Tehnologie Afaceri Scoala Didactica Legislatie Familie

Acasa » familie » asistenta sociala
Metode si tehnici de lucru cu copilul abandonat

Metode si tehnici de lucru cu copilul abandonat

Metode si tehnici de lucru cu copilul abandonat

Munca asistentului social are doua componenete:

a)     interventia propiru-zisa (potrivit rolului sau functiei indeplinite) care consta in diferitele activitati directe, cum ar fi: acordarea ajutorului adecvat, rezolvarea "crizei" prin care trecea clientul, vizite in familie, stabilirea relatiilor intre client si "ceilalti", negocierea problemei cu alti factori, etc.;

b)     administrarea "cazului" prin anumite actiuni birocratice, cu o pondere mai mare sau mai mica in "bugetul de timp" al asistentului social: demersuri la organele de stat "interesate", elaborarea actelor si corespondentei, constituirea "dosarelor de caz", vizite si convorbiri prealabile cu clientul sau cu familia acestuia, etc.

Prima componenta este desigur fundamentala, constituie, ratiunea de a fi a profesiei de asistent social, ceea ce nu inseamna ca operatiunile administrative, birocratice manageriale - specifice muncii in acest domeniu - ar putea fi ignorate sau dispretuite.

Ca orice alta profesie, asistenta sociala se defineste prin urmatoarele trei elemente:

un sistem de cunostinte suficient de dezvoltat si "maturizat" pentru a costitui obiect de profesionalizare si ucenicie;

un sistem de tehnici si procese specifice, incluse intr-o metodologie coerenta de interventie si protectia sociala;

un sistem de principii si "expresii teoretice" specifice, in masura sa dezvolte capacitatea de creatie, experimentare si rezolvare practica a problemelor de asistenta sociala. Pentru reusita proiectelor de interventie sociala, asistentul social trebuie sa aplice "regula setului de tehnici", nici un procedeu si nici o tehnica, oricat de perfectionate ar fi, nu pot satisface toate exigentele si nu pot acoperi intreg "spatiul social" vizat. Înainte de a se pune o asemenea regula, asistenta sociala s-a confruntat cu problema constituirii unei metodologii proprii, deoarece mult timp evolutia acestui domeniu s-a facut in limitele si sub influenta "experientei practice" si a "propriei reflexii" asupra valorii rezultatelor obtinute.

Metodele principale de interventie se definesc, de regula, in raport cu natura clientului, adesea in raport cu dimensiunea acestuia sau cu scopul urmarit. Mentionam astfel:

Metoda individuala de ajutor, analiza de caz, etc.;

Metoda de interventie in grup (specifica micro-grupurilor);

Metoda de "interventie comunitara" (sat, cartier, orasel - comunitatea geografica sau institutionala);

Metoda globala de analiza (integrala, generica).

Daca ultima perspectiva metodologica este "de ultima ora", in schimb primele trei metode apartin "perioadei clasice" a dezvoltarii serviciilor sociale. În acelasi timp cu perfectionarea metodologiei a avut loc un proces nu mai putin important de elaborare, identificare si delimitare conceptuala.[1]

Asistentul social trebuie sa se orienteze spre perfectarea instruirii si educarii profesionale prin intermediul cunoasterii fundamenteleor teoretico - metodologice. În afara gamei de cunostinte acumulate in timpul pregatirii academice, practica este inoperabila fara cunoasterea metodelor si tehnicilor specifice fiecarei etape din cadrul procesului de ajutor.

În continuare amintim cateva din metodele si tehnicile pe care asistentul social le foloseste in lucru cu copilul abandonat, cu familia sa biologica (daca este cazul reintegrarii) sau a familiilor substitut (in cazul integrarii in familii de plasament sau familii adoptatoare).

Observatia

Observatia costituie tehnica principala ce ne ofera informatii cu valoare de fapte, care constituie materialul cel mai bogat, divers si nuantat, susceptibil de analize calitative.

Pentru realizarea observatiei ne vom folosi de ghidul de observatie care cuprinde o serie de recomandari privind mijloacele adecvate de inregistrare pe teren a datelor in functie de natura acestora si de ritmul derularii faptelor. Fiecare studiu trebuie sa dispuna de un ghid de observatie adecvat temei si scopurilor urmarite. În cursul observatiei trebuie sa intrebam si sa ascultam ce spun si mai ales cum spun, cum prezinta evenimentele si faptele subiectii observati.

