii de dezvoltare:

- ou, larva, prenimfa, nimfa, adult

Durata de dezvoltare a celor trei tipuri de indivizi fiind de 16 zile pentru matca, 21 zile pentru albine lucratoare si 24 zile pentru trantori, numarul de zile putand oscila in functie de temperatura din cuib.

Inventarul apicol

Inventarul apicol reprezinta totalitatea uneltelor necesare pentru efectuarea unei anumite lucrari apicole sau pentru asigurarea procesului de lucru intr-un anumit domeniu de activitate cum ar fi: adaposturi pentru familiile de albine, echipament pentru protectia apicultorului, unelte pentru diferite lucrari in stupina, pentru cresterea si transportul matcilor, pentru extractia si conditionarea mierii, pentru extragerea si prelucrarea cerii, pentru recoltarea si conditionarea polenului, etc.

Inventarul apicol cuprinde deci totalitatea uneltelor, obiectelor si constructiile apicole, care apartin si reprezinta intreaga dotare a unei exploatari apicole.

Adaposturile pentru familiile de albine (stupii)

In mod natural, albinele isi cladesc adapostul in scorburi, crapaturi de stanci precum si in diferite locuri ferite de intemperii. Omul, aducand albinele in preajma locuintei sale a cautat sa le asigure un adapost cat mai asemanator de cel natural. Cum in adaposturile naturale cat si in stupii primitivi fagurii construiti de albine erau ficsi si nu permiteau interventia omului, ulterior, ingeniozitatea apicultorului a condus la aparitia stupilor cu rama mobila.

Stupul de astazi este rezultatul sintezei observatiilor efectuate in cursul anilor de generatii intregi de crescatori de albine. Solutiile constructive adaptate la diferite tipuri de stupi sunt multiple, putandu-se insa desprinde doua orientari distinctive:

- stupi in care dezvoltarea familiilor de albine si a cuibului se face pe plan vertical, numindu-se stupi verticali.

- stupi in care dezvoltarea familiilor de albine si cuibul se face pe plan orizontal, numindu-se stupi orizontali.

Indiferent de tipul stupului, vertical sau orizontal, acesta trebuie sa asigure urmatoareale conditii:

-sa fereasca familia de albine de ploaie, umezeala, vant, arsita etc.

-sa fie incapatori, asigurand atat spatiul necesar pentru dezvoltarea familiei cat si pentru depozitarea rezervelor de hrana.

-sa permita marirea sau micsorarea volumului sau in raport de gradul de dezvoltare al familiei.

-sa fie usor de manipulat fara sa se stanjeneasca activitatea familiei de albine.

-partile componente sa aiba aceleasi dimensiuni spre a putea fi folosite de la un stup la altul.

-sa fie adaptate pentru transportul familiilor de albine la diferite culesuri, stuparit pastoral.

-sa permita aplicarea metodelor avansate de crestere si intretinere a albinelor si sa fie rezistent la intemperii si socuri mecanice.

Tipuri de stupi sistematci tipizati si standardizati folositi in tara noastra

Tipuri de stupi

Echipament pentru protectia apicultorului

Dintre echipamentele de protectie al apicultorului fac parte: masca apicola de protectie, salopeta, halat, sortul si manusile apicole.

Masca apicola protejeaza capul, fata si in special ochii de intepaturile albinelor. Mastile apicole se realizeaza din materiale diverse, avand totodata forme diferite. In general se pot deosebi trei tipuri de masti:

a. -masca metalica confectionata din plasa de sarma avand forma ovala cu marginile intarite intr-o rama de tabla cositorita, de care se prinde o panza ce protejeaza capul si gatul.

b. -masca cu palarie formata din palaria din panza cu bor mare intarita pe margine cu sarma de otel peste care se imbraca un voal in forma de sac, care in dreptul fetei are un vizor patrat confectionat dintr-o retea de fire negre de plastic sau din par de cal.

c. -masca plianta formata dintr-un schelet metalic pliabil, acoperit cu o testura cu ochiuri de 2,5 mm. In partea superioara masca este confectionata din panza alba, avand la mijloc un orificiu prevazut cu un elastic, permitand astfel etansarea cu palaria respectiva. In partea inferioara masca are prevazut un sistem de fixare si etansare de corpul apicultorului

Salopeta si halatul apicol - salopeta se confectioneaza dintr-o singura piesa din doc inchisa la gat, la maini si picioare. Halatul se confectioneaza din panza alba, manecile fiind stranse cu ajutorul unui elastic. Atat salopeta cat si halatul sunt prevazute cu buzunare.

