FRACTURA DIAFIZEI HUMERALE

FRACTURA DIAFIZEI HUMERALE

Se produce in urma unui traumatism indirect pe antebrat, pe cot sau pe mana; foarte rar prin contracturi musculare puternice si brusce; prin traumatisme directe (accidente de automobil, cand pot fi deschise).

Tablou clinic:

• se produc cu predilectie in treimea medie
• se constata tumefactia, deformarea regiunii, impotenta functionala totala;
• scurtare
• echimoza
• durere in punct fix
• mobilitate anormala
• netrnsmiterea miscarii de la umar la cot
• absenta crepitatiei osoase poate indica o intrerupere musculara.

Complicatii:

1. complicatii immediate: - intreruperea musculara

- paralizia nervului radial prin elongarea puternica,

intepare, zdrobire, sau sectionarea nervului.

2. complicatii tardive:

calus vicios poate produce pe langa paralizie si dureri nevralgice insuportabile.

Osteomielita cronica

Pseudoartroza este frecventa.

Tratament ortpedic:

Fracturile diafizare in treimea medie fara deplasare se imobilizeaza punandu-se o atela simpla ghipsata in forma de U care merge de la umar, prinde cotul si se ridica pe brat 

Fracturile diafizei humerale

Acestea sunt delimitate superior de marginea inferioara a tendonului marelui pectoral, iar distal sunt situate la 4 laturi de deget deasupra interliniului articulatiei cotului. Reprezinta numai 1,29% din fracturile membrelor. Evolutia lor este de obicei fara complicatii, cu exceptia paraliziei de nerv radial.

Diafiza are o forma de cilindru in treimea sa superioara, pentru a lua o forma triunghiulara pe sectiune in treimea medie si latita, cu doua margini mai ascutite in treimea distala.

Particularitatea anatomica este reprezentata de raporturile sale cu nervul radial. Acesta incruciseaza fata sa posterioara de sus in jos si dinauntru in afara, aflandu-se in contact intim cu diafiza in "santul radial al humerusului sau santul de torsiune".

Mecanisme de producere

Pot fi:

indirect prin cadere pe antebrat sau cot, cand apare o fractura transversala sau oblica scurta.

direct recunoaste un traumatism printr-un impact violent sau un obiect contondent.

Traiectele de fractura sunt superpozabile cu ale altor fracturi diafizare fracturi oblice, spiroide, transverse, cele mai frecvente, cu al treilea fragment sau complexe .

Sediul cel mai frecvent este in treimea medie (50% din cazuri), unde configuratia diafizei se schimba. Deplasarea fragmentelor este constanta si complexa, asociind o translatie laterala cu incalecare sau chiar rotatie.

Complicatii

Complicatiile locale sunt reprezentate de: lezarea nervului radial (10-20% din cazuri), leziuni vasculare (1-2% din cazuri) si deschiderea focarului (6,5-10% din cazuri), ultima fiind datorata unui soc direct violent. Cand bratul este prins de o presa in rotatie (valt), mecanismul de elongatie poate determina o lezare globala a plexului brahial

Sechelele posttraumatice se pot sistematiza astfel:

a. Sechele de tip mecanic - articular ce duc la limitarea miscarilor grin diferite cauze:

• retractii musculo-tendino-capsulare;
• omartroza (degenerativa);
• calus vicios;
• artrita cronica;
• oragnizare colagenica fibroasa intre planurile de alunecare;
• calcifieri periarticulare (bursita calcara);
• osteom periarticuiar;

b. Sechele ce duc la deviaiii axiale post-fractura si luxatie:

• humerus valgus;
• humerus varus;
• umar balant;

c. Sechele de tip muscular:

• atrofii musculare de imobilizare:
• miozita calcara;
• ruptura tendo-musculara;
• necroze musculare si a capului humeral:
• retractii ischemice (tipul Wolkmann);

d. Sechele la distanta:

• redoare si sindrom umar-mana;
• sindrom AND/Steinbrocker;
• AND monopolara / bipolara;
• Sechele neurologice si de alta natura:
• comprimari ale tendonului supraspinosului;
• strivirea tendonului intre capul humeral (trohiter) si acromion sau ligamentul acromio­- coracoid;
• strivirea bursei subdeltoidiene;
• intinderea plexului brahial;
• complicatii vasculonervoase sub forma paraliziei de tip inferior (Dej erine-Klumpke);
• paralizii totale (Prismann);
• paralizii de tip superior (Erb-Duchenne);
• hipoestezie asociata cu tulburari metabolice neuro-vegetative;
• umar 'pseudo-paralizat' (ruptura mansonului rotatorilor);
• pareze de circumflex (nivel C5 - C6);
• umar in 'epolet';
• paralizia nervului suprascapular (niv.C5 - C6).