Scopul observatiei consta in identificarea naturii si structurii interactiunilor care se stabilesc intre membrii familiei. Utilizarea unui ghid de informatie reprezinta o necesitate pentru abordarea coerenta, logica si organizata a dinamicii familiei. Întrebarile care ar putea sa orienteze asistentul social in obtinerea informatiilor despre functionarea familiei si despre structura relatiilor din interiorul acesteia pot avea urmatoarea succesiunea:

cum pot fi definite raporturile din cadrul familiei. Exista numeroase modalitati de a aprecia aceste raporturi; asistentul social va realiza aceasta evaluare in functie de raspunsurile pe care le obtine la intrebarile precum: care sunt membrii familiei biologice (parintii naturali, copiii naturali), care sunt membrii familiei legale declarate prin casatorie, divort sau adoptie ori prin ordine de plasament si ingrijire temporara, cum sunt impartite responsabilitatile de ingrijire a copilului sau cum sunt indeplinite sarcinile pentru supravietuirea si functionarea familiei;

ce fapte sau evenimente pot descrie familia? La aceasta intrebare raspunsul difera in functie de o serie de informatii referitoare la numele, sexul, varsta membrilor, etape de dezvoltare a acestora (sugarii, copii mici, prescolari, scolari, adolescenti, adulti tineri, adulti de varsta medie, adultii de varsta a treia), daca familia resimte necesitatea de a evidentia identitatea religioasa, etnica sau culturala, care este contextul de vecinatate in care traieste familia, care sunt sursele veniturilor, unde sunt angajati membrii familiilor, care este istoria divortului, abandonului, violentei si cum au afectat boala si dizabilitatile functionarea familiei?;

cum sunt performate functiile familiei: cum functioneaza familia ca unitate economica (venit total, nivelul cheltuielilor), cum sunt indeplinite sarcinile zilnice de igiena personala si la nivelul familiei, cum realizeaza familia socializarea copiilor, si care sunt metodele de educatie utilizate, ofera familia membrilor sai sentimentul identitatii si al apartenentei, este familia acea care dezvolta sentimente de permanenta, intimitate, dragoste si identitate?;

care sunt granitele subsistemele, regulile si rorurile care guverneaza interactiunile din familie? Într-o familie functionala granitele subsistemelor sunt bine precizate si normele care regleaza interactiunea si functionarea subsistemelor sunt clare. Structura rolurilor dintr-o familie poate fi puternic influentata de madiul cultural si de orientarea religioasa a acesteia.

care sunt dimensiunile morale si etice ale familiei? Acestea se refera la teme precum obligatia, fidelitatea, corectitudinea, sacrificiu, respect fata de standardele morale, credinte religioase si convingerile spirituale;

cum sunt luate deciziile in familie? Toate familiile dezvolta structuri si stiluri de decizie, familiile clasificandu-se functie de modul in care membrii participa la acest proces.

care sunt problemele emotionale ale familiei? Membrii familiei pot fi predominant anxiosi, tristi, furiosi, suspiciosi dar si degajati, caracterizati de gandire flexibila, adaptabili, cu o stare de spirit care sa le permita angajarea in diferite activitati si interactiuni social - umane.

cum accepta membrii familiei diferenta? Pot fi identificate patru cai prin care diferenta este integrata in stilul de viata al familiei: eliminarea altora, eliminarea sinelui, evitarea si comunicarea directa si deschisa.[3]

Interviul

Este deopotriva mijloc de comunicare si metoda de interventie. Asistenta sociala face apel la interviul non-directiv sau nedirijat si se pleaca de la premisa ca subiectul interogat este in masura sa ofere un discurs coerent cu privire la problemele si experientele traite. Postulatul pe care se sprijina maniera non - directiva de intervievare este acela ca elementele de orin afectiv, exprimate liber de catre subiect sunt mai profunde si mai semnificative decat informatiile pe care clientul ni le ofera intr-un context de auto-cenzura si rationalizare, non-directivitatea fiind nu numai o problema de intervievare ci si o problema de atitudine generala fata de interlocutor[4]

Dupa modul in care sunt structurate si conduse, interviurile folosite in asistenta sociala se impart conform urmatoarei clasificari:

Interviul informational este desemnat sa obtina materialul necesar realizarii istoricului social al clientului cu care relationeaza asistentul social. Scopul acestui tip de interviu consta in obtinerea informatiei care sa il ajute pe asistentul social sa inteleaga mai bine clientul si problemele lui. Structura interviului este urmatoarea: informatii de identificare, prezentarea problemei, date despre familie si copilaria mica, performante scolare, starea de sanatate, istoria maritala, istoric al angajarii, contacte cu alte institutii sau agentii care au ajutat pana in prezent clientul, impresii generale.

