- violenta in familie

UNIVERSITATEA BUCURESTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA

MASTER ID : DEVIANTA , CRIMINALITATE SI INTERVENTIE SOCIALA

TEMA : VIOLENTA IN FAMILIE

Relatiile interumane sunt unele dintre cele mai complexe tipuri de realatii . Comportamentele sociale nu sunt specifice numai omului . Ele apar si alte specii , insala nicio alata specie violenta nu se manifesta cu o brutalitate mai mare si efecte mai devastatoare . Violenta in mediul familial nu este o moda de care ne ocupam acum , ea exista si persista de sute de ani in majoritatea culturilor si societatilor , prin tolerare , intarire si invatare, in acele societati care o permit .

1.Motivatia alegerii temei

In viata de zi cu zi se tot vorbeste de o emancipare a femeii, de o eliminare a discriminarii femeii, de o egalitate in drepturi intre femeie si barbat, dar realitatea e cu totul alta. Nu numai ca nu s-a produs aceasta egalitate, mai mult in unele situatii femeia nu e respectata nici ca om pentru ca inainte de orice diferentiere de gen toti suntem oameni, fiinte cu drepturi si sentimente.

In societatea noastra majoritatea oamenilor inca traiesc in sisteme de putere patriarhala careprivilegiaza barbatii fata de femei.Ce este crud si de necceptat si totodata un motiv pentru care m-am decis sa fac aceasta lucrare pe :" Violenta asupra femeii din Romania", este ca barbatii se impun in fata femeii prin violenta (fizica, psihica, sexuala).Inca se mai circula acele proverbe, expresii care promoveaza normalitatea bataii:"femeia nebatuta este ca mancarea nesarata "(revista de asistenta sociala).

2. Fixarea obiectivelor.

Obiectivele :

-definirea fenomenului de violenta dar si de violenta asupra femeii;

- cauzele/factorii care duc la violenta impotriva femeii;

- formele de violenta la care sunt supuse femeile din Romania si nu numai;

-teorii are ar putea explica fenomenul de violenta;

- efectele violentei asupra sanatatii femeii;

- formularea cateva ipoteze privind fenomenul;

-prezentarea catorva statistici in ce priveste fenomenul de violenta impotriva femeii;

-conceptia bisericii despre aceasta discriminare a femeii;

-cateva metode de interventie in cazul violentei;

3. Documentarea prealabila

Livreasca

-Sorin M. Radulescu in Sociologia violentei (intra) familiale;

Florin Dumitrescu, Mihaela Pruna, Ioan Gaborean, Maria Voinea (coord) in Sex si sanctiune;

precum si numeroase informatii culese de pe internet.

Documentare de teren

- cercetarea a fost realizata cu ajutorul Primariei orasului Mihailesti , judetul Giurgiu , compartiment asistenta sociala si a politistului de proximitate din cadrul Politiei orasului Mihailesti .

4.Definirea universului cercetarii

Desi fenomenul violenta impotriva femeii a luat o foarte mare amploare am incercat sa ma limitez doar la impactul pe care il are acest fenomen la noi in tara.In ce priveste varsta nu s-a impus o limita deorece se poate constata cu usurinta, din pacate, ca violenta nu are limite nici in ce priveste varsta (exista cazuri in care fetele sunt batute, violate de mici de un tata alcoolic sau de un strain sau chiar batute de propria lor mama; iar la celalta extrema putem spune ca nici in cazul femeilor invarsta situatia nu este una buna).Astfel in lucrarea mea am incercat sa surprind efectele distrugatoare ale violentei, asupra femeii in general

5. Definirea cadrului teoretic

In literatura si practica , termenul de violenta domestica mai poate fi ragasit ca: violenta in familie , violenta intrafamiliala , violenta asupra partenerului , abuzul asupra sotiei , violenta de cuplu , etc. S-a optat pentru varianta "violenta domestica" , pentru a nu reduce sfera notiunii la cadrul oficializat prin casatorie , din simplul motiv ca structura actuala a familiei este in modificare, cuplurile aleg mai des forme neoficializate de a trai in comun.

