Epidemiologie alcoolism

EPIDEMIOLOGIE ALCOOLISM

Divergentele privind definitia alcoolismului si criterile de incadrare diagnostica, precum si dificultatile legate de depistarea si inregistrarea cazurilor si deficitele de organizare a asistentei medico-psihologice a alcoolicilor fac aproximative estimarile epidemiologice in intreaga lume.

Cu toate acestea, date furnizate de O.M.S. la inceputul deceniului trecut apreciau ca un sfert din populatia globului este dependenta de alcool sau de alte droguri. Analiza incidentei fenomenului semnala cresterea consumului de alcool la tineri si varstnici, precum si la femei. Se considera ca 90% din populatia globului este consumatoare de alcool, 10% fiind consumatori abuzivi [49].

Trebuie mentionata cresterea considerabila din ultimii ani a productiei si, implicit, a consumului de bauturi alcoolice, atestata de date statistice, alcoolul constituind drogul major al societatii europene si nord-americane, dar raspandindu-se din ce in ce mai mult si in alte zone geografice ( Africa, Australia, Extremul Orient), cuprinzand grupuri populationale ale caror traditii exclud formal folosirea lui ( musulmani, populatii latino-americane s.a. ) [49].

La Conferinta de la Dubrovnik ( 1978 ) ,raportul O.M.S. estima ca in Europa consumul de alcool variaza de la 0,5 la 16 litri de alcool pur pe cap de locuitor si pe an, pe primul loc situandu-se Franta ( unde s-a inregistrat totusi o usoara scadere a acestei cifre - Godard, 1980 ). Se noteaza insa cresteri ale consumului, in ultimii ani, in multe tari europene - cu 276%) in Olanda, cu 182% in Germania, cu 133% in Danemarca, cu 45% in Belgia -, cererea de bauturi distilate marindu-se in tarile producatoare de vinuri. Daca in 1950 in numai doua tari europene ( Franta si Portugalia ) consumul anual pe cap de locuitor depasea 10 litri de alcool pur, in 1975 numarul tarilor in care se depasea aceasta cifra era mai mare de zece ( O.M.S., 1978) [49].

in anul 1999 piata de bauturi alcoolice valoreaza 25 miliarde de lire in Regatul Unit si reprezinta 1 milion de locuri de munca. In Anglia si Tara Galilor exista un local la 550 de locuitori, adica 3 pentru fiecare medic generalist [17].

Tehnologia elaborarii alcoolurilor comestibile s-a modificat in ultimii ani, numerosi congeneri, aditivi si poluanti, prezenti in bauturile alcoolice, adaugandu-si probabil propria lor toxicitate la toxicitatea alcoolului.

Internationalizarea dezvoltarii industriei alcoolului, cresterea mobilitatii grupurilor populationale au dus implicit la ' internationalizarea ' pattern-urilor de consum.

Prin traditie in tarile nordice, alcoolizarea presupunea consum de bere sau alcool din cereale, ingerat in afara meselor, relativ zilnic (alcoolism de tip anglo-saxon), pe cand in tarile sudice ( inclusiv in Romania ) predominau vinul si alcoolurile din fructe, consumate in cadrul ratiei alimentare zilnice ( alcoolism mediteranean ). In prezent, consumul de vin si de coniac a crescut in nord, consumul de bere, vodca si whisky extinzandu-se in sud, rareori prin substitutie, mai frecvent prin adictie.

Marile prefaceri sociale ( urbanizare, industrializare etc ) constituind in esenta factori indiscutabili de progres, au printre consecintele negative si cresterea consumului de alcool, raspandit in toate straturile sociale, dar predominand la cei care dispun de strategii precare pentru a face fata stresului, la cei cu probleme de adaptare ( imigranti, someri, urbanizati recent s.a. ) acestia avand in general un statut socio-economic si cultural inferior, cu toate implicatiile pe care le presupune.

Pe plan economic si social, consumul abuziv are consecinte importante. Astfel, in Franta se apreciaza ca incapacitatea temporara de munca din motive de i?oala este de 3-4 ori mai ridicata la bautori, 20-30% din totalul accidentelor de munca datorandu-se alcoolului.

Alcoolul este implicat in multe din accidentele rutiere - dupa anumite statistici, in 40% dintre accidentele mortale. in tara noastra, in 1974, 10,8% dintre accidentele de circulatie se datorau ingestiei de alcool.

Abuzul de alcool duce la cresterea delicventei si criminalitatii. Statistici franceze afirma ca 20-70% dintre cei cu pedepse privative de libertate sunt bautori excesivi si peste 5000 de decese anuale prin crima sau sinucidere sunt imputabile alcoolului [49].

Costul ingrijirilor medicale necesitate de alcoolici greveaza bugetul tuturor tarilor. Astfel, durata internarilor intr-un serviciu de medicina generala la Paris este dubla la bautori fata de restul populatiei. Din totalul bolnavilor internati in spitalele publice de psihiatrie, alcoolicii reprezinta 20% in S.U.A., 33% in Austria,

25-35% in Franta, Germania Federala si Irlanda, iar in Suedia, in 1975, 0,23% din populatia generala a primit ingrijiri psihiatrice pentru probleme legate de alcool.

S-a estimat ca, in 1992, problemele legate de alcool costau economia britanica in jur de 3 miliarde de lire pe an, dintre care 400 de milioane erau cheltuite de sistemul sanitar [66]. Intre 1% si 2% din populatie au probleme cu alcoolul si injur de 200.000 prezinta dependenta fizica fata de alcool [2].

Studiul epidemiologie efectuat in 1974 pe un esantion de populatie urbana din Bucuresti de catre Institutul de Neurologie si Psihiatrie a evidentiat faptul ca 5.55% din totalul patologiei psihiatrice in populatia generala il reprezinta alcoolismul cronic si complicatiile lui psihice.

Cercetarea efectuata de Grecu si colab. ( 1973 ) apreciaza la 11,2% ponderea alcoolicilor printre bolnavii internati in sectii de psihiatrie pe o perioada de 12 ani [49|.

Legat de riscurile asociate intoxicatiei alcoolice, conform Alcohol epidemiology. Practitioner 1991 in accidente de circulatie se produc 1000 de decese pe an ( 20% din total ). Vineri si sambata noaptea intre orele 22 si 4 dimineata, doua treimi dintre soferi prezinta o alcoolemie peste limita legala. Evenimente legate de consumul de alcool: 50% din totalul crimelor, 80% din totalul sinuciderilor, 35% din totalul abuzurilor sexuale asupra minorilor, 15% din totalul inecurilor, pana la 30% din totalul internarilor in spital, 80% din totalul deceselor prin combustie, 14% din totalul prezentarilor la camera de garda, dintre care 46% intre miezul noptii si ora 6 a.m. [1].