Interviul de diagnostic. Ceea ce deosebeste interviul informational de interviul de diagnostic este natura intrebarilor din acest al doilea tip de interviu, ele fiind orientate spre decizii specifice care pot justifica tipuri de servicii oferite clientului in functie de problemele evidentiate.

Interviul terapeutic. Scopul acestuia este de a sprijini clientii pentru a produce schimbari in modul in care isi desfasoara viata si activitatea sau in propriul comportament[5]

Sculptura familiala

Este o tehnica desemnata sa ajute clientul sau famila sa evalueze aspecte ale comportamentelor existente in familie, fiind folosita la fel de eficienta ca si tratament cu reala valoare terapeutica. Unul dintre membrii familiei este invitat sa realizeze aranjamente fizice cu ceilalti membri, astfel incat rezultatul sa corspunda unor relatii existente si percepute de catre toti participantii. Maniera de lucru este asemanatoare modelarii lutului, insa materialul cu care se lucreaza este unul mult mai dificil, este unul de esenta umana, asistentul social va sprijini permanent pe acel membru de familie preluan rolul de sculptor ofera o imagine personala a raporturilor din familie. orientarea spatiala a fiecarui membru, pozitia fata de restul familiei exprima perceperea vizualizata de catre sculptor a relatiilor care pot fi identificate la nivel familial. Fiind folosita in terapia familial aceasta tehnica asigura oportunitatea discutarii sentimentelor generate de rolul de sculptor, dar si a celor exprimate de catre fiecare personaj al "sculpturii" obtinute. A lucra cu o familie cu dificultati a carei sentimente nu sunt bine reglate sau a carei roluri nu sunt bine performate si a utiliza sculptura familial reprezinta in asistenta sociala o provocare pentru ambele parti implicate. De indata ce se dezvolta procesul de sculptura mambrii familiei pot exprima obiectii pentru ca se vae de ei insisi, in cadrul sistemului familal, in diferite moduri. De exemplu, daca un copil isi plaseaza tatal intr-un colt, in spatele unui ziar, el ar putea sa nu agreeze aceasta imagine sau ceea ce fiul sau ii comunica prin aceasta sculptura. Este, de asemenea, important sa i se permita sculptorului sa termine fara a fi intrerupt si ceilalti membri ai familiei sa fie asigurati ca ei, la randul lor, vor fi capabili sa realizeze sculptura familial mai tarziu in maniera in care o vor dori.[6]

Genograma

Fiind numita si arborele familiei este un instrument utilizat in intelegerea dinamicii familiilor si caracteristica sa principala consta in descrierea relatiilor inter-generationale intr-o familie; utilizarea unor coduri a caror desciere este mentionata intr-o legenda ajuta la exprimarea schematica a relatiilor inter-generationale cu revelanta pentru istoricul social. Genograma se completeaza de catre asistentul social impreuna cu familia sau clientul. Citirea unei genograme pe mai multe generatii poate conduce la sesizarea anumitor evenimente care se repeta in familia respectiva cu o anumita frecventa (cresterea copilului de catre mame singure, divortul, concubinajul, etc.)

Simbolurile folosite pentru intocmirea genogramei sunt:

	34

  Barbat  Barbat divort

  34 ani decedat

  Femeie

Familie cu doi copii

Familie cu un copil

natural si unul adoptat  concubinaj

Harta eco

Sau ecomapa reprezinta un instrument cu ajutorul caruia asistentul social precizeaza grafic locul individului si al familiei in contextul social evidentiind natura relatiilor existente, intensitatea conflictelor; ca si genograma, ecomapa se realizeaza cu ajutorul unor coduri si simboluri care exprima o gama variata de raporturi interindividuale si sociale ale subiectilor

analizati.

Exemplu:

Legenda:

relatie solida

relatie normala

relatie tranzitorie

relatie conflictuala

Matricea ciclului de viata

Tehnica semnificativa pentru lucrul cu familia ai caror membri se afla in cicluri diferite de viata. Matricea ajuta asistentul social sa-si ordoneze ideile despre nevoile fizice, psihice, sociale ale membrilor familiei in raport cu ciclul de viata al fiecaruia dintre ei.

