Comentarii pe marginea preambulului recomandarii

Comentarii pe marginea preambulului recomandarii

In preambulul Recomandarii, Comitetul de Ministri a luat in calcul o serie de argumente care au stat la baza textului acesteia, si anume:

• scopul Consiliului Europei este de a realiza o uniune mai stransa intre membrii sai;
• unul dintre obiectivele Consiliului Europei este deopotriva favorizarea Statului de Drept, care este la baza unei democratii adevarate;
• sistemul de justitie penala joaca un rol determinant in protejarea Statului de drept si politia are un rol esential in cadrul acestui sistem;
• necesitatea, comuna tuturor Statelor membre, de a duce o lupta eficace contra criminalitatii, la nivel national, cat si pe plan international;
• activitatile politiei sunt intreprinse intr-o larga masura, in raport strans, cu populatia si eficienta lor depinde de sustinerea acesteia din urma;
• majoritatea serviciilor de politie europene - in afara faptului ca vegheaza la respectarea legilor - joaca un rol social si asigura un anumit numar de servicii in cadrul societatii;
• increderea populatiei in politie este in mod riguros legata de atitudinea si comportamentul politiei vis-a-vis de populatie si, in particular, de respectul demnitatii umane, libertatilor si drepturilor fundamentale ale persoanei, care sunt consacrate indeosebi in Conventia Europeana a Drepturilor Omului;
• principiile formulate in Codul de conduita al Natiunilor Unite pentru responsabilii cu aplicarea legilor si Rezolutia Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei referitoare la Declaratia despre politie;
• principiile si regulile enuntate in textele referitoare la politie - in spiritul dreptului penal, civil si public si al drepturilor omului, astfel cum au fost adoptate de Comitetul de Ministri, precum si in deciziile si hotararile Curtii Europene pentru Drepturile Omului si in principiile adoptate de Comitetul pentru prevenirea torturii si pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante;
• diversitatea structurilor de politie si a mijloacelor de organizare ale actiunii politiei in Europa;
• necesitatea de definire a orientarilor si principiilor europene comune, in cadrul obiectivelor generale, functionarea si responsabilitatile politiei, in scopul asigurarii securitatii si respectarii drepturilor persoanei in societatile democratice functionand pe baza principiului preeminentei dreptului;
• necesitatea ca Statele membre sa se inspire, in legislatia si practicile interne ale acestora si in codurile lor de conduita in materie de politie, din principiile enuntate in "Codul european de etica al politiei", ce figureaza in anexa Recomandarii, in vederea aplicarii lor progresive si asigurarii unei difuzari cat mai ample a acestui text.

In acest context, mai trebuie adaugate si alte considerente, evocate pe timpul reuniunilor de lucru ale Comitetului PC - CO, intr-o ordine ce nu se vrea preferentiala. Astfel, de la crearea sa, Consiliul Europei lucreaza la stabilirea si promovarea principiilor comune in legislatiile, practicile si sistemele Statelor Membre. Sistemul de justitie penala a fost unul dintre prioritatile in aceasta privinta, dat fiind faptul ca lupta impotriva criminalitatii necesita aplicarea directa si concreta a principiilor care se afla la baza existentei Consiliului Europei si pe care are drept misiune sa le apere, cum ar fi preeminenta dreptului, democratia si drepturile omului.

In plus, eficacitatea ripostei date criminalitatii depinde, in mare masura, de armonizarea actiunilor in cadrul unei politici europene coerente si concertate. Aceasta conditie devine din ce in ce mai imperativa, dat fiind existenta si extensia unor fenomene, ca de exemplu criminalitatea organizata si coruptia care, deseori, au dimensiuni internationale si fata de care sistemele nationale risca sa devina inneficiente.