E necesar sa se faca unele specificari :violenta nu este acelasi lucru cu conflictul, agresivitatea , frustrarea sau abuzul.

Conflict - divergenta/diferenta de opinii si interese ( in varianta cea mai simpla),care are forme diferite de manifestare pe un cunatum care poate ajunge la extreme daca nu este rezolvat in stadiilie incipiente.

Agresivitate - instinct si raspuns invatat ( prin intarire , tolerare si intimitatie ). Apare la mai multe specii. Are functii adaptive , de supravietuire : apare a teritoriului , obtinerea/definire statut, aparare pui, competitia pentru imperechere. La om , biologic , agresivitatea are baza hormonala ( testosteron )

Frustrare - disonanta/dezacord intre asteptari si realitate , ce produce o stare de tensiune interioara

Abuz - exagerarea unui fapt reprobabil care se repeta ( apare frecvent in violenta domestica )

Violenta domestica este o serie repetata de comportamente coercitive si de atac fixic, sexual si psihic pe acre o persoana le manifesta fata de partener, in scopul controlarii si dominarii acestuia , uzitand fora si/sau incapacitatea de aparare a victimei , ce apare in cadrul unei relatii de cuplu. Include si abuzurile de tip economic si social.

Violenta domestica :

Cumul de comportamente coercitive si de atac

In cadrul unei relatii de cuplu

Produsa prin forta

Repetativa

Instrumentala

Intentionala

Invatata

Incalca drepturile fundamentale ale omului.

In societatea romaneasca traditioanala situatia standard era familia nucleara: cuplul proaspat casatorit isi stabilea de regula propria lor gospodarie, autoritatea noii familii fiind limitata.Femeiile ocupau de regula doua pozitii sociale importante: pe de o parte pozitia data de apartenenta la o familie: mama, fiica, sora, sotie- iar pe de alta parte femeile risca sa devina obiecte sexuale.

O definitie mai generala folosita in literature de specialitate pentru violenta impotriva femeilor este cea utilizata in cadrul Declaratiei Natiunilor Unite (1993): "orice act de violenta bazatpe diferenta de gen si care cauzeaza, sau ar putea cauza femeii suferinta sau vatamare fizica, sexuala sau psihologica, incluzand amenintarile cu astfel de acte, coercitia si privarea arbitrara de libertate, fie in viata publica, fie in cea privata " (The Monee Project, UNICEF, 1999.).Formele de manifestare ale violentei sunt diferite: fizica, sexuala, verbala, psihologica etc.

Abuzul fizic- reprezinta vatamarea sanatatii fizice a unei personae (dar si amenintarea cu aceasta) produsa neaccidental de un agresor.Ea consta in gesture si loviri adresate unei persoane, producandu-i durere sau menite sa distruga bunurie ei.

Abuzul psihologic- mai des intalnit este in cazul izolarii victimei (legarea, incuierea ei in diferite spatii inchise, in pivnita etc.); neacordarea raspunsurilor emotionale; terorizarea ei si refuzul de a-i acorda ajutor la solicitarea acesteia; degradarea ei, exploatarea ei sau folosirea ei ca servitor; coruperea ei morala prin amenintari si terorizare.In cazul abuzului psihologic de multe ori se produce o infantilizare a unei femei sau a unei tinere care este obligata sa ceara voie persoanelor dominatoare pentru realizarea tuturor nevoilor si dorintelor ei.

Abzul sexual- fortarea si obligarea victimei sa participle la activitati de natura sexuala, care sa serveasca la obtinerea placerii de catre persoane care comit agresiunea.In Romania conceptual de abuz sexual a fost acceptat din punct de vedere teoretic numai in ultimii ani.