Analiza cimpului de forte

Presupune identificarea fortelor care contribuie la rezolvarea unei probleme sociale a unui singur client sau a unei familii. Este o tehnica de culegere a datelor care ajuta cleintul sa-si canalizeze efortul pentru identificarea fortelor generatoare de schimbare. Etapele sunt:

stabilirea obiectivelor;

identificarea factorilor/fortelor pozitive si negative care determina schimbarea;

analiza factorilor in termeni de influenta (puterea fortei de a produce schimbarea), consecventa (stabilirea in timp (pe parcursul procesului de ajutor) a fortei si oportunitati);

depistarea fortelor favorabile/vulnerabile care influenteaza atingerea obiectivelor;

identificarea actorilor sociali (persoane, grupuri, organizatii) capabili sa influenteze trecerea de la un nivel scazut de influenta la unul ridicat;

selectarea strategiei de schimbare in vederea atingerii obiectivelor.

Istoricul social

Realizarea istoricului social al clientului contine date brute despre subiect precum si aprecierea acestor date de catre asistentul social.

Schema istoricului social:

Informatii personale:

Dezvoltarea fizica si cocnitiva;

Sanatate fizica/mentala;

Comportari critice si modele de raspuns;

Sentimente, trairi emotionale;

Educatia;

Încadrarea in munca;

Starea materiala;

Antecedente penale sau legale.

Relatii interpersonale:

Starea civila si familial;

Apartenenta la grup, asociatii sau organizatii;

Relatii de serviciu.

Informatii de ordin social:

Cultura;

Comunitatea;

Relatii cu institutii.

Mediul fizic - descrierea mediului fizic, acordand o importanta speciala sigurantei mediului, nivelului de accesibilitate si de intretinere, accesibilitati la:

Locul de trai;

Vecinatate;

Mediu de lucru;

Transport.[7]

Studiul de caz

Mult timp asistenta sociala acosradata familiei si copilului a fost cunoscuta sub numele de "family case work" (studiu de caz familial). Aceasta a fost justificata de obiectivul serviciilor sociale de a asigura bunastarea si protectia copiilor din familia considerata drept sistem.

Lucru cu copii si familia se fundamenteaza pe cateva teorii perin care se explica dinamica sistemului familial. Familiile aflate sub incidenta destramarii sau a altor dificultati si crize au fost considerate "centrifuge" (inca din anul 1972 de catre Jordan, B.), determinand asistentii sociali sa-si adaptaze si actualizeze metodologia. Studiul de caz este prin excelenta o metoda calitativa (cuprinzand toate tehnicile enumerate mai sus, lasand loc de altele noi adaptate la situatiile prezente) ce pornette de la un cadru teoretic (esential pentru culegerea datelor), urmata de selectarea cazurilor si precizarea unitatii de analiza (individ, situatie, etc.), studiul fiecarui individ in parte prin interviu, observatie, test, extragerea datelor relevante si elaborarea concluziilor (Radu, I., 1994, p. 343).

Dupa Stake (1994) studiile de caz se clasifica in:

studii de caz intrinseci - se urmareste investigarea minutioasa a unui caz particular fara scopul de a "testa" o ipoteza sau o idee. Se limiteaza doar la descrierea si explicarea teoretica.

studii de caz instrumentale - un caz particular este cercetat detaliat cu scopul de a lamuri o problema sau o teorie generala. Cazul este un "instrument" al unei strategii de cunoastere mai largi.

studii de caz colective - cazurile sunt alese nu atat pe baza unor criterii specifice de ordin teoretico - metodologic (concepte, ipoteze, esantioane) ci pe studierea mai multor cazuri pentru intelegerea unui fenomen social.

Principii generale ale studiului de caz (Stake, 1994, Ilut, Petru, 1997, pp. 111):

Selectia si delimitarea cazurilor - studierea avantajelor si dezavantajelor teoretice si practice ale abordarii unui caz si un al altuia.

Selectarea in interioerul cazului - persoane, locuri, evenimente sau daca este vorba de un studiu individual esantionarea in actele de comportament (individul nu poate fi observat tot timpul).

Focalizarea pe caz din perspective diferite si cu metode diferite (principiul triangulatiei).

Interpretarea cazului se face prin comparatie si generalizare.

La realizarea unui studiu de caz se impune parcurgerea urmatoarelor etape:

I.        Prezentarea problemei (problemelor)

prezentarea problemei (problemelor) asa cum au fost vazute de copil;

prezentarea problemei (problemelor) asa cum au fost vazute de asistentul social;

identificarea sistemului copilului (copil, familia, clasa, grupa, scoala, etc.);

II.      Istoria problemei

eforturile anterioare de rezolvare a problemei si efectele lor.

