Forme farmaceutice medicamentoase

Forme farmaceutice medicamentoase

Medicamentele se gasesc in farmacii sub diverse forme farmaceutice: comprimate, capsule, siropuri, fiole, supozitoare etc.

De la aceste forme medicamentoase, medicul asteapta ca organismul pacientului sa aibe profit cat mai mare, respectiv :

a)     medicamentul ales sub o anumita forma farmaceutica sa realizeze efectul terapeutic asteptat la doze cat mai mici

b). sa se evite pe cat posibil, inundarea organismului cu un surplus de medicament, care ar putea expune bolnavul la reactii adverse

Medicul, alege o forma farmaceutica sau alta in functie de anumite criterii :

tipul de actiune farmacologica cautata care poate fi

a)     locala, la nivelul pielii, mucoaselor (ex. colire, ovule,ungvente)

b)     sistemica (fiole, supozitoare, comprimate)

rapiditatea cu care se doreste instalarea efectului farmacologic

a)     in urgentele medico - chirurgicale (criza hipertensiva, infarct miocardic acut, colica biliara etc.) urmarim instalarea cat mai rapida a efectului terapeutic si alegem o forma farmaceutica de uz parenteral sau sublingual

b)     in bolile compensate (in care terapia se face ambulator) prescriem cel mai frecvent forme farmaceutice uz oral/local, care sunt comod de administrat, nedureroase si deci usor acceptate de catre pacienti

riscul potential de aparitie a unor efecte adverse severe, in cazul utilizarii anumitor forme farmaceutice

Ex. : nu prescriem in ambulator decat feroterapie orala (care nu-l expune pe pacient la riscul reactiilor anafilactice, ce pot apare dupa utilizarea fierului pe cale parenterala).

Clasificarea formelor farmaceutice

Deoarece, pentru medic, criteriul ales pentru clasificarea formelor farmaceutice dupa calea lor de administrare, are cea mai mare valoare in practica medicala il vom folosi pe acesta.

Distingem astfel :

forme farmaceutice de uz oral

forme farmaceutice parenterale (sau medicamentele injectabile)

forme farmaceutice de uz rectal

forme farmaceutice de uz vaginal

forme farmaceutice administrate la nivelul diverselor mucoase (nazala, bucofaringiana, auriculara, bronhoalveolara)

forme farmaceutice aplicate la nivel tegumentar

Formele farmaceutice de uz oral sau administrate 'per os' (denumirea 'per os' provine de la latinescul 'per' = pe si 'oris' = gura)

Medicamentul administrat oral, din cavitatea bucala trece prin esofag, in stomac apoi in intestin (unde se absoarbe), iar prin circulatia porta ajunge la ficat si apoi in circulatia sistemica de unde este vehiculat in tot organismul, instalandu- se in aproximativ 30 - 40 minute efectul terapeutic asteptat.

Pe cale orala pot fi administrate :

Comprimatele (cp)

Sunt forme farmeceutice solide obtinute prin presarea substantei medicamentoase cu ajutorul unor masini speciale.

Caracteristicile comprimatelor

pot avea marimi variabile

pastreaza mirosul si culoarea principiului activ pe care il contine

pot fi usor divizate in 1/2 sau 1/4 in scopul administrarii unor doze mai mici

pot contine una sau mai multe substante medicamentoase active

Tipuri de comprimate

a) Comprimatul obisnuit

Ex.: Miofilin (bronhodilatator)

Fenobarbital (hipnotic)

Furazolidon (antiseptic intestinal)

b) Comprimatul efervescent

Este un comprimat de dimensiuni mai mari decat comprimatul obisnuit. El contine carbonati alcalini si acid citric sau tartric, care in contact cu apa se descompune, producand dizolvarea substantei medicamentoase active.

Ex. : - Calciu efervescent

- polivitamine

- Upsarin (analgezic / antipiretic)

- Eferalgan (analgezic / antipiretic)

c)     Comprimatul retard

Este tipul de comprimat care elibereaza lent in mod voit principiul activ asigurand un efect terapeutic prelungit si evitarea unor potentiale efecte adverse.

Comprimatul retard cedeaza regulat si uniform substanta medicamentoasa activa pe timp de mai multe ore / zile.

Avantajele aduse de comprimatul retard:

Comprimatele retard permit:

reducerea ritmului de administrare, ceea ce imbunatateste complianta terapeutica

scad incidenta si intensitatea unor potentiale efecte adverse

Exemple de comprimate retard :

Miofilin cp = 300 mg; 400mg (bronhodilatator)

Epilat 20 mg (nifedipina retard) (hipotensor)

Ferumgradumet (antianemic)

Drajeele (dg)

Sunt forme farmaceutice solide obtinute prin invelirea comprimatelor cu unul sau mai multe staraturi de invelis dulce pentru a masca gustul neplacut al substantei medicamentoase active.