Sortul apicol se foloseste in special la executarea unor anumite lucari in stupina, avand rolul de protectie a imbracamintii. Se confectioneaza din P.V.C. pe suport textil.

Manusile apicole sunt fabricate din cauciuc subtire avand cinci degete. In general apicultorii cu experienta nu folosesc manusile apicole in timpul lucrului.

Unelete si materiale pentru lucari in stupina

Utilajul pentru manuirea si ingrijirea familiilor de albine este foarte variat si se compune din obiectele de inventar necesare executarii la un nivel corespunzator a lucarilor curente din stupina.

Rolul utilajului respectiv este de a usura munca apicultorului si a-i oferi posibilitatea sa execute ingrijirea familiilor de albine in conformitate cu normele tehnice de deservire.

In acest scop sunt folosite:

- dalta apicola stas nr.4189/1953 cu lungimea de 190 mm, si grosimea de 5 mm. La unul din capete dalta prezinta o curbura in unghi drept pe o lungime de 20 mm. Latimea variaza de la 25 mm la mijloc la 35 mm la ambele capete.

- dalta Rooth - lungime de 206 mm, latime la mijloc 24 mm, iar ambele capete de 40 mm. La unul din capete varful este curbat in unghi drept. In mijlocul daltii la o distanta de 40 mm de curbura se afla un orificiu ce serveste la scosul cuielor.

- dalta multipla - are mijlocul rotund, la o extremitate latimea de 35mm, iar la cealalta extremitate, un mic ciocan si un dispozitiv de scos cuie.

- scararul sau ridicatorul de rame - este format dintr-o lama de otel zincat cu varf curbat, fiind folosit la desprinderea si ridicarea ramelor din stup.

- afumatoarele - stas nr.10707/1976 se compun din corp, capac si foaie. Corpul are forma cilindrica, avand in interior un pahar mobil de ardere prevazut in partea inferioara cu un gratar metalic. Capacul rabatabil, este conic, formand un cos de evacuare a fumului. De capacul afumatorului este montat sistemul de insuflare al aerului (foale). Burduful se actioneaza manual, prin strangere si alimenteaza afumatorul cu un jet de aer, dirijand fumul rezultat prin cos in directia dorita.

- afumatorul apicol cu capac bombat - este compus din corp, capac si foale. In afara de afumatoarele descrise exista inca o gama variata de tipuri si modele de afumatoare, din care amintim: afumator A.C.A. modelul mare si mic, afumator pipa sau tigareta, afumator mecanic, electric, afumator cu gaz sub presiune, etc.

Indiferent de modelele si tipurile folosite se va avea in vedere ca timpul de folosire a afumatoarelor, sa fie de durata cat mai mica, si doar atunci cand este nevoie, fumul degajat prin arderea lemnului sau a putregaiului fiind toxic pentru albine cat si un iritant foarte puternic al acestora.

Afumator apicol

Peria apicola

- peria apicola -este folosita pentru indepartarea albinelor de pe faguri, peretii stupului etc., este confectionata din par de cal sau fire de relon de culoare alba, cu o lungime de cca. 65-67 cm. Manierul este confectionat din lemn sau material plastic.

Multi apicultori folosesc cu succes in locul periei apicole pana de pasare, (penele provenite de la aripile de gasca sau curca, de culoare alba).

- scaunul apicol - are forma unui taburet de 40-50 cm inaltime si este prevazut cu 2-3 compartimente pentru scule si materiale. Are rol atat de scaun cat si de ladita pentru transportul sculelor apicole necesare lucrarilor in stupina.