Program de tratament

Etapa I: Perioada de imobilizare dupa traumatism sau dupa interventia chirurgicala

prezervarea functiei segmentului traumatizat

o      mobilizari si contractii izometrice la nivelul segmentelor supra si subiacente

o      executarea imaginativ, a tuturor miscarilor la nivelul articulatiei genunchiului

calmarea durerii, la nivelul segmentelor supra si subiacente

o      masaj decontracturant, circulator, cu rol sedative

o      masaj asociat cu contractii progresive, prudente, urmate de relaxare (in scop de decontracturare) sau masaj asociat cu mobilizari pasive

relaxare generala si locala, educarea relaxarii este foarte importanta deoarece anxietatea duce la contractura

o      destindere prin respiratie abdomino-diafragmatica

o      relaxare locala prin posturari in pozitii antalgice

combaterea atrofiei locale

se vor realiza contractii izometrice la nivelul segmentului lezat

Etapa II: Perioada urmatoare imobilizarii, are ca obiectiv de baza cresterea mobilitatii articulare

calmarea durerii atunci cand exista si lupta contra inflamatiei acute

• masaj antalgic, decontracturant pe segmentele supra si subiacente
• masaj terapeutic propriuzis, adresandu-se zonelor profunde ale muschilor, tendoanelor, capsulei afectate (MTP)
• crioterapie

rearmonizarea mecanica a articulatiei

• posturari
• tractiuni axiale , decoaptari,
• balansari, pendulari
• mobilizari active,

Toate aceste tehnici sunt asociate cu caldura, masaj, electroterapie antalgica si decontracturanta.

Refacerea partiala a amplitudinii de miscare

• Mobilizari pasive analitice (pot fi efectuate si in apa)
• Mobilizari activo pasive dictate de lipsa durerii
• Mobilizari active ale articulatiilor indemne ale membrului afectat din posturi cu eliminare a gravitatiei
• FNP-uri : IR, RR

Etapa III: Este o trecere spre etapa a IV- a

Recuperarea mobilitatii articulare

• Repetarea miscarilor pasive indolore (autopasive, scripetele reciproc)
• Tehnici asuplizante (posturari, intinderi pasive)

Etapa IV: Are ca obiectiv de baza cresterea fortei musculare si refacerea completa a mobilitatii articulare

Refacerea completa a mobilitatii articulare

• Tehnici de intindere capsulo- ligamentara (tractiuni axiale, decoaptari, alunecari ale capului articular craniale, caudale, ventrale sau dorsale)
• Tehnici FNP : RO si SR
• Mobilizari autopasive la scripete
• Mobilizari active

Cresterea fortei si rezistentei musculare, cresterea stabilitatii

• Tehnici FNP pentru cresterea fortei musculare(MARO, CR, IL, ILO, SR, SI, IA )
• Mobilizari active cu rezistenta manuala la inceput analitice apoi globale
• Tehnici FNP + diagonalele Kabat
• Mobilizari active cu rezistenta (scripetoterapie cu contragreutati, benzi elastice, gantere, mecanoterapie, exercitii cu rezistenta apei)
• Exercitii de control si echilibru, exercitii de proprioceptie

Recuperarea gestuala a miscarilor

• Exercitii de gestica uzuala
• Exercitii de coordonare

Readaptarea si antrenarea la efort

• Elemente din sporturi, inot , jocuri sportive

Etapa V: Are ca obiectiv de baza recastigarea profesionalismului

Reantrenarea la efort pt cei care lucreaza in efort fizic intens

Antrenamentul gesticii pentru cei care au nevoie in profesiunea lor de o inalta abilitate

1. FLX umar -M pectoral ,coracobrahial,deltoid anterior ,biceps,subscapular;
2. FLX cot -biceps brachial,brahioradial brahial,flexor radial al carpului
3. FLX pumn -flexor radial al carpului,palmar lung,flexor ulnar al carpului,flexor superficial si profound degete,flexor lung al policelor
4. FLX degete -flexor superificial si profound al degetelor 2-5,flexor lung al policelui,scurt flexor al policelui,scurt flexor al degetului mic,lombricalii si interososii
5. EXT umar -deltoid poesterior,rotund mare,mare dorsal,triceps(c lung)
6. EXT cot -triceps anconeu,extensor degete
7. EXT pumn -extensor al degetelor ,extensor ulnar al carpului ,scurt si lung extensor police,lung sis curt extensor radial al carpului
8. Ext degete -extensor al degetelor 2-5 ,extensor al degetelui mic,lung sis curt extensor al policelui,extensor al indexului,lombricali,interososi
9. FLX sold -iliac,tensor al fasciei lata,croitor,drept femoral,pectineu,add lung,gracilis,add scurt
10. FLX genunchi -biceps femural,semitendinos,semimembranos,popliteu,croitor,drept intern
11. FLX picior -extensro propriu haluce,extensor cmun degete,tibial anterior,al treilea peronier
12. FLX degete -flexor scurt,haluce,flexor scurt al degetelui mic,scurt flexor plantar al degetelor,abd al degutului mic,lombricalii,interososii,flexor lung degete
13. EXT sold -fesier mare,opturator extern,patrat femural,drept intern,fesier mic si mijlociu(secundar)
14. EXT genunchi -cvadriceps
15. EXT picior -triceps sural,plantar subtire,tibial posterior,peronier lung sis curt,flexor lung degete,flexor lung haluce
16. EXT degete -extensor sucrt degete,lung sis curt extensor haluce,lombricali,interososi plantari