CONDUITA DE URMAT pentru tratarea sau ameliorarea unor afectiuni

MASURAREA FUNCTIILOR VITALE

VERIFICARE = Comprimarea unei artere pe planul osos. Se face cu 2-3 degete timp de   5-10 sec

MASURARE = Comprimarea unei artere pe planul osos. Se face cu 2-3 degete timp de minut

CONDUITA DE URMAT

- INSUFICIENTA RESPIRATORIE -

DEFINTIE = Incapacitatea plamanilor de a face fata schimburilor normale de gaze (in repaus / la efort)

SEMNE CLINICE

• DISPNEEA (Astm bronsic = bradipnee expiratorie, Obstructie = respiratie zgomotoasa)
• CIANOZA (initial la buze si extremitati)
• MISCARI REPSIRATORII mai frecvente si superioare
• AGITATIE / SOMNOLENTA
• TAHICARDIE
• TRANSPIRATII abundente

CONDUITA

• ALP (Asigurare / Linistire / Pacient)
• EA (Eliberare / Asigurare cai aeriene)
• POZITIE SEMISEZANDA (pozitia statului pe scaun)
• O₂ (oxigenoterapie pe masca)
• MONitorizare functii vitale
• SUPraveghere continua
• TRANSPORT la spital

CONDUITA DE URMAT

- DURERE TORACICA -

• Inima are nevoie de un NIVEL CONSTANT DE O₂  (daca nu il primeste SUFERA si VA MURI)
• Inima primeste sange prin ARTERE CORONARE (CARDIACE)
• Atata timp cat sangele circula prin arterele coronare asigurand un nivel optim de O₂ va functiona normal.
• Cand se reduce cantitatea de oxigen primita = durere toracica (ANGINA PECTORALA)
• Inima are nevoie de mai mult O₂ cand o artera coronara este ingustata.

TIPURI

• Simpla jena toracica
• Durere constrictiva
• In menghina
• Lovitura de pumnal
• La repaus / efort
• Variabila (in functie de pozitia corpului)
• Crescuta la palpare
• Calmata sau nu de derivati nitrati (NITROGLICERINA)

LOCALIZARE

• RETROSTERNAL (imediat in spatele sternului - de altfel pozitia normala a inimii . )
• LATEROTORACICA (intr-una din lateralele cutiei toracice)
• MEDIANA (pe linia longitudinala a mameloanelor)
• PROFUNDA (undeva foarte adanc in interior)

IRADIERE (transmiterea durerii) - din experienta . mai mult pe partea stanga.

• Membre superioare
• Gat
• Maxilar inferior
• Umar
• Spate
• Epigastrica (in zona stomacului)

DURATA

• Scurta
• Prelungita
• Recidivanta

ORAR

• Nocturna
• Matinala
• Postprandial (dupa servirea mesei)

CONDUITA

• ALP (Asigurare / Linistire / Pacient)
• O₂ (oxigenoterapie pe masca)
• MONitorizare (puls, resp, TA, saturatie oxigen)
• POZITIE semisezanda
• TRANSPORT

CONDUITA DE URMAT

- STARE DE SOC -

DEFINTIE = inegalitate intre NEVOI TISULARE - aport OXIGEN

SEMNE CLINICE

• Puls tahicardic, filiform
• TA normala initial devine hiptensiune
• Timp de reumplere capilara > 3 sec
• Polipnee cu dispnee
• Cianoza, tegumente marmorate
• Agitatie sau somnolenta
• Extremitati reci, palide sau calde, rosii

TIPURI

I. SEPTIC

II. CARDIOGEN

III. HIPOVOLEMIC

IV. ANAFILACTIC

V. TRAUMATIC

I.          SEPTIC

DEFINTIE = patrunderea in organism si sistemul circulator a Bacteriilor si Toxinelor ca urmare a infectiilor.

SEMNE CLINICE

• Tegumente calde
• Febra, frisoane
• Stare generala alterata
• Dispnee cu polipnee
• Cianoza
• Tahicardie si hipotensiune arteriala

CONDUITA

• OXIGENOTERAPIE
• MONITORIZARE SI SUPRAVEGHERE
• TRANSPORT LA SPITAL

II.      CARDIOGEN

DEFINTIE = scaderea debitului cardiac datorita insuficientei Vs insotita de HTA (hipotensiune), vasoconstrictie periferica, acidoza metabolica (cresterea aciditatii sangelui - scaderea Phului sub valorile normala de 7.35-7.45).