III.            Gasirea punctelor tari si a punctelor slabe prin cunoasterea:

sistemelor interpersonale (biologic: sistemul dezvoltarii - inaltime, greutate, motricitate, analizatori, organe, sisteme, caractere sexuale, predispozitii, tulburari ale regimului zilnic (somn, alimentatie, baia, tinuta), activitati recreative, si

social (familia, alte persoane importante: relatia copil - parinte, parinte educator/profesor, parinte - asistent social, conditii materiale (camera, locul de joaca, igiena, alimentatia, imbracamintea, incaltamintea, materialele educative), climatul educativ (relatia copil - profesor/educator, relatia copil - copil), eul si lumea (constiinta de sine, atitudinea fata de norme si valori), statutul financiar (burse, bani de buzunar).

IV.            Evaluarea initiala

Cum trebuie abordata problema principala?

Ce probleme suplimentare s-au perceput?

Ce factori bio-psiho-sociali si de mediu influenteaza problema principala si pe cele percepute anterior?

Ce factori din cadrul sistemului clientului vor influenta rezorlvarea problemei?

Ce factori de mediu vor afecta reabilitarea clientului si acceptarea ajutorului?

V.      Roluri

Stabilirea obiectivelor pe termen scurt, mediu si lung pentru fiecare scop in parte.

Atingerea scopului (care trebuie sa fie realizabil, credibil, masurabil, dorit si sa ofere siguranta) clientului si asistentului social.

Anticiparea obstacolelor si a modalitatilor de indepartare

Stabilirea duratei de interventie.

VI.            Plan de interventie

Modelul individual.

Sarcinile - de cine si in ce ordine vor fi indeplinite.

Persoanele care ofera ajutor - in functie de tipul interventiei si momentul interventiei.

Resurse - copil, familie, scoala, asistent social, grup de suport.

VII.          Evaluarea finala

Evaluarea finala a interventiei.

Limite ale interventiei si modalitati de depasire.

Consilierea

Consilierea este o achizitie relativ recenta a domeniului profesiilor orientate spre serviciile umane, astfel incat intelesul acestui termen mai suporta inca modificari.

În sensul promovat de asociatia britanica in domeniu (Asociatia Britanica de Consiliere), consilierea include actiunea desfasurata individual sau cu mai multe persoane, orientata spre:

dezvoltarea personala;

sprijin in situatii de criza;

ajutor psihoterapeutic;

rezolvarea problemelor.

Scopul central al demersului de consiliere il reprezinta oportunitatea clientului de a explora, descoperi si clarifica modalitatile de utilizare eficienta a resurselor.

Consilierea exprima o relatie profesionala intre un consilier special format si un clein, desfasurandu-se, in general, individual sau fata in fata, alteori adresandu-se unui cuplu sau unui grup.

Orientarea spre ajutorarea clientilor in intelegerea si clarificarea punctelor lor de vedere asupra spatiului de viata, asupra mediului, consilierea sustine si rolul invatarii gasirii scopurilor determinate pentru intelegerea de sine si a celor din jur, pentru o mai buna informare cu privire la posibilitatile, pentru solutionarea probremelor de natura emotionala si interpersonala.

Urmand cursul explicitarilor in domeniu, subliniem principialitatea relatiei de consiliere, caracterizata prin aplicarea uneia sau a mai multor teorii filosofice, psihologice si prin utilizarea unei set de abilitati de comunicare prin prisma experientei, a institutiei, a altor factori personali, in sprijinul preocuparilor, probremelor si a aspiratiilor intime ale clientului.

Consilierea este un proces prin care o persoana ajunge la un stadiu mai inalt al competentei personale, implicand intotdeauna schimbarea. De asemenea, se orienteaza spre formarea unor indivizi mai capabili si mai eficienti, prin lucrul individual sau in grup.

Identificam, intre scopurile consilierii, mai multe dintre ele orientate spre dezvoltarea personala si umana, in general, pornind de la dezirabila situatie in care indivizi mai competenti, mai sanatosi traiesc mai pozitiv si mai uman.

Asadar, o caracteristica esentiala a consilierii este cea de facilitare a intelegerii, a schimbare, a acceptarii noilor situatii, a depasirii unor momente dramatice, a integrarii si a dezvoltarii, in detrimentul oferirii de sfaturi sau al coercitiei.

Se apreciaza existenta a peste 400 de modele distincte de cosiliere si psihoterapie.

Abordarile clasice recunoscute  se regasesc in demersurile:

psihodinamic - orientat spre "insight", spre perspicacitate;

cognitiv - comportamental - in special pentru managementul si controlul comportamentului;

umanist - orinetat spre autoacceptare si libertate personala.

