Digestia si absorbtia proteinelor

Digestia si absorbtia proteinelor

Necesarul de proteine este de 0,5-0,7 gr/kg/24 ore, la care se adauga proteinele din secretiile digestive (10-30gr/24 ore) si din celulele descuamate (10-30 gr/24 ore). Toate sunt digerate.

Digestia proteinelor incepe in stomac sub actiunea HCl si a pepsinei, care hidrolizeaza 10-20% din proteine pana la albumoze si peptone.

Importanta este degradarea colagenului ce se gaseste in carne intre fibrele musculare si impiedica patrunderea enzimelor la fibrele musculare.

In intestinul superior intervin tripsina, chemotripsina  si carboxipeptidaza care hidrolizeaza proteinele in peptide mici, rezultand si putini aminoacizi (carboxipeptidaza).

In marginea in perie a enterocitelor se gasesc peptidaze care hidrolizeaza peptidele la aminoacizi .

Absorbtia se face sub forma de amino-acizi dar si di si tripeptide care sunt scindate in enterocit in aminoacizi de peptidazele din citoplasma enterocitului.

Mecanismul absorbtiei este activ secundar, de cotransport cu Na (exista cel putin 5 proteine transportoare diferite).

La nivelul membranei bazo-laterale (spre sange) absorbtia se face prin difuziune facilitata.

In colon se adauga proteinele din mucus, bacterii, celule descuamate.

Digestia si absorbtia lipidelor

In alimente lipidele se gasesc sub forma de:

trigliceride;

colesterol si esteri ai acesuia;

fosfolipide

Digestia lipidelor incepe in stomac unde exista o tributiraza cu actiune slaba, care actioneaza asupra lipidelor emulsionate din alimente.

In intestin are loc emulsionarea lipidelor sub actiunea sarurilor biliare, ce permite contactul lipazelor cu lipidele pe o suprafata mare. Aici actioneaza lipaza pancreatica , foarte puternica care hidrolizeaza in 1 minut grasimile neutre patrunse in duoden, in glicerol, acizi grasi.

Rezulta si monogliceride (C2).

Colesterolesteraza scindeaza esterii colesterolului.

Fosfolipaza desprinde acizii grasi din fosfolipide rezultand lizofosfatidele.

Transportul de la locul hidrolizei la mucoasa intestinala se face sub forma de micelii, ceea ce permite continuarea digestiei si absorbtiei produsilor rezultati din hidroliza transportati intre microvili.

97% din lipide se absorb. In lipsa acizilor biliari se absorb doar 50%, in lipsa lipazei pancreatice se absorb foarte putine deoarece lizofosfotidele participa la formarea miceliilor.

Produsii reultati prin scindarea lipidelor traverseaza prin difuziune membrana luminala a enterocitului.

Acizii grasi cu lant scurt sunt trecuti in in sange.

Dupa intrare in enterocit lipidele patrund in reticolul endoplasmatic neted se resintetizeaza trigliceridele, esterii colesterolului, fosfolipidele.

Aici se sintetizeaza si trigliceride noi folosind pentru sinteza α glicerofosfatul (forma activa a glicerolului) rezultat din metabolismul glucozei.

In enterocit se formeaza chilomicronii din:

colesterol 1%;

trigliceride 85-92%;

fosfolipide 6-8%.

Fosfolipidele se dispun cu gruparile polare spre exterior si acopera 82% din suprafata. Restul de 20% e acoperit de β lipoproteine sintetizate in enterocit β lipoproteinele sunt necesare exocitozei chilomicronilor, in lipsa lor enterocitul se incarca cu lipide si absorbtia lor inceteaza.

Chilomicronii trec in: chiliferul central- circulatia limfatica- circulatia sanguina.

Absorbtia lipidelor este totala la jumatatea jejunului

Acizii biliari se absorb in ileon prin

proces activ de cotransport cu Na pentru acizii biliari conjugati;

difuziune pentru acizii biliari neconjugati sau dehidroxilati.