- lada de lucru - se foloseste pentru protectia ramelor scoase din stup, de atacul albinelor hoate, capacitatea este de 5-6 rame si este confectionat din lemn.

- custile (coliviile) pentru matci - sunt foarte variate si se folosesc pentru protectia si transportul matcilor. Amintim cusca tip Zander, Titov, Miller, Benthon (ultima folosita la transportul matcilor)

Unelte folosite la insarmarea ramelor si fixarea fagurilor artificiali

Pentru incheierea ramelor, perforarea si insarmarea acestora si pentru fixarea in rama a foilor de faguri artificiali se folosesc urmatoarele unelte:

- sablonul pentru fixarea distantei orificiilor de perforare, perforatorul, cuie, ciocan si dispozitivul pentru insarmarea ramelor, calapodul pentru fixarea fagurilor artificiali, pintenul apicol si canita pentru topit ceara, transformator electric 6 V.

Unelte folosite pentru extractia si conditionarea mierii

Uneltele si utilajele folosite pentru extragerea mierii din faguri se compun din:

- cutite de descapacit, obisnuite, incalzite cu abur, sau electrice, furculita de descapacit, masina de descapacit de mare capacitate, tava de descapacit, masa pentru descapacitul fagurilor cu miere, extractor de diferite modele si capacitati (centrifuga), strecuratori pentru miere, filtre speciale si perii de diferite marimi, bidoane pentru pastrarea mierii extrase.

Utilaje folosite pentru extragerea si conditionarea cerii

Ceara, se extrage atat din fagurii crescuti de albine in acest scop, precum si din fagurii reformati, capacelele de ceara rezultate de la extractia mierii si altele. Pentru extragerea si conditionarea cerii la nivel de stupina se folosesc diferite utilaje, dupa cum urmeaza: - topitorul solar, topitorul cu aburi, prese de diferite tipuri pentru extragerea cerii, vase pentru limpezirea cerii etc.

Utilaje folosite pentru recoltarea si conditionarea polenului

Acestea se compun din colectoarele de polen, de diferite modele si uscatoare de polen, pentru conditionarea acestuia. In prezent, in practica apicola exista o gama variata de colectoare de polen, care pot fi clasificate in mare astfel:

- colector de polen exterior sau de urdinis.

- colector de polen interior, sub capacul stupului, sau pe fundul stupului.

In general colectorul de polen este format dintr-o placa activa, cofectionata din material plastic cu perforatii de 4,9 mm, plasa metalica, sertarase de colectare si cadrul colectorului.

Unelte folosite la recoltarea laptisorului de matca si a apilarnilului

Se compune din cutite bine ascutite, necesare scurtarii botcilor, ace din lemn sau material plastic si spatule din lemn sau material plastic pentru extragerea din botci a laptisorului de matca. (botci in care au fost crescute in mod special larve de matca dupa un interval de 72 ore ( 3 zile ).

Recoltarea apilarnilului consta in recoltarea larvelor de trintor atunci cind acestea au inca o culoare alba. Ambele recoltari se pot face atat manual cat si mecanizat cu ajutorul unor pompe speciale de vid.

Unelte si aparatura folosita pentru recoltarea veninului de albine

Acestea sunt de constructie si modele diferite, care se bazeaza pe emiterea unor socuri electrice de joasa tensiune. In prezent la recoltarea veninului de albine sunt folosite diferite metode si dipozitive, cunoscut fiind faptul ca secretia de venin variaza in limite largi, in raport de varsta albinelor, anotimp, hrana etc.

Albinele sunt obligate sa treaca peste o retea de conductori electrici, dispusi la o distanta de circa 3,2 mm si a caror atingere produce socuri electrice, urmare careia albinele inteapa tesatura fina de material sintetic ce este amplasata sub conductorii respectivi pe suprafata unei sticle. Veninul in contact cu aerul se cristalizeaza si se recolteaza prin razuire. Veninul recoltat se pastreaza in vase de sticla ermetic inchise.

In general un colector de venin este format din: generator de impulsuri, sursa de curent (baterii electrice), grila de excitatie, materialul sintetic, placa de sticla.