Acestora li se adauga perspective impuse de dezvoltarea sociala: abordarea sistemica, abordarea multiculturala, specificitatea genurilor masculin si feminin, managementul de caz, politici sociale, perceptia asupra convietuirii, analiza tranzactionala, terapia centrata pe realitate, abordarea gestaltista, etc.[8]

Studii de caz

STUDIU DE CAZ 1

I.       Date de identificare a copilului

Nume: A

Prenume: A

Sexul: M

Data nasterii:

Rangul nasterii:

Religia: ortodoxa

Etnia romana

Nationalitate: romana

II.            Descrierea copilului

Descrierea fizica

Istoricul dezvoltarii

a)    Aspecte legate de mediul in care a fost crescut si stimulat copilul:

Internat la Leaganul de copii din data de 05.12.1989, doar o luna a stat in familie.

Din 1993 este internat intr-un Centru de Plasament. Din 1997 nu a mai fost vizitat de parinti sau alte rude pana la gradul IV inclusiv si a fost declarat abandonat.

b)    Aspecte legate de atasament /de cine este atasat copilul, la cine cauta intelegere, copii cu care vrea sa fie impreuna)

Nu prezinta un atasament deosebit fata de nici o persoana din Centrul de Plasament. Este foarte atasat de fratele mai mic, cu care a fost internat in acelasi centru de plasament.

Descrierea deprinderilor insusite de copil

a)    de igiena corporala (se spala singur, stie sa foloseasca accesoriile de igiena)

Da

b)    de folosire a hainelor

Da

c)     alimentare (mananca singur, stie sa folosesca vesela)

Da

d)    de folosire a aparaturii casnice

Nu

Aspecte ale dezvoltarii psihomotorii:

a)    Dezvoltarea afectiv - emotionala si psiho - motorie

dispozitie afectiva predominant vesela;

comunica bine, isi exteriorizeaza sentimentele;

normal dezvoltat din punct de vedere psihomotor;

conforma varstei cronologice;

b)    Dezvoltarea intelectuala

capacitate intelectuala medie;

copilul va urma activitati specifice clasei a - V - a

c)     Comportament social

Inadaptat social datorita institutionalizarii indelungate, dar cu potente de adaptare rapida deoarece are o fire sociabila.. Simte nevoia de dragoste, intelegere, afectiune.

d)    Abilitati, aptitudini, interese

stie sa se faca placut cand doreste;

este un copil harnic, constiincios si docil;

e)     Concluzii, recomandari

Copilul se pote integra fosrte usor intr-o familie de asistenti maternali, pana se va gasi o familie adoptatoare (copilul si-a dat acordul de a fi inscris pe lista copiilor adoptabili).

III.         Starea de sanatate

a)    Actuala: buna

b)    Spitalizari: nu a avut

IV.          Educatia

a)    Forma de invatamant frecventata in prezent

(in ce clasa, ce clase a repetat, atitudinea copilului fata de scoala)

va urma activitati specifice clasei a - V- a

copilul are capacitate intelectuala medie;

nu ii place prea mult actul educativ (pentru ca nu l-a incurajat nimeni in ceea ce priveste activitatea scolara) dar perseverent;

b)    Preferinte, aptitudini scolare si extrascolare

copilului ii plac mult activitatile in aer liber;

ii place sa se joace cu celalti copii;

sportul preferat este fotbalul;

V.     Istoricul problemei copilului

a)    de unde provine, mediu, cum s-a produs abandonul, incercari de preventie, plasamente efectuate

Copilul A.A. este unul din cei doisprezece copii rezultati in urma unirii libere dintre T.Z. si A.N (starea civila - concubinaj). Minorul a fost internat in Leaganul de copii Iasi la o luna dupa nastere deoarece parintii mai aveau in intretinere 6 copii si nu se puteau ocupa de cresterea si ingrijirea minorului. În 1993, septembrie, copilul a fost transferat in Casa de Copii Prescolari Halaucesti si pana in prezent copilul A.A. nu a fost vizitat de parinti si nici de o alta ruda pana la gradul IV inclusiv. Din acest motiv se fac demersurile necesare pentru declarearea judecatoreasca a abandonului copilului A.A.

Copilul si-a dat acordul pentru adoptie. Pana la gasirea unei familii potrivite se va plasa minorul in asistenta maternala impreuna cu fratele sau din acelati centru de plasament.

Pana in prezent minorul nu a mai beneficiat de nici un plasament in cadrul unei familii.