SEMNE CLINICE

• Transpiratii reci
• Tahicardie cu puls filiform
• HTA
• Dispnee
• Durere retrosternala

CONDUITA

• REPAUS ABSOLUT - SEMISEZAND
• OXIGENOTERAPIE
• MONITORIZARE SI SUPRAVEGHERE
• TRANSPORT

III.          HIPOVOLEMIC

DEFINTIE = pierderi masive de sange (HEMORAGII), de plasma (ARSURI), lichide/electroliti (VARSATURI, DIAREE).

SEMNE CLINICE

• Tegumente palide cu transpiratii reci
• Timp de reumplere > 2 sec
• TA initial normala devine HTA
• Puls tahicardic si filiform
• Senzatie de sete

CONDUITA

• OXIGENOTERAPIE
• MONITORIZARE SI SUPRAVEGHERE
• HEMOSTAZA IN CAZUL HEMORAGIILOR
• TRANSPORT

IV.          ANAFILACTIC

DEFINTIE = introducerea in organism a unui alergogen produce eliberarea de HISTAMINE care se manifesta printr-un sindrom sever

SEMNE CLINICE

• Dispnee
• Cianoza
• Puls tahicardic si filiform
• HTA
• Prurit (roseata) - Eritem (mancarime)
• Senzatia de caldura cutanata
• anxietate

CONDUITA

• SCOATERE DIN MEDIU
• OXIGENOTERAPIE
• MONITORIZARE SI SUPRAVEGHERE
• TRANSPORT

V.      TRAUMATIC

• SE VA EXPLICA INTR-O TEMA ULTERIOARA

CONDUITA DE URMAT

- HIPOGLICEMIE si HIPERGLICEMIE-

I. HIPOGLICEMIE

DEFINTIE = insuficienta aportului de GLUCOZA la nivelul neuronilor (glucoza = sursa energetica primara a creierului)

SEMNE CLINICE

• Transpiratii
• Tahicardie
• Anxietate
• Tremur
• Tulburari vizuale (incetosarea vederii)
• Hipersialoree (saliva abundenta)
• Tulburari de constienta de la OBNUBILARE (semiconstient) la COMA

CONDUITA

• EAV
• O₂
• MASURAREA GLICEMIEI (80 - 120 mg/litru de sange)
• MONITORIZARE SI SUPRAVEGHERE
• DACA E CONSTIENT - 1 LINGURITA DE ZAHAR CU APA
• TRANSPORT

II. HIPERGLICEMIE

DEFINTIE = deficit de insulina cu crestere moderata sau severa a glicemiei (glucoza > valori normale)

SEMNE CLINICE

• Anorexie (lipsa poftei de mancare)
• Greturi
• Varsaturi
• Sete
• Halena acetonica
• Limba uscata

CONDUITA

• EAV
• O₂
• MASURAREA GLICEMIEI
• MONITORIZARE SI SUPRAVEGHERE
• TRANSPORT

REPERE TOPOGRAFICE

ALE CORPULUI UMAN

 

PROXIMAL = mai apropiat de . punctul de reper

DISTAL = mai departat de . punctul de reper

EXEMPLU :   Antebratul e PROXIMAL fata de cot.  Degetele sunt DISTALE fata de cot.

SISTEMUL OSTEO - ARTICULAR

(al oaselor - al articulatiilor)

I. CAP

ALCATUIRE : Neurocraniu (oasele cutiei craniene)

Viscerocraniu (oasele fetei)

Neurocraniu (8 oase

4 neperechi  - frontal, occipital, etnoid, sfenoid

2 perechi   - parietal (2 oase), temporal (2 oase)

Viscerocraniu (4 oase

Piramida nazala , os zigomatic, mandibula, maxilar superior.

III. TRUNCHI

IV. MEMBRE

MEMBRE SUPERIOARE

ALCATUIRE : Brat (humerus)

Antebrat (radius + ulna) - radius este osul care continua degetul mare (police)

Mana (carpiene / metacarpiene / falange)

8 / 5 / 14

MEMBRE INFERIOARE

(se leaga de trunchi prin centura pelviana=2 oase coxale cu crestele iliace)

ALCATUIRE : Coapsa (femur)

Rotula (patela)

Gamba (tibia - in partea anterioara si fibula - in partea posterioara)

Picior (tarsiene / metatarsiene / falange)

7 / 5 / 14

FUNCTII TESUT OSOS

DURITATE : Datorita sarurilor mineral - duritate su sustinere

PROTECTIE : Protejeaza creierul (craniu) si organele interne (cutia toracica)

GENERARE : Genereaza elementele figurate din sange (globule rosii, globule albe, trombocite . )

MISCARE : Este responsabil de realizarea miscarilor corpului.

