AMPRRENTA OPTO-ELECTRONICA

Pentru ca nu a fost lansat (inca)
materialul de amprenta ideal.

Care sa elimine

n    Variatiile dimensionale din masa materialului

n    Aparitia in timp a fenomenului de imbatranire

n    Imposibilitatea pastrarii t' indelungat a materialului de amprenta

n    Manipularea dificila, care cere o asistenta

La aceste dezavantaje date de proprietati se mai adauga.

n    Diferitele erori ce pot apare datorita tehnicii de amprentare (indepartare dificila de pe camp, pozitionare gresita a amprentei pe camp, neinregistrarea unor zone .)

n    Disconfortul pacientului dat de volumul mare de material din cav bucala, aparitia reflexului de voma

n    Necesitatea dezinfectarii amprentei.

Toate aceste neajunsuri.

n    Au facut ca in timp sa se caute o alternativa pentru tehnica clasica de amprentare.

AMPRENTA OPTO-ELECTRONICA

AMPRENTA OPTO-ELECTRONICA

n    In protetica fixa e o metoda care elimina utilizarea unui material de amprenta

n    Se pot realiza restaurari protetice asistate de calculator (fara participarea laboratorului), eliminand modelul clasic de ghips care e inlocuit de un model virtual care poate fi analizat pe un monitor sau vizualizat ca holograma.

AMPRENTA OPTICA avantaje:

n    Timpul necesar pentru amprenta optica e de maximum 30 secunde

n    Metoda mai putin laborioasa si f. precisa

n    Posibilitatea stocarii datelor si se poate trimite amprenta pe NET

n    Odata stocate datele, acestea pot fi reproduse in orice moment

PARAMETRII CLINICI

n    Camera de amprentare optica poate reprezenta una din cele 3 componente de baza, alaturi de dispozitivul de prelucrare a datelor (componenta CAD) si de frezare asistata de calculator (componenta CAM)

n    CAD= Computer Aided Design

n    CAM= Computer Aided Manufacturing

Sistemul Procera, functioneaza pe principiul CAD/CAM

n    Se face amprentarea optica

n    Datele sunt transmise dispozitivului de frezare

n    Dispozitiv de frezare

Procera

Sistemul Cerec- la ora actuala cel mai avansat si complet sistem

Sistemul Cerec

n    Permite obtinerea unei game f largi de proteze unidentare (inlay, onlay,  fatete, coroane, punti cu 3 elemente)

CIMENTURI SI MATERIALE NEMETALICE DE RESTAURARE

CIMENTURI DENTARE

DEFINITII

n    In medicina dentara se utilizeaza termenul de ciment pentru o serie de materiale utilizate atat in fixarea lucrarilor protetice (aparatelor ortodontice, sinelor de imobilizare etc ), cat si pentru alte scopuri: refacerea leziunilor coronare, obturatiilor, pansamentelor.

n    Se atribuie denumirea de cimenturi materialelor a caror intarire se bazeaza pe o reactie acid - baza.

Cimentarea - lipirea

CLASIFICARE

n    Clasificarea cimenturilor se poate face tinand cont de o multime de criterii

n    Chiar daca profesionistii nu sunt unanim de acord cu proprietatile fiecaruia sau cu necesitatea utilizarii lor, principalele cimenturi avute la dispozitie de practicieni si diferitele clasificari sunt prezentate astfel:

Dupa criteriul clasic-modern

n    1.CIMENTURI CLASICE ( fara polimeri):

-fosfat de zinc (FOZ)

-silico-fosfat (CSF)

-silicat (CS)

-oxid de zinc eugenol (ZOE)

n    2.CIMENTURI MODERNE:

-polielectrolitice -policarboxilat de zinc(PCZ)

-ionomere de sticla (CIS)

-cimenturi hibride (ionomeri-compozite)

Dupa criteriul destinatiei clinice:

n    Cimenturi de fixare

n    Cimenturi de restaurare

n    Cimenturi pentru protectia pulpo-dentinara

n    Cimenturi pentru obturatie de baza

Dupa caracterul de durata sau temporar al cimentului:

n    Cimenturi de durata (impropriu denumite definitive) -pot fi pentru reconstituiri, obturatii, cimentari

n    Cimenturi temporare sau provizorii -pentru reconstituiri, obturatii, cimentari