Exploatarea unei persoane- este si ea o forma de violenta la care persoana dominanta are beneficii materiale sau de alta natura de pe urma celei victimei, solicitand acesteia un efort care ii depaseste capacitatile.Ea poate fi: exploatare prin munca (victima este obigata sa presteze munci care ii depasesc capacitatile fizice si/sau este privata de profitul muncii sale); de exploatare sexuala (obligarea unui membru al familiei sau a altcuiva la prostitutie) si psihologica (folosirea victimei la munci injositoare,).

Acest fenomen de violenta impotriva femeii a primit diverse explicatii care pot avea surse teoretice.O prima categorie de explicatii ale fenomenului, porneste de la cateva domenii majore cum ar fi: biologia, psihologia, sociologia, feminismul.Punctul de vedere biologic sta la baza constituirii unor teorii privitoare la violenta care fac apel la agresivitate ca la o caracteristica a tuturor fiintelor vii, deci inclusive a naturii umane.Ca urmare violenta este ereditara, o conditie de supravietuire, expresie a unor forte impulsive, mostenite genetic.Acestea au o functie adaptativa, in sensul ca diferentele hormonale dintre barbati si femei dau nastere la diferentele lor de putere fizica, de musculatura, care la randul lor pot explica rolurile fixate istoric de genul masculine.

Pe langa acesta teorie biologica avem si una socio-culturala care porneste de la analiza cauzelor si a efectelor sociale si culturale ale violentei si ale diferentei de gen.Violenta este vazuta prin prisma relatiei individului cu societatea, care e considerata un spatiu de manifestare a inegalitatilor sociale structurale.Tensiunile din campul social, conflictele din interiorul unor grupuri si cele dintre grupuri pot da nastere la comportamente agresive.Modelul acestora poate fi preluat de la o generatie la alta, de la un membru al unui grup la altul si, la randul lui, poate fe transmis altor indivizi sau generatii.Mai mult, violenta este vazuta ca instrument pentru atingerea unor scopuri sociale, pentru mentinerea sau tulburarea unei anumite ordini.

Teoria psihologica privind violenta isi are originea in conceptia psihanalitica.Teoria freudiana si conceptiile neofreudiene localizeaza cauzele violentei intrapsihic, la nivelul frustrarilor, al copilariei traumatice, al impulsurulor reprimatice, al tulburarilor de personalitate.

Teoria feminista privind violenta porneste de la conceptualizarea barbatilor ca un grup investit cu putere, a caror dominare asupra femeilor este o constructie istorica si sociala, care se produce si se mentine intr-o mare varietate de feluri, cum ar fi manipularea, convingerea, influentarea, fortarea, asocierea, conditionarea.Violenta barbatilor fata de femei, inclusive fata de femeile apropiate de ei, este inteleasa ca parte a unui sistem structurat de putere si de exploatare in cadrul relatiilor patriarhale

In conceptia feminista, in societatea de azi din Europa de est, dar si in cele occidentale, majoritatea oamenilor traiesc in sisteme de putere patriahala care privilegiaza barbatii fata de femei.Aceasta societate nu poate impiedica producerea unor acte de violenta si nu asigura suficiente servicii care sa ofere asistenta victimelor si sa previna revictimizarea.Mentalitatea construita de-a luingul anilor considera naturala si legitima idea ca barbatul trebuie sa detina bunurile si puterea in familie si, ca atare, el trebuie sa dispuna de femeie si copii.

Cauzele violente sunt variate cum ar fi: saracia, conflicte conjugale, infidelitea sotiei, consumul de alcool sau tulburari psihice ale barbatului.O alta cauza poate fi si faptul ca inca se perpetueaza mentalitatea traditionala cu privire la statutul superior al barbatului si legitimitatea folosirii violentei, in baza superioritatii sale (aceste modele sunt frecvente in mediile rurale).Tot o cauza importanta este si procesul de dezorganizare sociala.Prima parte a perioadei de tranzitie introduce o serie de factori suplimentari cum ar fi : cresterea stresului si a frustrarii generate de: depresia economica, somaj ridicat, nivel scazut de trai, cresterea exploziva a polarizarii sociale; liberalizarea sexuala brusca, mai ales sub influenta mass-media, a accentuat imaginea femeii ca obiect sexual.