SISTEMUL MUSCULAR

TIPURI

• Striati
• Netezi
• Striati de tip CARDIAC

STRIATI

• Cei care efectueaza miscarea (sunt VOLUNTARI)
• Sunt PERECHI ANTAGONISTE

NETEZI

• Ai organelor interne (sunt INVOLUNTARI)

STRIATI de tip CARDIAC

• Este unul singur - MIOCARDul (muschiul inimii) care este PUTERNIC VASCULARIZAT

FUNCTII ale muschilor

• CAP - Mimica, masticatie .
• GAT - Muschiul STERNOCLEIDOMASTOIDIAN (miscarile capului si gatului)

TRUNCHI - Muschiul DIAFRAGM = muschi neted care separa cavitatea toracica de cea abdominala si participa la procesul respiratiei

SISTEMUL DIGESTIV

DEFINITIE = rol de hranire si aportul substantelor nutritive

ALCATUIRE

• Cavitate bucala
• Faringe
• Esofag
• Stomac
• Intestin subtire
• Intestin gros (colon)
• Anus (rect)

TRAUMATISME

In functie de STAREA PIELII I. Inchise (CONTUZII)

II. Deschise (PLAGI)

CONTUZII

DEFINITIE = traumatisme rezultate din actiunea unui agent vulnerant mecanic, care produce leziuni tisulare, pastrand insa integritatea tegumentelor

In functie de FORTA ACTIUNII - Superficiale

- Profunde

- Mixte

TIPURI

• ECHIMOZA = ruperea vaselor sangvine din tesutul subcutanat (ros-albastra / vanata / galben-verzuie)
• HEMATOMUL = tumefiere dureroasa de volum variabil (acumulare de sange intre tesuturi sau organe prin ruperea unor vase de sange mai mari)

PLAGI

DEFINITIE = leziuni produse de agenti mecanici, fizici, chimici.

OBS.: e foarte important intervalul de timp scurs de la producere la primul tratament aplicat de echipaj.

SEMNE

• Durere intens variabila
• Hemoragie intens variabila

TRATAMENT

(trebuie aplicat pana in 6-8 ore. Peste acest interval majoritatea plagilor sunt infectate déjà.)

• La PLAGA INCHISA - gheata, compresie usoara si ridicare a membrului.

• La PLAGA DESCHISA - Controlul hemoragiei

- Prevenirea suprainfectiei plagi

- Stabilizarea partii lezate

- Stabilizarea oricarui corp penetrant

LEZIUNI GRAVE

• La ORGANELE GENITALE - foarte grav pentru ca sunt puternic vascularizate
• La PLAGI IMPUSCATE - trebuie urmarit traseul glontului pt a vedea ce organe au fost afectate.

(gura de iesire este MULT MAI MARE decat punctul de intrare)

• La PLAGI MUSCATE - Minore (spalate cu gheata)

- Grave (spalate si transport - sunt déjà infectate)

TRAUMATISME

PARTEA I - HEMORAGII

DEFINITIE = scurgerea sangelui in afara sistemului vascular printr-una sau mai multe solurii de continuitate.

OBS.: Un adult are aproximativ 4-5 L de sange (2 L - organe interne si 3 L - sange circulant in afara organelor)

- Clasificare dupa TIPUL VASULUI lezat -

ARTERIALE = sange de culoare ROSU DESCHIS (e oxigenat) ce tasneste RITMIC (sincron cu pulsul)

VENOASE = sange de culoare ROSU INCHIS (slab oxigenat, contine mai mult CO₂)

ce se exteriorizeaza cu PRESIUNE CONSTANTA.

CAPILARE = hemoragie DIFUZA, fara a se identifica un vas de calibru mai mare ca sursa a hemoragiei.

- Clasificare dupa SEDIUL SANGERARII -

EXTERNE = sangele se scurge in afara corpului prin cel putin o solutie de continuitate

INTERNE = sangele se acumuleaza intr-una din cavitatile normale ale organismului

EXTERIORIZATE = hemoragie intensa intr-un organ cavitar, urmata de eliminare pe cai naturale.