Caracteristicile drajeelor

au forma bombata si aspect lucios

prezinta marimi variabile

sunt colorate diferit in functie de colorantul utilizat

sunt greu de divizat

Exemple de drajee :

Bromhexin (expectorant)

Emetiral (antiemetic)

Nifedipin 10 mg (hipotensor)

3. Capsulele (caps)

Sunt forme medicamentoase preparate sub forma unor invelisuri elastice in interorul carora principiul activ se gaseste sub forma de pulbere sau de granule.

Invelisul elastic are rolul de a proteja substanta medicmentoasa activa de actiunea degradanta a sucurilor digestive.

Exemple de capsule :

Doxiciclina (Vibramicin) = antibiotic cu spectru larg

Bronhovaxom (imunostimulant)

4. Pulberile ; administrate cu lingura/lingurita

Ele pot fi:

a)     pulberi tipizate

ex.: Smecta (antidiareic)

Ambroxol (expectorant)

b)     pulberi magistrale

ex.: pulbere cu efect antiacid ce contine saruri de aluminiu, magneziu si calciu, pentru pacientii cu ulcer gastro-duodenal

c)     pulberi oficinale

ex.: pulberea Bourget, cu efect colagog - coleretic

5. Siropuri

Sunt forme farmaceutice lichide, de consistenta vascoasa si gust dulce datorita continutului ridicat de zahar (mai ales zaharoza).

Siropurile tipizate contin minim 40% zahar, una sau mai multe substante medicamentoase active si diversi excipienti (coloranti, substante aromatizate).

Unele siropuri (preparate magistral) nu contin nici un principiu activ; ele sunt utilizate ca vehicule si corector de gust pentru administrarea unor solutii de uz oral.

Exemple de siropuri tipizate :

Sirogal (expectorant)

Sirop de patlagina (expectorant)

Sirofer (antianemic)

6. Solutii buvabile

Sunt solutii apoase care se obtin prin dizolvarea principiului activ intr-un solvent.

Ele sunt conditionate uzual in fiole de sticla.

Exemple:

vitamina D2 buvabila (cu efect antirahitic)

calciu gluconic

7. Solutii in picaturi

Sunt solutii care contin o substanta medicamentoasa activa dizolvata intr-o cantitate mica de solvent.

Ele se administreaza oral cu picuratorul (pentru a le masura), rar pentru a le ameliora gustul pot fi administrate pe zahar.

Exemple:

Bromhexin solutie (expectorant)

Secatoxin (vasodilatator)

! Observatie

Se evita administrarea solutiilor in picaturi la varstnici (risc de erori de dozaj) deoarece aceasta categorie de pacienti prezinta relativ frecvent tremor al mainilor sau tulburari de vedere.

Forme farmaceutice de uz parenteral (medicamente injectabile)

Sunt preparate medicamentoase sterile si apirogene sub forma de solutii, suspensii sau pulberi, care se administreaza parenteral cu seringa sau utilizand trusa de perfuzie.

Termenul 'parenteral' provine din cuvintele grecesti 'par' = 'in afara de' si 'enteron' = 'intestin', semnificand medicamentele care ocolesc tractul gastro - intestinal.

Forme farmaceutice injectabile administrate cu seringa

a)     Solutii / suspensii sterile, ambalate in fiole sau flacoane

Aceste solutii pot fi :

* apoase putand fi administrate i.m. sau i.v.

ex.: Gentamicina, Algocalmin, Scobutil etc.

* uleioase (de uz exclusiv intramuscular profund)

ex.: - progesteronul, testosteronul

- vitamina A

* depôt (creand un depozit de principiu activ la nivelul muschiului sau tesutului subcutanat; substanta medicamentoasa se elibereaza lent, rarind astfel ritmul de administrare)

ex.: Modecate fiole (neuroleptic)

b)     pulberi pentru preparate injectabile

Sunt substante solide, sterile, ambalate in flacoane exact dozate. Inainte de administrare se dizolva intr-un solvent steril (ex. ser fiziologic, apadistilata) rezultand o solutie limpede sau o suspensie uniforma.

Ex.: Ampicilina flacon 250/500mg

Forme farmaceutice perfuzabile

Sunt forme farmeceutice izotone, sterile si apirogene, numai sub forma de solutie apoasa, administrate strict intravenos dispozitive de perfuzare.

Volumul de lichid perfuzat / zi poate varia intre 100 ml si 2 -3 litri.