Violenta impotriva femeii poate avea consecinte grave asupra sanatatii lor.Cele trei mari planuri pe care poate actiona violenta astfel incat sa afecteze sanatatea femeii sunt:

-in ceea ce priveste sanatatea mentala: avem depresie, frica, anxietate, stima de sine redusa, tulburari de sexualitate, de somn si de alimentatie, obsesii, acte compulsive, sindromul stresului post-traumatic, tentative de suicid;

-in ceea ce priveste sanatatea fizica: moarte, invaliditate temporara sau permanenta, ranire, durere fizica a diferitelor organe, durere de cap, astm, consum de alcool sau droguri, comportament nesanatos (fumat sex neprotejat si alte forme de expunere la pericol etc.);

-privind sanatatea reproducerii: sarcina nedorita, afectiuni ginecologice, boli si dureri vaginale (in cazul abuzului sexual), avort, copil mort la nastere (abuz fizic), greutate scazuta a copilului la nastere, afectiuni la nastere.

Conform Barometului de gen din 2000, 53% dintre persoanele chestionate, cunosc barbati care si-au batut sotiile sau partenerele de viata, iar 18% dintre femei recunosc ca au fost cel putin odata batute de sot sau de partener, pe cand doar 1% din barbati raspund afirmativ.In ce priveste niste publicatii din SUA, releva ca barbatii constituie 99% dintre cei care comit violuri, 88% dintre cei arestati pentru crima, 92% dintre cei arestati pentru jaf si 87% pentru jaf armat, 83% dintre vinovati de violenta in familie, 82% dintre cei care provoaca dezordine in locuri publice, 90% dintre cei care comit omucideri.Asta arata ca in ce priveste diferentierea comportamentele umane in functie de gen, violenta este clar o "calitate" masculina.(Kimmel (2000) apud Maria Roth-Szamoskozi, pag.270). La Conferinta Europeana a Femeilor din Lisabona (2000), comisionarul European Ana Diamantopoulou declara ca intre varsta de 15 si 44 de ani mai multe femei sunt schilodite sau omorate prin acte de violenta de gen, decat in razboaie.

In continuare vom incerca sa analizam cateva din practicile religioase crestine din Romania, in care sunt relevate comportamente si atitudini fata de femei.Biserica Ortodoxa pastreaza si azi vechile canoane ale ritului marital, prin care nu se cere explicit consimtamantul la casatorie, mentinandu-se formulele "Se cununa robul lui Dumnezeu cu roaba lui Dumnezeu" si respectiv "Se cununa roaba lui Dumnezeu cu robul lui Dumnezeu".De asemenea femeii i se cere supunere si ascultare fata de barbat .In cadrul cununiei preotul spune ca femeia trebuie sa" se plece in toate barbatului" sau tot atunci spune ca "barbatul este capul femeii(.) ; iar femeia sa se teama de barbat"(wwwww).In legatura cu pacatul adulterului, Biserica recunoaste ca "femeile sunt mai nedreptatite" fiindca un barbat care a "preacurvit" nu trebuie sa fie parasit de femeie chiar daca ea a fost batuta, nedreptatita, umilita.Insa daca o femeie a "preacurvit" sotul trebuie sa o alunge.O alta practica sexista si discriminatorie este si cea a randuielii botezului cand preotul ia pruncul si daca va fi "de parte barbateasca il duce in Sfantul Altar....iar de va fi de parte femeiasca o va duce pana la usile altarului"(wwww).

6.Tipul de cercetare utilizat

S-a folosit studiu de caz

Prin alipirea la deplasarile comisiei pentru ancheta sociala s-au obtinut informatii direct de la sursa despre situatia familiala - conflictuala in care avea loc agresiunea, violenta cat si cauzele agresiunilor suportate de femei si de copii.