EPISTAXIS = pe la mucoasa nazala

HEMATEMEZA = pe gura (prin varsatura) de sange amestecat cu cheaguri (eventual resturi alimentare)

MELENA = exteriorizarea sangelui acumulat in TUBUL digestiv prin DEFECATIE (scaun lucios, negru, moale - de culoarea pacurei)

HEMATURIA = pe la aparatul urinar exteriorizat prin MICTIUNE

HEMOPTIZIE = specific TBC - din caile aeriene Inferioare (plamani) prin TUSE

OTORAGIE = pe urechi

- Clasificare dupa CANTITATEA DE SANGE -

MICA = < 500 ml

MEDIE = 500 - 1000 ml agitatie, ameteli in ortostatism (cand sta in picioare)

MARE = 1000 - 1500 ml paloare, tahicardie, hipotensiun, transpiratii reci, tahipnee

CATACLISMICA = 1500 - 2000 ml INCONSTIENT, tensiune arteriala nemasurabila.

PARTEA A-II -a - hemostaza

DEFINITIE = oprirea Hemoragiei.

TIPURI

• PROVIZORIE (EPA)  - Obligatoriu efectuata de 2 PARAMEDICI
• DEFINITIVA (Medicii)

METODE

• Compresiune digitala - in jurul plagii sau direct pe plaga
• Pansament compresiv - daca nu e de ajuns compresiunea digitala
• Garou (se foloseste doar exceptional in cazul in care variantele de mai sus esueaza) Ex.- Amputare
• Se tine maxim 2 ore dar se slabeste din 15 in 15 minute.
• Se pune un BILETEL (Ora, data, nume / prenume paramedic)

PANSAMENTE

• La CAP - tip prastie, tip capelina
• La GAT - compresa + compresiune digitala usoara
• La TRUNCHI- daca e plaga penetranta = pansament ocluziv (in 3 laturi), daca nu = pans. In 4 laturi

- daca e plaga abdominala SUPERFICIALA - pansament in 4 laturi

Cu EIVSCERATIE - pansamente umede (cu ser fiziologic)

• La MEMBRE - pansament compresiv (daca nu este prezenta fractura deschisa)

Plaga penetranta = sange + aer (a strapuns pana la plamani si aerul iese si prin noul canal)

Pneumotorax sufocant  = acumulare de aer intre plamani si pleura (membrana subtire din jurul plamanilor)

Hemotorax sufocant = acumulare de sange intre plamani si pleura

OBS.:

• la ochi, daca exista corp strain , se protejeaza mai intai cu un pahar.
• La plagi + fractura - daca fractura este cu infundare nu se mai aplica pansament

TRAUMATISME

- ARSURI -

DEFINITIE = accidente provocate de caldura, agenti chimici, electricitate, iradiatii

PIELEA - Functii

• Reglajul regimului termic
• Prevenirea pierderilor lichidiene
• Rol de protectie al organismului in fata substantelor , microorganismelor

BILANTUL

• Suprafata (pt evaluarea suprafetei se aplica Regula lui Wallace sau Regula lui 9)
• Grad de profunzime

REGULA lui 9

Localizari periculoase si Arsuri GRAVE

ARSURI

FATA

GAT

mana, fibula, articularii, leziuni circulare

arsurile care depasesc mai mult de 30% din suprafata arsa indiferent de gradul de arsura

arsurile de gradul III si care depasesc 10 % din suprafata corpului

1. arsura solara (superficiala)
2. 30 % din suprafata corpului(grava)
3. 10 % din suprafata dar de gradul III

In functie de GRADUL DE DISTRUGERE

al tesuturilor si profunzimea arsurii

PROTOCOL

SS (scoaterea din mediu)

SNC

DEZBRACARE (daca haina e lipita se lasa acolo si se taie in jurul ei) - GRADUL SUPRAFETEI

RACIREA zonei cu apa rece

O₂ (oxigenoterapie)

PANSAMENTE UMEDE (pe zona arsa si umezite in continuu)

FOLIA termoizolanta

MONITORIZARE - SUPRAVEGHERE

TRANSPORT

FRACTURI

DEFINTIE = Leziuni ce apar in urma actiunii unui traumatism puternic ASUPRA OSULUI (intreruperea continuitatii osului)

SEMNE

• Durere la nivelul leziunii
• Plaga deschisa
• Tumefierea extremitatii
• Impotenta functionarii
• Deformarea extremitatii

o in functie de modul de actiune a agentului

virulent mecanic , de intensitatea lui

• INCHISE = tegumentele din jur sunt intacte
• DESCHISE = focarul de fractura comunica cu exteriorul printr-o plaga
• DIRECTE = agentull traumatizant actioneaza chiar la locul de producere a fracturii
• INDIRECTE = traiectul de fracturi apare la distanta de la locul de actiune al avm (agent virulent mecanic).