Dupa natura (originea) substantelor componente:

n    1. Cimenturi minerale (FOZ; CSF; CS)

n    2. Cimenturi minerale cu liant organic (ZOE, ZOE armate, EBA, HV-EBA, PCZ, CIS)

Dupa forma de prezentare si mecanismul de intarire:

n    1. Pulbere + lichid

n    2. Pasta + pasta

n    3. Pasta + lichid

n    4. Pasta care se intareste

n    5. Pasta care nu se intareste

Clasificare pe baza naturii componentei lichide:

Componenta lichida poate fi:

n    1. Acid fosforic la FOZ, CSF, CS

n    2. Fenoli la ZOE, ZOE armate, EBA, HV-EBA

n    3. Acizi carboxilici la cimenturile polielectrolitice (PCZ, CIS)

CIMENTURI CU COMPONENTA LICHIDA PE BAZA DE ACID FOSFORIC:

CIMENTURI FOSFAT DE ZINC (FOZ)

CIMENTURI FOZ ANTISEPTICE (FOZ -As)

CIMENTURI SILICAT (CS)

CIMENTURI SILICO-FOSFAT (CSF)

CIMENTURILE FOSFAT DE ZINC
(FOZ)

n    Au aparut in 1832,formula de baza pastandu-se si azi, cu modificari si imbunatatiri ale compozitiei, prepararii. Vechea denumire era de ciment oxifosfat de zinc

n    In toate cabinetele dentare exista cel putin o varianta de ciment FOZ, fiind un ciment cu larga utilizare

n    In compozitia lor intra oxidul de zinc si acidul orto- fosforic

PREZENTARE si COMPOZITE:

n    PREZENTARE: sub forma de sistem bicomonent - pulbere + lichid

n    Pulberea- poate fi cu granulatie fina (pentru cimentare) sau cu granulatie medie ( pentru alte utilizari)

-contine: oxid de Zn (in principal ,8o-90%) , oxid de Mg, oxid de Si, oxid de Al oxid de Ca

-unele formule pot contine oxizi de Cu (negru sau rosu) sau saruri de Ag cu rol antiseptic

n    Lichidul este o solutie de acid fosforic (concentratie 45-65%) la care se mai adauga Al, Zn

n    Lichidul cimenturilor cu priza rapida are un continut mai scazut de acid fosforic (conc. mai mica)

n    Daca in lichid exista Al, acesta are rolul de a intarzia priza

n    Ionii de Zn au rol de moderator, influentand timpul de priza

REACTIA DE PRIZA

n    Amestecand pulberea cu lichidul (conform dozarii) rezulta o pasta cu diferite consistente ( in functie de necesitati) care se intareste intr-un anumit timp.

n    Suprafetele particulelor de oxid de Zn reactioneaza cu acidul fosforic, rezultand un fosfat insolubil (are loc o reactie de cristalizare, rezultand cristale insolubile)

n    Dupa priza materialul e eterogen si insolubil in apa o perioada de timp! (Nu permanent, de aceea trebuie izolat de apa, fluidele bucale!)

n    Reactia de priza e usor exoterma , concomitenta cu retractia cimentului.

n    Cimentul rezultat are o structura poroasa

n    Daca reactia de priza are loc in conditii de umiditate se formeaza cristale hidrosolubile!

Timpul de priza

n    Este la fel de important pentru medic ca si consistenta cimentului

n    Trebuie sa existe o perioada suficienta de timp dupa incheierea spatularii pentru a putea aplica cimentul, a-l adapta, ajusta

n    Un timp de lucru adecvat e exprimat prin timpul net de priza (cam 60-90 sec se consuma pt spatulare)

n    Timpul net de priza e intervalul ramas intre sfarsitul spatularii si momentul initial al prizei (apreciata prin aplicarea unui ac Gilmore care lasa urma vizibila in materialul care incepe sa se intareasca)

n    Timpul de priza final (atunci cand acul Gilmore nu mai lasa urma vizibila in ciment) variaza in functie de tipul de ciment, compozitie dar este influentat si de o multime de factori:

