Antidiabeticele orale

Antidiabeticele orale

I. Sulfamidele antidiabetice sunt antidiabeticele orale cele mai larg utilizate in DZ tip II

In practica medicala exista doua generatii de sulfoniluree.

Reprezentanti

Generatia I: Tolbutamid - Tolbutamid cp 500 mg

Clorpropamida - Clorpropamida cp 250 mg

Generatia II: Glibenclamida - Glibenclamid cp 5 mg

Glipizida - Minidiab cp 5 mg

Gliclazida - Diamicron cp 80 mg

Diferentele intre prima si a doua generatie constau in:

eficienta mai ridicata pentru a doua generatie

necesitate de doze mult mai mici pentru a 2-a generatie in obtinerea aceluiasi efect.

Principii de administrare

Administrarea sulfonilureelor se face cu 15 - 20 minute inaintea meselor. In caz de toleranta digestiva scazuta se vor administra in cursul meselor

Sulfonilureele din a doua generatie pot fi administrate in doza unica, dar aceasta idee nu este unanim acceptata

Efectul hipoglicemiant al sulfonilureelor poate fi:

amplificat de AINS, Cloramfenicol, b-blocante, antidepresivele triciclice, antivitaminele K, alcool etilic

diminuat de diuretice tiazidice, barbiturice, estrogeni, corticosteroizi

Eficienta tratamentului scade progresiv, astfel ca dupa 10 - 15 ani de utilizare este necesara initial asocierea cu biguanidele si in caz de raspuns nefavorabil se trece pe insulino-terapie

Dozele uzuale utilizate sunt de 500 - 3000 mg/zi pentru Tolbutamid, respectiv 2,5 -15 mg/zi pentru Glibenclamid

II. Biguanidele antidiabetice sunt antidiabeticele orale preferabil a fi utilizate la bolnavii supraponderali cu DZ tip II.

Reprezentanti

Metforminul Meguan cp 500 mg;

Glucophage retard

Buforminul Buformin cp 50 mg;

Buformin retard cp 100 mg

Principii de utilizare a biguanidelor

Pot fi folosite ca monoterapie sau biterapie in asociere cu sulfonilureele (dupa 10 - 15 ani de utilizare a acestora cand incepe sa le scada efectul) sau cu insulina (in diabetul instabil).

Administrarea lor se face imediat inaintea meselor in trei prize/zi. Doza maxima de Meguan este de 3000 mg/zi respectiv pentru Buformin 200 mg/zi.

Preparatele retard se pot administra in doua prize zilnice dimineata si seara si au o mai buna toleranta digestiva comparativ cu preparatele obisnuite.

! Observatie: Terapia antidiabetica insulinica sau non insulinica nu exclude dieta hipoglicemianta.

Medicatia antitiroidiana

Hipertiroidismul insotit de gusa difuza - boala Graves - Basedaw este o afectiune autoimuna ce se caracterizeaza printr-o hipersecretie de hormoni tiroidieni.

Aceasta afectiune apare mai des la adultii tineri.

Simptomatologia hipertiroidismului consta in: nervozitate, neliniste, apetit crescut, scadere in greutate, tahicardie cu palpitatii.

In tratamentul hipertiroidismului se utilizeaza substante cu structura tiamidica de tipul: - metiltiouracil

- propiltiouracil

- metimazol

- carbimazol, care au proprietati antitiroidiene.

Reprezentanti

Metiltiouracil - Thyreostat I cp 50 mg

Popriltiouracil - Thyreostat II

Tiamazol - Methymazole cp 5 mg

Carbimazol - Carbimazole

Principii de utilizare rationala

Tiamidele se folosesc in tratamentul bolii Graves - Basedow unde pot readuce functia tiroidei la normal, scazand nivelul hormonilor. Efectele apar dupa cateva zile pana la cateva saptamani (6 - 8 saptamani pentru obtinerea efectului deplin).

Asocierea acestor preparate cu Propranolol are efect favorabil asupra disparitiei tahicardiei, tremorului si tulburarilor vasomotorii.

Tiamidele sunt avantajoase la persoanele tinere cu boala recenta si gusa mica la care remisiunile apar la 50% din cazuri.

Tratamentul se incepe cu doze mari administrate la interval de 4 - 8 h (2 - 4 -8 saptamani, pana la ameliorarea clinica) dupa care se reduce pana la cantitatea necesara intretinerii efectului in 1 - 3 prize/zi. Durata tratamentului este deseori mai mult de 1 an.

Supradozarea poate fi cauza de hipertiroidism si hiperplazie cu cresterea volumului tiroidei.

In cursul tratamentului poate sa apara leucopenie (scaderea numarului leucocitelor la 3000/mm³ impune intreruperea tratamentului) si agranulocitoza cu evolutie severa.

Este contraindicata administrarea de tiamide in cursul sarcinii dupa luna a 3 - a (poate fi cauza de hipertiroidism la copil) si pe toata durata alaptarii.

Antitiroidienele pot interactiona cu unele medicamente care le intensifica efectul: Sulfamidele antidiabetice, iodul si iodurile.

Prescrieti medicatia corespunzatoare urmatoarelor diagnostice:

Prescrieti medicatia necesara unui bolnav cu diabet zaharat noninsulinodependent si cu obezitate.

Prescrieti medicatia necesara unei bolnave cu diabet zaharat tip II si sarcina luna a 5 - a.

Prescrieti medicatia necesara unui pacient cu boala Graves - Basedow.