- in functie de mecanismul de producere -

• SPIROIDE = crapatura in spirala pe os
• CU INFUNDARE = de exemplu la craniu
• DEPLASAT = se incaleca oasele

• COMPLETE = intreaga circumferinta a osului
• INCOMPLETE = partiale / fisurate

SEMNE de PROBABILITATE

• Durere spontana sau intr-un punct fix exacerbata (crescuta) la palpare sau mobilizare
• Impotenta functionala a membrului
• Deformarea si scurtarea regiunii
• Echimoze tardive
• Tumefactie, edem, cresterea temperaturii locale

SEMNE de CERTITUDINE

• Mobilitate anormala in focar
• Perceperea palpatorie de crepitati (trosnituri) osoase
• Netransmiterea miscarilor distal de focarul de fractura
• Intrerupere evidenta (la inspectie/palpare) a continuitatii osoase
• CEA MAI SIGURA metoda este RADIOGRAFIA

LUXATIILE

DEFINTIE = ruperea ligamentelor care sustin articulatiile

ENTORSELE

DEFINTIE = intinderea ligamentelor

IMOBILIZARE

(sunt necesari 2 salvatori)

FRACTURI INCHISE

• Trebuie sa contina OBLIGATORIU articulatiile aflate DEASUPRA si SUB fractura
• Inainte de imobilizare se efectueaza o tractiune usoara nedureroasa a segmentului osos

FRACTURI DESCHISE

• Se imobilizeaza in pozitia gasita dupa pansarea plagii la acel nivel fara readucere in ax.

ATELE - Tipuri

• Gonflabile (doar la fracturile inchise)
• Kramer (sunt fabricate din sarma - nu se mai folosesc)
• Vacuum
• Improvizatii - scanduri , crengi

TIPURI  IMOBILIZARI

UMAR

• Pansament triunghiular - se lipeste de trunchi / torace

CLAVICULA (mai mult indirect)

• Cotul se impinge in spate si sus

ANTEBRAT

• Atela vacuum

MANA

• Atela vacuum + 2 role tinute in palma strans de pacient

ARTICULATII

• Se pastreaza IN POZITIA GASITA !!!

PELVIS

• Poate pierde 2000 ml pentru ca este foarte bine vascularizat.
• Sunt 2 cazuri : DISLOCARE (luxatie), FRACTURA (nu se misca !!!)

FEMUR

• Atela vacuum  sau una de tractiune (aceasta din urma nu prea se mai foloseste)

GENUNCHI

• Se pastreaza IN POZITIA GASITA !!!
• Daca e Intins - se foloseste orice atela
• Daca e Flectat - se folosesc perne/suluri de paturi sub genunchi

GAMBA

• Ca la antebrat - atela vacuum

VOLET COSTAL = fracturarea a cel putin 2 coaste ALATURATE in cel putin 2 locuri fiecare

In TOATE CAZURILE de TRAUMATISM - SUSPICIUNE DE

LEZIUNI LA COLOANA CERVICALA !!!

• La orice pacient POLITRAUMATIZAT = mai mult de 2 leziuni din care cel putin una ii pune viata in pericol
• La orice pacient care a suferit un traumatism la cap
• La orice pacient care a suferit un traumatism la torace, in apropierea capului
• La orice pacient CONSTIENT care acuza dureri la nivelul GATULUI
• La orice pacient care are CREPITATII sau DEFORMARII la nivleul GATULUI
• La orice pacient care are STATUS MENTAL ALTERAT (sub influenta alcoolului)

OBS: imobilizarea cervicala la locul accidentului este critica in prevenirea pericolelor cauzate de leziunile stabile sau instabile ale coloanei cervicale

PASI

1. IMOBILIZARE manuala si aducerea in pozitia neutra (pe ax)
2. MASURAREA GAT pacient
3. MASURARE la GULER
4. PREFORMARE guler
5. APLICARE guler (in decubit dorsal - pulsul se ia in partea opusa salvatorului, sau semisezand)

MANAGEMENTUL

PACIENTULUI TRAUMATIZAT

I.           EXAMINARE PRIMARA rapida - (Cautarea leziunilor care ii pun viata in pericol)

II.        START RCP.

III.     EXAMINARE SECUNDARA completa ("din cap pana in picioare").

IV.     TRANSPORTUL la o unitate sanitara.

I.          EXAMINARE PRIMARA rapida - (Cautarea leziunilor care ii pun viata in pericol)

leziuni