Timpul de priza=4,5-8,5 min

PENTRU CIMENTURI FOZ

FACTORII CARE POT INFLUENTA TIMPUL DE PRIZA:

n    1.TEMPERATURA-cresterea temperaturii grabeste timul de priza, temperatura scazuta scade timpul de priza (Vezi LP metoda placutei racite)

n    2.CONCENTRATIA LICHIDULUI - cu cat lichidul e mai putin concentrat (are mai multa apa) timpul de priza e mai scurt. Concentrarea lichidului creste timpul de priza(cimenturile cu priza rapida au un continut mai scazut de acid fosforic)

n    3. DIMENSIUNEA PARTICULELOR PULBERII- cu cat particulele pulberii sunt mai fine, cimentul face priza mai tarziu. Cimenturile cu pulberi cu granulatie medie sau mai mare fac priza mai repede. Explicatia: diminuarea suprafetei de contact dintre pulbere si lichid.

n    4. RAPORTUL PULBERE /LICHID: lichid in exces-priza mai rapida, lichid mai putin-priza mai indelungata

n    5. VITEZA DE INCORPORARE A PULBERII IN LICHID - viteza mica creste timpul de priza, viteza mare de incorporare scade timpul de priza.

n    6.TIMPUL DE SPATULARE- crescut creste timul de priza pt ca se distrug centrele de cristalizare; timpul scazut scade timul de priza.

n    7. FACTORII CHIMICI care pot intarzia sau grabi priza actioneaza cinetic (substante care grabesc priza se pot adauga in pulbere), fizic , chimic.

PROPRIETATILE CIMENTURILOR FOZ:

I. PROPRIETATILE FIZICE:

n    1.STRUCTURA

-au o structura poroasa, sub forma de retea cristalina in ochiurile careia sunt particule de oxid de Zn nereactionate

-pentru ca sunt poroase, niciodata nu se utilizeaza ca materiale de obturatie definitive

n    2. OPTIC-sunt cimenturi opace (se vad pe Rtg)

n    3. SOLUBILITATEA -scazuta in apa distilata, crescuta in mediu acid.  -Depinde de raportul p/l; -Se apreciaza prin pierderea in greutate in decurs de 24 h

n    4. CONDUCTIVITATEA-electrica e scazuta in mediu uscat, crescuta in mediu umed (Zn trece in solutie)

-termica-este redusa, de aceea sunt bune izolatoare ale restaurarilor metalice.

-Rolul izolator termic al cim FOZ apare proportional cu grosimea stratului de ciment

n    5. pH-ul: amestecul recent al cim FOZ are un pH f acid (1,5-1,6). Dupa 3 minute dupa debutul amestecarii, pH-ul ajunge la 3,5. Dupa 1 ora se mentine intre 4-6. iar dupa 24 de ore se situeaza intre 6 - 7. Ulterior pH-ul se stabilizeaza la 6,9, fiind mai scazut cu 0,5 pt amestecurile f fluide.

-Aciditatea marcata a amestecului recent (chiar cand se aplica intr-o cavitate sau la cimentare) are un efect nociv in anumite situatii si explica senzatiile neplacute (durere) pe care unii pacienti la simt!!!

n    6. VARIATII DIMENSIONALE CONCOMITENTE sau CONSECUTIVE PRIZEI- In timpul prizei se produce o contractiede priza. Dupa finalizarea prizei , contractia variaza in functie de mediul in care se afla cimentul: in aer sau in apa.

☺Atunci cand se cimenteaza protezele, contractia e considerata neglijabila.