S-au obtinut de asemnea , raspunsuri despre relatiile din grupul familial si modul in care suportau situatiile conflictuale membrii familiei.

7.Metode de cercetare

Metodologia, termen ce vine din grecescul methodos = cale de mijloc, mod de expunere, este cea care il ajuta in continuare pe cercetator sa:

o      Delimiteze obiectul de studiat in cercetarea empirica

o     Analizeze metodele si tehnicile de cercetare, pentru o cat mai buna adecvare a acestora

o     Sistematizeze datele obtinute in cercetarea empirica

o     Formalizeze rationamentele

Pentru obtinerea informatiilor necesare construirii studiului de caz, s-a folosit cu predilectie, observatia si interviul, deoarece cand trebuie studiate comportamente dificil de intuit pentru ca se desfasoara in locuri private, cand se cerceteaza atitudinile, neexistand documente scrise despre acestea, in astfel de cazuri cea mai buna solutie o reprezinta interviul si observatia.

Metoda de cercetare a fost studiu de caz

Studiul de caz este prin excelenta o " metoda calitativa ". Aceasta metoda se instituie intr-o procedura de abordare a respectivelor modalitati, prin abordarea unei entitati sociale , de la indivizi pana la comunitati sau organizatii , cu scopul de a ajunge la o imagine cat mai completa posibil despre entitate.

Cazul este unitatea de baza uitata de sistemul social pentru identificarea problemelor clientului , a cauzelor care au determinat situatia respectiva si a microsistemului social al subiectului.

8.Stabilirea tehnicilor de cercetare

A doua metoda folosita ( complementara studiului de caz ) a fost "observatia " deoarece copii si femeile cu care am lucrat spun foarte multe prin comportamentul non-verbal. Gesturile , actiunile lor , expresivitatea emotionala si verbala , comportamentul in grup sau in familie au fost surprinse prin intermediul observatiei.

Observatia " constituie tehnica principala de investigatie sociologica , intrucat ne ofera informatii cu valoare de fapte care constituie materialul cel mai bogat, divers si nuantat , suscceptibil de analize calitative".

Am urmarit receptivitatea parintelui la nevoile copilului , disponibilitatea de a-i raspunde, exprimarea atentiei fata de el, dovedirea unei atitudini defectuase , la care se pot adauga informatii despre tonul sau expresia fetei in cadrul comunicarii precum gestica.

A observa inseamna a cunoaste, a face constatari si remarci la cea ce s-a privit cu atentie. In actul observatiei sunt implicate personalitatea si factorii socioculturali, caracteristicile observatorului - observatia parcticipativa fiind metoda folosita pentru surprinderea si inregistrarea unor anumite comportamente in momentul desfasurarii lor.

In analiza comportamentului la scoala, in grupul de prieteni, familie s-a folosit fise de observatie

9.Stabilirea procedeelor de cercetare

Domnul profesor Septimiu Chelcea definea interviul drept " tehnica de obtinere prin intrebari si raspunsuri , a informatiilor verbale de la individ si grupuri umane in vederea verificarii ipotezelor si pentru descrierea stiintifica a fenomenelor socioumane"

In timpul intrevederilor cu copii abuzati cat si cu femeile abuzate , s-a urmarit nu numai informatiile verbale ci si unele aspecte latente ale personalitatii acestora, manifestate prin comportamentul non - verbal:conduite, fapte, reactii, stari afective, am intampinat dificultati deoarece copiilor cat si femeilor agresate le era greu sa se axeze pe un singur aspect, manifestand reticenta vizibila fata de straini. S-a ales in cercetare folosirea anchetei prin interviu deoarece cu ajutorul interviului se poate ajunge cel mai sigur la formularea unor ipoteze interesante si valide. Trebuie tinut cont ca reticenta copiilor si femeilor intervievati provine si din faptul ca traiesc intr-o localitate care " mentalitatile rurale sunt impregnate in comportamentul lor".