VI.          Genograma

VII.       Harta Eco

Legenda:

legaturi puternice

legaturi normale

legaturi slabe

legaturi foarte slabe

perioada de adaptare

VIII.    Date despre familia largita

Identitatea parintilor

Identitatea fratilor

n - nescolarizat, C.P. - Centru de Plasament, Sc. - Scoala generala, h - prezinta handicap fizic,

ab- abandonati la nastere

Date despre familia largita

a)     bunicii materni: -

b)     bunicii paterni: - A.M.

- A.F.

c)     mama are : frati:

surori:

d)    tata are: frati:

surori:

Observatii:

Nu se cunosc date despre familia largita (bunici, unchi, matusi, etc.). Bunicii paterni amintiti sunt cei care mai sprijina uneori familia biologica a minorului, insa nu se cunosc date despre ei.

Istoricul social al familiei

Minorul provine dintr-o failie numeroasa. Din legatura stabila, dar de concubinaj, dintre A.N. si T.Z. (parintii minorului) au rezultat 13 copii, dintre care 5 sunt abandonati in Centre de Plasament si 8 dintre ei stau impreuna cu parintii (iar dintre acestia 1 copil prezinta handicap fizic). Conform anchetei sociale, efectuata de asistentul social (de la Fundatia Bethany), toti membrii acestei familii locuiesc intr-o casa din chirpici, constituita dintr-o singura camera, fara nici un fel de mobilier, membrii familiei dorm pe jos si pe paturi improvizate; conditiile igienico - sanitare sunt aproape inexistente.

Prin derularea Programului de Sprijin PIN 2, pentru familiile vulnerabile, pentru aceasta familie a  fost aprobat un ajutor material pe timp de patru luni in valoare de 1.600.000 lei. Din prima parte de materiale primite, cei doi parinti au vandut la cetatenii din sat toate alimentele si obiectele primite cumparandu-si in schimb bautrui alcoolice.

Singura sursa de venit a familiei este alocatia se stat a copiilor minori ce-i au in "ingrijire". Cei doi parinti lucreaza ocazional, cu ziua, pe la diversi cetateni din sat, insa ceea ce consuma pe bauturi alcoolice.

Membrii familiei mai primesc sprijin de la bunicii paterni, ajutorul constand in gazduirea familei in casa prorietate personala a acestora (o casa cu doua camere si bucatarie de iarna, insa au conditii necorespunzatoare de locuit).

În societate / comunitate familia este cunoscuta ca o familie de oameni saraci, fara nici un venit, cu conditii de viata foarte grele.

Matricea ciclului de viata

Relatia copilului cu familia in perioada institutionalizarii

Dupa nastere copilul a stat o luna in cadrul familiei, dar datorita conditiilor neadecvate de crestere parintii l-au internat in Leaganul de copii, de aici fiind mutat mai tarziu in centrul de plasament unde era internat si fratele sau. Familia l-a vizitat sporadic pe copil, insa din anul 1997 parintii nu si-au mai vzitat si interesat de cei doi copii din centru.

Situatia materiala a familiei

a)     locuinta: o casa cu o camera facuta din lut/chirpici;

b)     venituri: fara venituri constante si sigure, alocatiile copiilor minori, gasesc servicii ocazionale la cetatenii din sat dar le cheltuie pe bauturi alcoolice.

c)     proprietati: isi construiesc o casa (cea cu o camera vor sa o extinda); nu au in prorietate suprafete de teren arabil.

Nevoi ale copilului

dezvoltarea unei relatii de atasament stabile cu un adult;

nevoia copilului de a ave o copilarie (adolescenta) fericita, normala;

stimularea dezvoltarii cognitive si afective;

adaptarea copilului la un mediu familial sanatos;

insusirea modalitatilor de relationare dintr-un mediu familial sanatos;

insusirea modului de folosire o obiectelor casnice dintr-o gospodarie.

STUDIU DE CAZ 2

I.       Date de identificare a copilului

Nume: S

Prenume: S - D

Sexul: M

Data nasterii:

Rangul nasterii:

Religia: ortodoxa

Etnia: romana

Nationalitate: romana

Descrierea fizica:

Talia	Greutatea	Cularea ochilor	Culoarea parului	Semne particulare
51 cm	3.100 g	Negri	brunet	Nu are

Statut legal: nerecunoscuta paternitatea

II.            Date de identificare a mamei copilului

Nume: S

Prenume: D - B

Data nasterii: F

Stare civila: necasatorita

Religia: ortodoxa

Etnia: romana

Nationalitatea: romana

Pregatirea profesionala: scoala generala

Ocupatia: eleva la scoala profesionala, specializarea croitorie

Venit: alocatie de elev

III.         Date de identificare a tatalui copilului

Nu se cunoaste identitatea tatalui copilului deoarece minora este conceputa in urma unui act sexual fortat (viol in grup).