7.PROPRIETATILE MECANICE

A.)DURITATEA- difera in functie de tipul de ciment, raportul p/l, respectarea conditiilor de preparare etc

Sunt cimenturi mai dure decat FOZ, mai putin dure decat CSF, au o duritate inferioara dentinei, mult inf smaltului

Ex: cim FOZ=60

dentina =65

smalt =300

n    B.)REZISTENTA LA COMPRESIUNE: creste in timp si la cantitatea de pulbere, depinde de raportul p/l, de modul de spatulare,modul de manipulare (corecta sau nu). --Se considera ca au o R la compresiune buna, dupa o ora de la aplicare cimentul FOZ isi atinge 75% din valoarea atinsa dupa 7 zile de la inserare. Orice cim FOZ preparat corect are o Rezistenta corespunzatoare (pt a rezista solicitarilor pentru care e fabricat! ) !Odata ce s-a atins raportul p/l , adaugarea unei cantit suplimentare de p nu creste R, ci o reduce datorita excesului de material care ramane nereactionat!!!

n    C.) GROSIMEA PELICULEI DE CIMENT - este de 25 m pt cimenturile cu granulatie fina si 40 m pt cele cu granulatie normala.

● Pelicula de ciment se numeste film, depinde de granulatie, dar si de eventualele modificari care survin in timpul prizei.

●Grosimea peliculei influenteaza semnificativ adaptarea piesei pe dinte, la fel si R in timp a cimentului de cimentare!

II.PROPRIETATILE CHIMICE ALE CIMENTURILOR FOZ:

n    1.Adeziunea

n    2.Coroziunea

n    3.Actiunea dioxidului de carbon

1.ADEZIUNEA CIMENTULUI FOZ

n    Cimenturile FOZ nu adera chimic la tesuturile dure dentare si nici la materialele protetice!!! Cimentul completeaza, etanseaza spatiul dintre bontul dentar si proteza.

2.COROZIUNEA

n    Se evalueaza prin cantitatea de fosfat dizolvat in 24 de ore intr-o solutie standard si nu trebuie sa depaseasca 2mg/g

n    Agentii de sulfatare prezenti constant in mediul bucal (de ex sulfocianuri alcaline in saliva) sau organici (in aerul respirat) pot fi responsabili de "innegrirea" cimenturilor FOZ prin fenomenul de coroziune

3. ACTIUNEA DIOXIDULUI DE CARBON

n    Dioxidul de C din pulbere poate reactiona cu ZnO din pulbere cu formare de carbonat de Zn

n    Acest fenomen apare atunci cand flaconul de pulbere nu e inchis etans

n    De aceea dupa dozarea pulberii capacul trebuie inchis imediat!

n    Daca preparam ciment FOZ cu pulberea contaminata cu dioxid de C, are loc efervescenta, priza e neomogena, antrenand o dezagregare a particulelor de ciment

III. PROPRIETATILE BIOLOGICE

n    Amestecul proaspat de ciment FOZ e foarte acid (pH=1,6). Aceasta aciditate marcata poate avea efect nociv asupra organului pulpar.

n    De aceea, aceste cimenturi nu se folosesc ca obturatii de baza in cavitatile profunde, ci sub ele se aplica alte cimenturi (preparate histofile)

n    Experimental, s-a constatat ca daca se aplica pe dinti vitali (de maimuta) apare o inhibare temporara a dentinogenezei, care dureaza aproximativ 3 saptamani. Fenomenele reparative apar abia dupa 3 luni!

n    Actiunea necrozanta este rara. In unele compozitii (formule mai vechi ale FOZ) s-au descoperit urme de arsen (care poate produce necroze), dar concentratia era foarte mica (2ppm= 2mg/l)

INDICATII:

n    Captusirea peretilor nesustinuti

n    Obturatii de baza in cavitati medii

n    Nivelarea fundului cavitatilor dd devitali

n    Fixare de proteze unidentare, punti

n    Fixarea fragmente fracturate ale modelelor de ghips (daca ghipsul e uscat)

n    Obturatii la dintii temporari mobili

n    Intra in compozitia unor materiale de obturatie radiculara

REPREZENTANTI COMERCIALI
CIMENTURI FOZ

n    Adhesor (Spofa Dental)

n    Master Dent Zinc Phosphat Cement(Dentonics)

n    Fleck`s (Mizzy)