In mod traditional, elaborarea normelor comune ce se aplica organelor represive, cum ar fi politia, nu a cunoscut aceeasi evolutie observabila ca si in cazul, de exemplu, al componentei judiciare a justitiei sau domeniul de aplicare a pedepselor. Adoptarea Recomandarii Rec. (2000)19 a Consiliului Europei, privind rolul Ministerului public in sistemul de justitie penala, cat si prezenta Recomandare exprima, o noua tendinta in acest domeniu. De asemenea, faptul de a recunoaste politia ca pe o componenta a sistemului de justitie penala, ceea ce alatura justitia afacerilor interne, a fost de natura sa ofere o baza solida unei armonizari mai vaste a normelor aplicabile politiei.

Intr-o Europa in care frontierele se estompeaza, este inevitabil sa nu fie abordata politia si puterile sale intr-o perspectiva internationala. Discutia principala trebuie purtata in legatura cu eficacitatea politiei in lupta contra formelor de delincventa care depasesc, din ce in ce mai mult, frontierele nationale, ca de exemplu criminalitatea organizata si coruptia. Reflectarea ei nu se limiteaza doar la aceasta perspectiva. Intr-o societate democratica, puterile politiei sunt limitate, spatiul a ceea ce este acceptabil din punct de vedere al libertatilor si drepturilor fundamentale ale individului, asa cum sunt enuntate in Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Trebuie, deci, gasit un echilibru adecvat intre aceste interese si aici etica internationala a politiei au un rol crucial.

Se stie ca relatia dintre politie si public este un element cheie intr-o democratie. In acest tip de societate, politia este responsabila nu doar in fata Statului, ci si vis-a-vis de populatie, iar eficacitatea sa depinde, in mare masura, de sustinerea celei din urma. In acest sens, functia sociala si calitatea serviciului public al politiei sunt importante, atat pentru latura preventiva cat si pentru latura represiva.

Conventia Europeana a Drepturilor Omului si jurisprudenta sa au furnizat o baza determinanta pentru redactarea Recomandarii care, pe de alta parte, cuprinde principiile Comitetului European pentru Prevenirea Torturii si Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante (CPT). Aceasta redactare a fost, de asemenea, influentata, pentru partile corespondente, de considerentele si principiile generale ale Comitetului European pentru Prevenirea Torturii si Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante (CPT) si de Carta Sociala Europeana si jurisprudenta sa, si alte texte internationale, dintre cele aplicabile politiei, cum ar fi Codul de conduita al Natiunilor Unite pentru persoanele responsabile cu aplicarea legilor si Rezolutia 690(1979) a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei referitoare la Declaratia privind Politia au facut nu numai obiectul unui studiu aprofundat ci au constituit o sursa pretioasa pentru elaborarea Recomandarii .

Recomandarea a fost redactata pornind de la constatarea ca modalitatea in care sunt coordonate misiunile politiei difera, in mare masura, de la stat la stat. Aceasta diferenta este vizibila in mod special la nivelul statutului, al organizarii fortelor/serviciilor, precum si al metodelor lor de actiune. In acelasi timp, au fost observate mari similitudini, mai ales in privinta obiectivelor politiei si a problemelor carora ea trebuie sa le faca fata in activitatea sa cotidiana. Pentru a tine cont de aceasta stare de lucruri, Recomandarea contine principii directoare considerate fundamentale intr-o democratie stabila, atat pentru eficacitatea politiei, cat si pentru acceptarea sa de catre public.

In fine, trebuie precizat ca stabilirea normelor comune a venit intr-un moment oportun. In toata Europa s-a trecut la reforma politiei si, in particular, in democratiile mai recente aceste reforme se inscriu intr-un proces mai general, al carui obiectiv global este consolidarea principiilor democratice, a preeminentei dreptului si a protectiei drepturilor omului in administratia publica. De aceea, s-a considerat ca prezentul ansamblu de principii directoare poate servi drept orientare si sursa de inspiratie pentru reforma sistemelor de politie. Comitetul Ministrilor a acordat o marja rezonabila de apreciere Statelor Membre, avand in vedere trecutul lor diferit si nivelurile inegale de dezvoltare.