IV.          Date despre familia largita a mamei

Identitatea parintilor

	Mama	Tata
Nume	P	S
Prenume	C	G -D
Data nasterii
Educatia
Statutul marital	Recasatorita	Recasatorita
Ocupatia	Nu se cunoaste	Fara
Domiciliu	Ortodoxa	Ortodoxa
Religie	Romana	Romana
Nationalitate	Romana	Romana
Enie	Romana	Romana

Date despre familia largita

e)     bunicii materni ai mamei: -

f)      bunicii paterni ai mamei: -

g)    mama minorei are : frati: 2 frati (unul rezultat din prima casatorie a tatalui)

surori: o sora (rezultata din recasatorirea mamei)

h)    tatal copilului are: frati:

surori:

Observatii:

Familia largita se compune din tatal clientei si fratele bun, S.A., care este major si locuieste in alt judet al tarii unde lucreaza, dar cu care clienta tine legatura in mod constant prin corespondenta. Nu se cunosc alte date despre familia largita (unchi, bunici, matusi, etc.)

Istoricul social al cazului:

S.D., mama minore, a fost institutionalizata la varsta de 3 luni. Familia naturala nu s-a interesat niciodata de situatia ei. Rareori s-a intalnit cu fratele sau, S.A., ocrotit in Centrul de Plasament Budai. Despre mama clientei se stie doar ca este stabilita in Bucuresti, este recasatorita si are un copil de circa 4 - 5 ani. ultima data cand clienta a vazut-o pe mama sa a fost atunci cand s-a pronuntat divortul dintre parintii sai. Acestia erau despartiti in fapt de foarte multi ani, clienta si fratele ei fiind rezultati din relatii pasagere dar pentru ca parintii nu erau divortati copii au fost recunoscuti de tatal lor, primind numele acestuia.

În prezent tatal clientei traieste in concubinaj si refuza sa isi sprijine fiica, dand vina pe sistemul defectuos de organizare a caselor de copii.

Nu exista posibilitati de reintegrare in familia de origine si nici in cea largita a mamei.

V.     Genograma

VI.          Harta eco

Legenda:

legaturi slabe

legaturi puternice

legaturi nesemnificative

VII.       Relatia mamei cu tatal copilului

Stabilirea paternitatii, cu obtinerea drepturilor banesti de la tatal minorei nu se poate realiza, deoarece minora a rezultat in urma unui act sexual fortat (viol in grup). Mama copilului (minora si ea) la momentul respectiv nu a declarat la Politie incidentul si nici la pedagoga caminului in timp util pentru a putea fi deschisa actiunea penala.

VIII.    Relatia asistent social - clienta

Clienta a fost cazduita in Centrul maternal in ultimele luni de sarcina de catre centrul de plasament. Asistentul social a inceput educarea si sprijinirea mamei pentru a dezvolta relatia mama-copil inca din aceasta etapa. Dupa nastere mama nu avea cunostintele si nici responsabilitatea necesara pentru a creste un copil. În timpul orelor de pregatire si de consiliere, date in acest sens, relatia asistent social - client s-a conturat, devenind una de incredere.

Mama fost sprijinita intre timp sa-si termine studiile incepute la scoala profesionala de croitorie.

IX.          Relatia mama - copil

Cuplul mama copil a necesitat o ingrijire speciala avand in vedere faptul ca amandoua sunt minore. La inceput relatia mama - copil era una afectiva puternica, mama nefiind de acord nici cu avortul si nici cu plasarea copilului la un asistent maternal profesionist dupa nastere.

Legatura mama - copil a devenit in timp deosebit de puternica, mama reusind sa asigure un program de ingrijire, de alimentatie si educatie suficent de competent, sub supravegherea personalului Centrului Maternal.

X.     Analiza campului de forte

Puncte tari	Puncte slabe
-dorinta mamei de a a pastra copilul;	- mama este usor influentabila (imaturitatea);
-relatia mama copil;	- lipsa unei locuinte;
- puterea mare de adaptabilitate a mamei;	- lipsa unui venit sigur si a unui servici; (imposibilitatea mamei de a-si intretine copilul);
- cunoasterea unei meserii (croitorie);
- o buna comunicare intre clienta si asistentul social;

.com	Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.