CIMENTURI FOZ ANTISEPTICE

n    Au aparut din necesitatea de le optimiza calitatile si pt a diversifica indicatiile

n    Au aparut variante de FOZ cu adaosuri de oxid de cupru de ex: Cupro Dur (Merz), Kupferzement (De Trey)

n    Pot fi adaugate saruri de Ag : Argil (Spofa Dental), Germicidal-Kriptex (SS White)

n    Saruri de Hg sau fluor

n    Daca se adauga oxid cupros devine rosu iar daca se adauga oxid cupric devine negru

n    Se mai poate adauga oxid de cobalt, sulfat de Cu

n    Cimenturile negre sunt bactericide, sunt indicate pt dd temporari cand nu se poate indeparta dentina alterata complet

Cimenturi FOZ-As

n    Adaosurile de Ag confera cimenturilor FOZ proprietati bacteicide (de ex 2% fosfat de Ag)

n    Pe langa pulberile metalice li se mai pot adauga si substante medicamentoase: iodoform, timol

CIMENTURILE SILICAT

CS

SILICATE

"PORTELANURI"

CIMENTURI TRANSLUCIDE

CS

n    Au fost lansate in 1903. Pana in anii 1960 au fost singurele materiale fizionomice folosite pentru obturatiile dd frontali. De atunci, formulele au fost modificate si perfectionate continuu.

n    CS se prezinta sub forma bicomponenta: p+l (flacoane sau sistem capsulat)

Compozitia CS

n    Pulberea contine cuart (30-40%);alumina; fluoruri;oxizi (Ca, Na, Zn)

n    Lichidul : acid fosforic

Reactia de priza a CS

n    Dupa amestecul p+l se formeaza un material cu structura stratificata: particule de sticla nereactionata invelite intr-un gel de silice, inglobate intr-un gel amorf de fosfat de Al

n    R de priza este de tip acid-baza

n    La inceput pH-ul e acid, apoi creste, priza fiind definitiva dupa 24 h

n    Doar suprafata particulelor din pulbere e atacata de acidul fosforic. In total, doar 20% din pulbere participa la r. chimica!

Timpul de priza

PROPRIETATILE CS

I.FIZICE

II. CHIMICE

III. BIOLOGICE

I. PROPRIETATILE FIZICE

n    1. Structura stratificata cu indice de refractie apropiat de cel al smaltului si dentinei, conferind un aspect fizionomic bun

n    2. Variatie de volum la priza: contractie

n    3. Conductivitate termica scazuta

n    4.Mecanice :

a.-Duritate apropiata de a dentinei

b.-R la compresiune mai mare decat alte cimenturi dar mai mica decat amalgamul

c.-Nu adera de tes.d. ,retentia e mecanica

II.PROPRIETATILE CHIMICE

n    1.Solubilitatea -in apa dist creste cu scaderea raportului p/l; dupa 2-3 zile de la aplicare, solubilitatea scade

-in conditii bucale de pH acid (solutii de citrat, procese carioase) solubilit creste, pt ca citratii ataca fosfatii din compozitia CS

n    2. ph acid, toxic pulpar

n    3. La contact prelungit cu aerul (respiratie bucala), apare fenomenul de separatie marginala,CS devine opac, se altereaza

III. PROPRIETATI BIOLOGICE

n    1.Anticariogene datorita fluorurilor din compozitie (prop. carioprofilactice)

n    2. au un grad sporit de toxicitate pulpara datorita pH

n    3.Dupa o perioada de t' se coloreaza, mai ales daca suprafata obturatiei se uzeaza prin periaj sau abrazie

Reprezentanti comerciali

n    Fritex (Spofa Dental)

n    Phosphocap (Vivadent)

n    Silicap (Vivadent)

n    Tenet (Vivadent)

n    Fixodont (De Trey)

CIMENTURI SILICO-FOSFAT (CSF)

sau CIMENTURI SILICO-FOSFAT DE ZINC

"SEMISILICATE"

CSF

n    S-a dorit ca aceste cimenturi sa intruneasca calitatile cimenturilor FOZ si CS, dar sa elimine dezavantajele lor (contractia volumetrica mare a CS si opacitatea FOZ)

n    Sunt mai dure decat FOZ, mai putin solubile decat CS si au o transluciditate acceptabila

n    Au in compozitie fluoruri

n    Se folosesc mai ales pt dd temporari si ca obturatii provizorii

Reprezentanti comerciali

n    Aristos (Spofa Dental)

n    Infantid (Spofa Dental)

n    Trans Lis (Merz)