10.Elaborarea instrumentelor de cercetare

Instrumentele de lucru utilizate pentru obtinerea datelor au fost fisa de observatie - anexa 1 si respectiv, ghidul de interviu.

11. Cercetarea pilot

Se prezinta un studiu de caz intalnit, marcant pentru violenta domestica :

Caz - Tipul de abuz - emotional si fizic

I.Z.

Data nasterii: 18.03.1964

Locul nasterii: orasul Mihailesti

Sexul:femeiesc

Etnia:roman

Religia:ortodoxa

Istoricul cazului: -

Situatia socio - economica a familiei:

I.Z. are varsta de 43 de ani, nivelul de instruire este de 12 clase, avand specializarea de fotograf,actualmente casnica,deoarece sotul ei nu o lasa la serviciu; acest lucru pe fondul unei gelozii masive, R.Z. are varsta de 48 de ani, nivelul de instruire 12 clase, avand specializarea controlor feroviar

Copii: G.Z. are varsta de 14 ani

D.Z. are varsta de 12 ani

Veniturile familiei: - salariul tatalui

- alocatia copiilor

Situatia locativa: toti patru locuiesc intr-o casa de 4 camere, curte,conditii de trai normale,(apa potabila, canalizare,curent electric,gaze).

La sesizarea vecinilor ne-am deplasat la locuinta familei Z. Unde am gasit pe sotia I.Z. intr-o balta de sange, imobilizata, pe copilul G.Z. valid traumatizat intr-un colt al camerei unde se afla mama sa: copilul D.Z. prezinta urme clare de violenta - vanatai,excoliatii, facuse pe ea.

Am chemat ambulanta, care a constatat;

- la mama I.Z. fractura de coloana , fractura deschisa de membru inferior drept, alte urme de violenta in urma bataii aplicate de sot cu un corp dur( baston din lemn de stejar)

- la baiatul G.Z. - contuzii la ambele brate, soc traumatic - geme incontinu

- la fetita D.Z. - fractura de clavicula dreapta, contuzie facio - maxilara, entorsa glezna dreapta.

Toate victimele au fost transportate la spital.

Dupa interviurile luate vecinilor am costatat ca domnul R.Z. nu era la prima abatere de agest gen. Politistul de proximitate a confirmat ca il cunostea si ca de fiecare data cand el ajungea la casa familiei Z. Dupa asemenea " activitati domestice " , domnul R.Z. spunea ca nu o sa mai faca.

Modul de relationare al sotiei:

-izolare sociala

-timiditate

Concluzii:

Copii trebuie integrati in grup pentru o mai buna relationare

Tatal abuziv decazut din drepturile parintesti

Sotia trebuie indrumata catre cabinetele de consiliere familiala pentru a-si pune ordine in idei si pentru a concluziona singura ce trebuie facut pentru a putea sa-si duca viata mai departe,

Impreuna cu copii sai, in conditii optime, desigur in acelasi timp, sotul trebuie sa primeasca interdictie de a o mai vedea, pana la "limpezirea situatiei".

Violenta domestica are un registrul larg de manifestari : psihice, fizice, sexuale , sedate. Ele se pot combina intr-un amalgam infernal si cu anumite consecinte evidente , de suprafata , dar si de profunzime asupra victimelor .

Femei care isi pierd increderea si buciria vietii , copii care cresc invatand violenta ca pe o metoda de schimb in relatiile cu ceilalti sunt dramaticele dovezi ale modificarilor profunde ce apar in cazul victimelor violentei domestice.

Consecintele maladive ale violentei au determinat Organizatia Mondiala a Sanatatii sa lanseze in anul 1996 , un program de prevenire a violentei , in special a manifestarii de violenta in familie .

Programul indica 4 nivele de risc si in acelasi timp, de interventii necesare in abordarea fenomenului :

Nivelul individual :

Riscul de violenta e dat de experientele anterioare de abuz si respingere , precum si de boli si tulburari mintale.