Unelte si materiale folosite la recoltarea propolisului

Propolisul sau cleiul albinelor, este folosit de catre acestea pentru captusirea spatiilor libere din interiorul stupului (crapaturi), celulelor fagurilor, etc. Recoltarea se face prin razuirea pieselor componente ale stupului (rame, urdinis, peretii stupului, podisor) precum si prin folosirea unor dispozitive speciale denumite colectoare de propolis.

Colectoarele de propolis sunt de diferite tipuri sau modele, trebuind insa urmarit faptul ca indiferent de modelul folosit, acestea sa acopere o suprafata cat mai mare in stup, fiind montate direct peste leaturile superioare ale ramelor. In acest caz se inlocuiesc scandurile de podisor sau podisul tip planseta cu o plasa de nylon cu ochiurile de 1,5-2 mm peste care se intinde o panza deasa de prelata.

Pentru a se mari suprafata pentru propolizat, intre panza de nylon si speteaza superioara a ramelor se mai poate introduce un cadru din sarma metalica.

Unelte si materiale folosite pentru cresterea si transportul matcilor

Acestea se compun din lantete pentru transvazarea larvelor, rame cu leaturi de sustinere a botcilor, fixate pe dopurile de crestere (sunt confectionate din ceara cu ajutorul unui cui si reprezinta inceputul unei botci) rame izolator pentru obtinerea larvelor de o anumita varsta, cat si pentru protectia botcilor in familiile crescatoare neorfanizate, custi de ecloziune, nuclee pentru imperecherea matcilor si custi pentru transportul matcilor imperecheate.

Materiale pentru hranirea albinelor

Acestea sunt reprezentate printr-o gama variata de hranitoare, bazin de apa potabila, etc.

Constructiile apicole

Au rol de a asigura conditii corespunzatoare pentru executarea anumitor lucrari din stupina cat si pentru adapostirea materialelor si produselor apicole (cabana apicola).

Lucrari privind cresterea si ingrijirea albinelor

Lucrarile privind cresterea si ingrijirea albinelor ce se executa in stupina in tot cursul anului urmaresc sa asigure familiilor de albine conditii optime de dezvoltare in vederea obtinerii de familii puternice.

Familiile de albine puternice ierneaza fara pierderi, folosesc economic hrana, primavara se dezvolta repede, cladesc multi faguri si realizeaza productii mari de miere. Paralel cu aceasta familiile de albine puternice asigura polenizarea eficienta a culturilor agricole entomofile si a livezilor de pomi fructiferi.

Lucrarile efectuate in cadrul unei stupine sunt caracteristice sezonului din cursul anului, acestea difera in functie de anotimp (primavara, vara, toamna, iarna)

Verificarea familiilor de albine precum si ingrijirea acestora necesita deschiderea stupilor si manipularea ramelor.

Verificarea periodica a familiilor de albine, urmareste stabilizarea starii de sanatate si productie a acestora in tot cursul anului. Se executa pe timp frumos, calduros, fara vant si cand in natura exista cules de intretinere.

In unele cazuri, observatiile privind activitatea familiilor de albine se pot face si fara a deschide stupii prin urmarirea zborului si a comportamentului albinelor la urdinis sau prin alte metode (ascultare).

Incepand cu luna martie la o temperatura exterioara de +13-14⁰C trebuie efectuat controlul sumar al familiei de albine, numit control sumar de primavara.

Acest control al familiei de albine se face rapid, urmarindu-se prezenta matcii, rezervele de hrana si schimbarea impachetajului daca situatia o cere.

Daca rezerva de hrana este insuficienta se va introduce la marginea cuibului (de o parte si de alta) cate o rama cu miere capacita luata de la rezerva sau se va folosi serbet sau zahar candi.

Cand temperatura exterioara depaseste 14⁰C se executa controlul de fond al familiilor de albine printr-o examinare amanuntita a acestora. La acest control se urmeste puterea familiei si modul de iernare, prezenta matcii si starea ei, rezervele de hrana existente in cuib, cantitatea de puiet existenta, numarul de rame ocupate de albine, precum si starea sanitar-veterinara a acestora.