CIMENTURI ZOE
(CIMENTURI OXID DE ZINC EUGENOL)

CIMENTURI ZOE OBISNUITE

CIM. ZOE MODIFICATE CU POLIMERI

CIMENTURI EBA

CIMENTURI HV-EBA

CIMENTURI ZOE CU ALTE DESTINATII

CIMENTURI ZOE
(EUGENATE, EUGENOLATE)

n    Sunt 4 tipuri clasificate dupa destinatie (vezi L.P.) si pot avea timp normal sau rapid de priza

n    Se pot prezenta sub forma de p+l

pasta+pasta

pasta

Compozitie:

n    Pulberea contine in principal oxid de Zn (exista cimenturi ZOE la care p e formata din ZnO pur), MgO, acceleratori de priza, pastifianti

n    Lichidul este eugenolul pur sau uleiul de cuisoare (are 85%eugenol)

Reactia de priza a cim. ZOE

n    Se produce intre ZnO si eugenol cu formarea unui eugenat (de aici si denumirea)

n    Daca se amesteca ZnO pur si eugenol pur, r de priza nu se desfasoara decat in prezenta apei!

n    Un amestec de ZnO+eugenol+plastifianti se poate pastra intr-un desicator cateva zile, fara modificari importante

n    Prezenta apei e esentiala pt r de priza

n    Dupa 30' dupa priza, in unele produse comerciale nu s-a observat eugenol liber, nereactionat

n    R de formare a eugenolatului de Zn e reversibila, deci poate fi usor hidrolizat in mediu umed, cu formare de eugenol si hidroxid de Zn. Aceasta comportare influenteaza comportarea lor clinica, fiind un ciment sensibil la factorii agresivi bucali!

n    T' de priza este cuprins intre 7-9' (preparate comerciale) dar e influentat de raportul p/l, marimea particulelor de p, temperatura, umiditate

n    Pulberea mai fina expune o suprafata mai mare eugenolului, reducand t' de priza

n    Consistenta mai crescuta (mai multa p) scade t' de priza

n    Expunerea intr-o atmosfera umeda la preparare, adaosul de apa accelereaza priza

n    Cresterea t* scurteaza priza

n    Acetatul de Zn din compoz., apa, saliva accelereaza priza

PROPRIETATILE CIMENURILOR ZOE

I.FIZICE

II.CHIMICE

III.BIOLOGICE

I.PROPRIETATILE FIZICE

n    1. Optic sunt opace

n    2. Radioopacitate

n    3.Conductivitate termica si electrica redusa, bune izolatoare termice dar si electrice.

n    4.R si duritatea inferioare FOZ si dentinei (sunt printre cele mai "slabe" cim. din acest punct de vedere)

II.PROPRIETATI CHIMICE

n    1.Prezinta o solubilitate mare. Dupa 7 zile, un cim ZOE imersat in apa dist pierde 0,02-0,1% din greutate! Sunt f solubile in apa, saliva, fluide bucale.

n    2. pH= 7- 8

n    3. Aderenta este mecanica si e f buna la tes. dentare, asigurand o buna etansare .

n    4. Inhiba polimerizarea compozitelor, CS, rasinilor compozite, de aceea nu se aplica in contact cu aceste materiale!

III.PROPRIETATI BIOLOGICE

n    1.Au un efect sedativ si bacteriostatic asupra pulpei

n    2. Asigura o buna izolare termica si electrica a tesuturilor pulpare

Eugenolul e un bacteriostatic mai activ decat fenolul. Fragmente de dentina infectata devin sterile daca sunt imersate 48h in eugenol!

-precipita proteinele plasmatice, difuzand usor prin dentina; dar in ciment, eugenolul e legat de ZnO, deci nu are efecte nefaste pulpare!