Este evident faptul ca ample programe de educatie comunitara pot fi de maxima utilitate la acest nivel .

Nivelul interpersonal :

Riscul de violenta se leaga de consumul de alcool sau droguri , de controlul barbatului asupra bunurilor familiei , precum si de conflictele in cadrul familiei .

Preventia inseamna cresterea coeziunii familiei , cultivarea bunelor relatii intre parinti si copii si incurajarea femeii spre a lua parte la controlul veniturilor casei.

Nivelul institutional

Este reprezentat de factorii cauzali pentru comportamentele violente : statutul socio-economic scazut, somajul , etc.

Preventia se poate materiliza prin frecventarea scolilor si a programelor educative comunitare, dezvoltarea serviciilor si a facilitatilor pentru familii in vecinatate, etc.

4.Nivelul structural :

Riscul de violenta este insotit de tolerarea culturala a vilentei in rezolvarea disputelor , promovarea unor roluri de gen rigide, cultivarea dominantei elementului masculin.

Protectia o reprezinta stabilitatea politica, un control al pietei muncii , promovarea egalitatii de gen si a non violentei in societate .

In final , concluzia la toate aceste afirmatii este ca violenta in familie se afla la originea celor mai dificile probleme sociale ale comunitatilor. Pare de necrezut faptul ca atentia publica si a specialistilor pentru aceasta maladie sociala dateaza de putin timp.

Atata vreme cat violenta in familie e ignorata, lasata sa isi continue existenta secreta si devastatoare , nu putem vorbi de o reala politica sociala, tinzand spre o buna calitate a vietii individului si a familiei.

ANEXA NR.1

FISA DE OBSERVATIE INDIVIDUALA

Profilul psihologic al copilului abuzat

Starea de sanatate a copilului

Structura familiei

Starea de sanatate a parintilor

Nivelul de studii al parintilor

Evolutia copilului

Tipul de tratament

Relationarea copilului cu ceilalti copii din anturaj

Bariere in procesul de comunicare

Indicatori ai abuzului

ANEXA NR.2

GHID DE INTERVIU

DATE PRIVIND SUBIECTUL

Varsta

Sex

Mediu de provenienta

Studii

Stare de sanatate

DATE PRIVIND FAMILIA SUBIECTULUI

Numar de membrii

Varsta si starea civila a parintilor

Ocupatia si mediul de provenienta al parintilor

Suficienta sau insuficienta bunurilor de consum de baza

Starea de sanatate a membrilor familiei

Date privind locuinta

3.RELATII INTRE MEMBRII FAMILIEI

Relatii intre frati

Relatiile familiei cu exteriorul grupului de prieteni

4.VIOLENTA ASUPRA COPILULUI

Abuz direct sau indirect

Tipul de abuz asupra copilului

Frecventa starilor conflictuale in familie

Atitudinea parintilor si a copilului fata de situatia existenta

5.COMPORTAMENTUL IN SISTEMUL DE INVATAMANT

6. PERCEPTIA SITUATIEI ACTUALE SI PERSPECTIVELE DE VIITOR.

BIBLIOGRAFIE :

***Codul familiei

***Legea nr.217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie

***Hotararea nr.686/12 iulie 2005 pentru aprobarea strategiei nationale in domeniul prevenirii si combaterii fenomenului violentei in familie

***Legea nr.47/8 martie 2006 privind sistemul national de asistenta sociala

Elena Zafir, Adrian Neculau , " Psihosociologie sociala" ,ed. Polirom, Iasi 1996

Ioan Marginean , " Metodologia cercetarii sociologice " , curs master ID : Devianta, criminalitate si interventie sociala", Bucuresti 2006/2007

Maria Voinea , " Psihologia familiei", ed. Universitatii Bucuresti, Bucuresti , 1996

Petre Iliut , "Abordare calitativa a socioumanului : , ed. Polirom, Iasi 1997

SCHEMA