In cazul familiilor bezmetice (lipsite de "regina") acestora li se va da o noua matca din nucleele de rezerva sau se vor unifica cu alte familii de albine.

Pentru a pastra temperatura in cuib, ramele care sunt fara rezerve de miere si neacoprite de albine se vor scoate din cuib si se vor depune la pastrare.

In functie de puterea de dezvoltare a familiei de albine se va modifica dimensiunea urdinisului.

De asemenea in aceasta perioada se instaleaza intr-un loc ferit de vant si insorit "adapatorul" pentru a asigura sursa de apa atat de necesara in aceasta perioda, pentru hranirea puietului.

Daca lipseste culesul de polen, trebuie asigurata hrana proteica prin folosirea de inlocuitori de polen, ca: faina de soia degresata, lapte praf degresat, polen recoltat normal si pastrat in conditii optime. Hrana proteica nu se va administra familiei de albine decat atunci cad situatia o cere, si numai dupa efectuarea masiva a "zborului de curatire" a albinelor (prin zborul de curatire albinele isi descarca tubul digestiv de produsele de metabolism din timpul iernii)

In caz contrar situatiile neplacute care apar, pot diminua puterea familiei de albine.

In general pregatirile pentru sezonul apicol incep inca din timpul iernii, prin reconditionarea intregului inventar apicol, continuindu-se cu hraniri de stimulare, revizia de primavara, cotrolul de fond, largirea cuibului, folosirea culesurilor timpurii si pregatirea familiilor pentru cules, pregatirea pentru pastoral si din nou pregatirea familiilor de albine pentru iernat.

INMULTIREA ALBINELOR

Roirea naturala

Prin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea prin care matca, o parte din albine si trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi natural, o noua familie.

In functie de ordinea in care ies din stup roiurile, acestea se impart in roiuri primare, care se caracterizeaza prin aceea ca albinele parasesc stupul cu matca varstnica si roiuri secundare si tertiare, cand albinele parasesc stupul cu matci tinere neimperecheate.

Legat de data cand parasesc stupul, roiurile se impart in roiuri timpurii, atunci cand familiile roiesc la inceputul lunii mai si roiuri tarzii, cand familiile roiesc in luna iulie.

In trecut, roirea naturala a constituit singura cale de inmultire a albinelor si constituie in unele stupine si astazi un mijloc de sporire a numarului de familii.

Roirea artificiala

Sporirea numarului familiilor de albine in tara noastra se realizeaza prin inmultirea efectivului de familii existent, aplicand cele mai eficiente procedee de roire artificiala a familiilor de albine, tinand totodata seama de conditiile locale, numarul de familii din stupina si calificarea apicultorului.

Metoda de roire artificiala prin divizarea familiilor

Aceasta este cea mai simpla metoda de inmultire artificiala a albinelor si se practica cu rezultate foarte bune la stupinele cu un numar mic de familii de albine si chiar in cazul unei singure familii.

Divizarea familiilor se face in zilele calduroase, cand albinele executa zboruri intense de cules (in general inainte de amiaza).

Printre alte metode de roire artificiala enumeram:

- roirea artificiala cu matci iernate in afara ghemului;

- roirea artificiala prin stolonare colectiva;

- roirea artificiala prin metoda nucleelor;

- roirea artificiala intensiva;

- roirea atrificiala prin metoda roiurilor la pachet, etc.

Schema roirii prin divizare (dupa I. Vancea)

Schema roirii prin stolonare (dupa I. Vancea)

Schema roirii artificiale intensive (dupa S. Rusu si col)

A,C-familii ajutatoare; B-familia de inmultire; 1-roi stolon cu matca batrana; 2,3,4-roi artificiali format cu botci

Schema roirii intensive simplificata

A-familie ajutatoare; B-familie de inmutire; 1-roiul stolon format cu matca batrana; 2,3,4,5-roi artificiali formati cu botci-a-100%; b-133%

Diviziunea muncii in familia de albine (dupa arh. Flori Stefureac 1989)