Indicatii:

n    Obturatii de baza (baze intermediare)

n    Materiale pt obturatii radiculare

n    Acoperire pansamente calmante

n    Cimentari provizorii ale unor lucrari protetice

Reprezentanti comerciali:

n    Temp Bond (Kerr)

n    Cavitec (Kerr)

n    Caryosan (Spofa Dental)

n    Kalsogen (De Trey)

n    Master Dent Zinc Oxid Eugenol (Dentonics)

Exista preparate comerciale fara eugenol (non-eugenol sau eugenol-free)

Temp Bond (Kerr)

CIMENTURI ZOE MODIFICATE CU POLIMERI (ZOE POLIMERI sau ZOE ARMATE)

ZOE -POLIMERI

n    Sunt armate cu polimeri (reinforced cements)

n    Sunt sub forma p+l (bicomponenta) cu ingredientele de baza ZnO+eugenol carora li se adauga polimeri rigizi de tipul:

-PMM (polimetacrilat de metil)

-polistiren

-policarbonati

(care pot reprezenta pana la max.10% din pulbere, dar pot fi inclusi si in lichid)

n    Polistirenul de ex se dizolva f usor in eugenol (solutie 10%)

n    In compoz sunt si agenti antimicrobieni (de ex timol)

n    Pt a fi mai putin casanti se poate adauga colofoniu

n    Flacoanele se pastreaza inchise ermetic, ferite de umezeala

n    In lichid alaturi de eugenol unele firme adauga ulai de bumbac sau de masline

PROPRIETATILE ZOE ARMATE

n    I.FIZICE

1.Dpdv mecanic se situeaza intre ZOE si FOZ

2.Sunt mai R la compresiune si la tractiune comparativ cu ZOE, daca dozarea e exacta!

II. PROPR. CHIMICE

III.PROPR. BIOLOGICE

n    1.Toleranta mai buna comparativ cu FOZ, asemanatoare cu ZOE clasice

n    2.Pot genera alergii si reactii din partea tes. moi

n    3.Se comporta fata de pulpa ca si ZOE

INDICATII:

n    Cimentari provizorii (chiar cimentari provizorii de lunga durata- pana la 6 luni)

n    Obturatii de baza

n    Restaurari coronare provizorii

REPREZENTANTI COMERCIALI:

CIMENTURILE EBA

EBA

n    Sunt considerate cimenturi ZOE armate

n    Denumirea lor vine de la abrevierea in engleza a Etoxy- Benzoic - Acyd (acid etoxi benzoic) care impreuna cu eugenolul alcatuieste lichidul cimenturilor EBA.

n    Se utilizeaza -ca obturatii de baza

-ca baze intermediare

-cimenturi de durata

-la reconstituirea bonturilor

coronare de mica amploare

PREZENTARE

n    Bicomponent: pulbere+licid sau pasta+pasta

n    Pulberea are in principal ZnO (70-80%) , umplutura anorganica si polimeri (PMMA max 6%)

n    Lichidul e un amestec de eugenol (40-50%) si EBA (50-60%)

n    Prezenta polimerilor reduce solubilitatea cimenturilor EBA

PROPRIETATI

n    Propr. mecanice depind de raportul p/l

n    R la compresiune e mai mare decat la ZOE

n    Produsele pasta/pasta au o R mai mica

n    Puterea germicida si cicatrizanta e identica cu ZOE

n    Au o adeziune chimica f buna; etanseitatea rezultata impiedica penetrarea microorganismelor din mediul bucal

n    Solubilitatea in acizi org. e mai mica decat la FOZ (mai ales daca au polimeri)

REACTIA DE PRIZA

n    Au un timp de priza relativ lung( depinde de produsul comercial)

n    Mecanismul de priza nu e pe deplin elucidat inca

AVANTAJE SI DEZAVANTAJE

n    Sunt bine tolerate in cav.bucala

n    Prepararea e facila, se pot utiliza la cimentarea puntilor dificile(cu multe elemente de agregare)

n    Au o retentie mai slaba compartiv cu FOZ

n    Se folosesc in zone mai putin solicitate ocluzal

CIMENTURI HV-EBA  (cu esteri vanilati)

n    Eugenolul a fost inlocuit cu un amestec de hexil-vanilat al EBA

n    Pulberea ramane pe baza de ZnO

n    Au o R mai mare si o solubilitate mai mica comparativ cu EBA