Obicei traditional romanesc

SECTIUNEA

,,OBICEI TRADITIONAL ROMANESC"

PROF. RISCAN MARCELA - ELISABETA

COLEGIUL TEHNIC AGRICOL ,, ALEXANDRU BORZA" - GEOAGIU

,, Suflati colbul de pe cronici, cum zice poetul si faceti sa renasca virtutile batranilor in sufletele tinerimii de astazi"

ALEXANDRU VLAHUTA

Inca din cele mai indepartate timpuri, dansul a facut parte din viata oamenilor, din preocuparile si din modul lor de exprimare.

In satul Vaidei se practica ,, obiceiul calusarului", un dans traditional executat de anumite persoane adunate intr-o formatie cu reguli foarte stricte de organizare. Originile acestui dans stravechi provin din ,,Saturnaliile Romane", traditii care au influentat populatia autohtona in timpul ocupatiei romane.

Dansul calusarului din Vaidei are o traditie indelungata, timp cu care formatiile au cunoscut celebritatea. In anul 1599, 112 calusari intre care si calusarii din Vaidei, au participat la intrarea triumfala a lui Mihai Viteazul in Alba Iulia. Se poate spune ca timp de sute de ani, calusarii din Vaidei nu au lipsit de la evenimentele culturale majore care s-au petrecut in aceasta parte a Transilvaniei.

In satele comunei, dansul Calusarului a devenit un obicei popular care are loc in timpul sarbatorilor de iarna. Incepe in ajunul Craciunului si tine pana in 2 ianuarie. Formatia de calusari cuprinde numai feciori, alesi in numar impar. Pregatirile pentru acest eveniment incep din timpul postului de Craciun, cand calusarii isi aleg o gazda. De obicei gazda este cel mai influent om din sat. El trebuie sa-i primeasca pe calusari in gospodaria lui pe toata perioada desfasurarii obiceiului. La aceasta gazda se pregatea, se instruia tineretul sa joace calusarul.

Jocul consta in mai multe figuri, in sfarsit calutul si romana, continuate de diferite colinzi. Formatia de calusari are o structura foarte stricta. Seful formatiei, ,,vataful", este mai in varsta decat ceilalti feciori si se distinge prin autoritatea fata de ceilalti calusari. El trebuie sa fie un bun orator si sa aiba o gandire spontana. Vatavul are un secund care trebuie sa-l inlocuiasca daca este cazul. Ceilalti membri ai formatie sunt dansatori care executa miscarile vatavului. Pe langa calusarii dansatori mai sunt si ,,jupanii", tineri aspiranti, care se initiaza in dansul calusarului. Jupanii umbla mascati si imbracati in mod bizar. Ei au sarcina sa stranga mancare si bautura pentru calusari mergand pe la casele oamenilor. Jupanii dau alimentele in grija ,,ceparului" un alt membru al formatie care pastreaza cheile de la camera de depozitare. In timpul dansului, jupanii au maturoaie cu care lovesc pe oricine incerca sa se apropie de calusari.

Alte personaje din formatia de calusari sunt ,,turcasii". Turcasii sunt doi tineri voinici care poarta ,, turca", o reprezentare frumos impodobita a unei capre. Turca este confectionata dintr-un bat mai inalt, in capatul caruia este asezat un cap de cerb cu coarne impodobite cu clopotei, zurgalai (zdrancane) pamblici, avand o barba flexibila de lemn amenajata cu dinti, pe care purtatorul o manuieste cand un cetatean il cinsteste cu bani. Turca o poarta un calusar de rezerva care este imbracat intr-un covor tesut din lana cu motive florale.

Pe langa aceasta mai sunt doua persoane deghizate mascate imbracate in haine deosebit de interesante. Unul are un bici in mana, al doilea este imbracat ca femeie, acesta poarta in mana o matura, dupa obicei acestia se numesc ,,matahule", care deasemenea fac parte din rezerva echipei de calusari. Rolul matahulelor in cadrul cetei de calusari era de a apara grupul de calusari in timpul executarii jocului de persoanele ce asistau la jocul acestora, precum si de a produce si alte gesturi comice, hazlii.

Ceata imbracata in portul national cu diagonale in trei culori, zdrancane la picioare, cu ciucuri, cu turca, matahulele , primarul lor si lautarii pleaca in ziua de Craciun pe ulitele satului strigand:

Calusar de pe Tarnava, mai

Cu opinci de scroafa neagra, mai

Calusar de pe campie. Mai

Cu opinci, cu palarie, mai

Caluser din campul painii, mai

Nu jucati ca batranii, mai

Ci jucati calusereste, mai

Sa le placa la neveste, mai.

Primarul ca avangarda a calusarilor cauta cate o familie unde sa-si desfasoare jocul.

La terminarea jocului el primeste de la familia onorata cinstea cuvenita care poate fi un colac, muschi de porc, bani sau vin. Dupa terminarea cinstei calusarii se aseaza intr-o roata si cauta sa multumeasca familiei prin diferite colinzi specifice: colinda primarului, a notarului, a fetei, a boierului, a luncilor soarelui, etc.

Dupa terminarea colinzii ceata de calusari multumeste gazdei precum multumeau si colindatorii. Jocul calusarilor dureaza de la data de 25 decembrie pana la 1 ianuarie, cand incheie cu un adevarat fast ceremonial.

In aceasta perioada are loc organizarea serbarii: se taia vitelul si purcelul, iar matahulele coleaza ouale , fetele aduc colacul, iar feciorii bautura (tuica, vinul).

Ceremonia se petrece in modul urmator: in ziua ultima a jocului, imbracata in vesmintele ei, turca paraseste gazda, locul de domiciliu intr-o forma secreta plecand pe strazile satului. Ceata de calusari si matahula speriati de absenta turcii dintre ei incep sa o caute. Un calusar frumos imbracat , ornat de jur imprejur cu toate zdrancanele de la calusarul mascat sub forma de urs, legat cu un lant si retinut de o persoana impreuna cu matahulele si un lautaras, pleaca prin sat in cautarea turcii. Intre timp turca este impuscata de un vanator pe strada. Matahulele si ursul auzind impuscatura se indreapta spre locul respectiv unde observa ca turca este moarta. Un calusar deghizat in preot incepe sa-i citeasca din carte pentru odihna sufletului. In acest sens un tablou aflat la Muzeul de Arta Populara din Orastie, adus din satul Vaidei ilustreaza aceste scene ritualice. Turca se incarca intr-un car cu boi impodobiti cu crengi de brad, de unde turca si matahulele sunt duse la gazda. Aici se incep botezele hazlii si deodata invie turca. La inceput aceasta ii sperie, dar apoi cu totii se bucura, manifestandu-se prin strigaturi si cantece.

La aceasta serbare se invita parintii, fratii, surorile si rudele calusarilor, prieteni si prietene, fete si feciori din intreg satul. Serbarea dureaza toata ziua pana in amurgul zilei urmatoare. La aceasta serbare sunt angajati lautari de seama nelipsind gurduna (contrabasul)si tambalma (tambalul). Intreaga serbare e incununata de o participare a tinerilor la dansuri populare specifice locului: invartite, hategane si fecioreasca cu figuri.

Acest dans se mai joaca si acum de catre elevii de la COLEGIUL TEHNIC AGRICOL ,,ALEXANDRU BORZA"- GEOAGIU participand la diferite festivaluri, concursuri, spectacole organizate de Consilul Judetean, Centrul Judetean pentru Conservare si Promovarea Culturii Traditionale cu mici deosebiri.

Nu se mai joaca de catre flacaii satului, pentru acesti elevii gazda este scoala unde ei invata iar, turca aratarea groteasca, mascata care simboliza raul precum si matahula lipsec cu desavarsire totodata si intreg ceremonialul din ultima zi de joc, aceea nunta cu lautarii, cu diferite instrumente.

Cercul format de calusari prin care faceau urarea de multumire pentru gazda care ii cinste cu bani se realizeaza pe o scena inaintea primire unui premi. Sunt de asemenea cunoscute sacrificiile pe care elevii le fac pentru a procura costumele nationale.

,, Dansul este cea mai elevata, cea mai emotionala, cea mai frumoasa dintre arte,

pentru ca nu este doar translatare sau abstractizare din viata; este chiar viata ",

( Havelock Ellis, medic si sociolog englez)

BIBLIOGRAFIE

Basarab Tiron, Petica Ioan ,, Monografia satului Vaidei de Orastie, judetul Hunedoara"- Deva, Editura Calauza v.b., 2007, pag. 154.

Internetul 

Fisa de inscriere

Sesiunea nationala de comunicari si referate: "Aici trecutul prinde viata

Nume si prenume: RISCAN MARCELA - ELISABETA

Unitatea scolara: COLEGIUL TEHNIC AGRICOL ,,ALEXANDRU BORZA" - GEOAGIU

Specialitatea: TEHNOLOGIA PRELUCRARII PRODUSELOR AGRICOLE

Adresa de contact: ORASTIE, STR. LIBERTATII, NR. 23, JUD. HUNEDOARA

Forma de participare:

b) indirecta

Sectiunea la care participa: 1.REFERATE SI COMUNICARI STIINTIFICE LEGATE DE TEMA.

Tema lucrarii: OBICEI TRADITIONAL ROMANESC