Solutiile perfuzabile pot contine :

substituenti de volum plasmatic (Dextran; Rheomacrodex) pentru bolnavii cu volum circulant redus

electroliti

substante hepatoprotectoare (arginina; sorbitol)

glucoza utilizata postoperator pentru alimentatia parenterala, pana la reluarea tranzitului

Forme farmaceutice rectale

Din punct de vedere al consistentei, formele farmaceutice rectale pot fi:

lichide, ex. clismele medicamentoase

semisolide: ungvente ano - rectale

solide: supozitoarele

Clismele sunt forme forme farmeceutice lichide, administrate cu irigatorul endorectal.

In functie de scopul terapeutic urmarit, distingem:

a)     clisme medicamentoase

Ele contin un principiu activ cu actiune terapeutica diferita: anestezica, antiinflamatoare, antihelmintica etc.

Volumul de lichid utilizat odata variaza intre 100 si 150 ml.

b)     clisme pentru radiodiagnostic

Ele contin suspensii cu sulfat de bariu 40%, o substanta cu proprietati radioopace, destinate explorarii rectului si colonului, in cazul suspicionarii unei polipoze intestinale sau a unui neoplasm de colon.

Volumul de lichid folosit la o administrare este de 50 - 100 ml.

c)     clisme cu efect mecanic, evacuator

Numite si clisme purgative, sunt necesare preoperator sau la bolnavii cu constipatie cronica.

Folosim solutie de sapun 10% sau sulfat de magneziu 5%. Ele accelereaza peristaltismul intestinal si favorizeaza evacuarea materiilor fecale.

Se administreaza in volum de 250 ml pana la 1 litru.

Ungventele ano - rectale

Sunt forme farmaceutice semisolide, care au ca excipient vaselina / lanolina, in care se afla dispersata substanta medicamentoasa activa / antiinflamatoare, antihemoroidala etc.

Ele se aplica pe mucoasa ano - rectala pentru a obtine un efect terapeutic local (ex. ungventul cu Hemorsal, cu actiune antihemoroidala)

Supozitoarele

Sunt forme farmeceutice solide care contin doze unitare de principiu activ, dispersat intr-un excipient numit 'unt de cacao' si destinate administrarii intrarectale in vederea obtinerii unui efect terapeutic local sau sistemic. La temperatura corpului supozitoarele se topesc si elibereaza substanta medicamentoasa activa. Supozitoarele sunt mult utilizate in pediatrie, mai ales la copiii sub trei ani, care refuza frecvent formele farmceutice de uz oral.

Ex.: Scobutil (antispastic)

Eferalgan (analgezic, antipiretic)

Forme farmaceutice vaginale

Sunt forme farmaceutice semisolide, sau solide administrate pe mucoasa vulvo - vaginala in scopul obtinerii unui efect terapeutic local.

Distingem:

ungventele vulvo - vaginale

Sunt forme farmaceutice semisolide, ce se aplica pe mucoasa vulvo - vaginala in vederea obtinerii unui efect antifungic sau antiinflamator.

2. ovulele sunt forme farmaceutice solide care se obtin prin inglobarea unei doze unitare de principiu activ, intr-un excipient format din amestecul in parti egale gelatina - glicerina; ele se topesc la temperatura corpului eliberand substanta medicamentoasa activa.

Ex. ovule cu: Ovestrol (efect antimicotic)

Tricomicon (efect antitrihomoniazic)

3. comprimate vaginale

Sunt forme farmeceutice solide care contin doze unitare de substanta medicamentoasa.

Umectate in apa inainte de utilizare, aceste comprimate se introduc intravaginal pentru tratamentul unor afectiuni genitale (vaginite, leucoree).

Ex.: comprimatul vaginal Nistatin (antimicotic)

Forme farmaceutice administrate pe mucoase

Forme farmeceutice oftalmice

Sunt forme medicamentoase sterile utilizate pentru tratamentul unor afectiuni oculare (conjunctivite, iridociclite, glaucom) sau pentru diagnosticarea unor boli (ex. a viciilor de refractie)

Distingem:

a)     oculoguttae (picaturile oculare) cunoscute sub numele de colire

Colirele sunt forme farmaceutice sterile, care contin cantitati relativ mari de principiu activ, dar care se instileaza (se picura) in cantitati mici in sacul conjunctival.

! Observatie Ochiul normal are capacitatea de a retine aproximativ 10 ml din lichidul instilat, cantitatea fiind ajustata prin clipire.

Deoarece picaturile oculare obisnuite elibereaza 25 - 50 ml, jumatate sau mai mult din lichid se pierde (pozitia in picioare, marind pierderea)

De aceea orice instilatie a unui colir, care depaseste 1 picatura este inutila. Daca este necesara instilarea a 2 picaturi / priza, intervalul dintre picaturile instilate in sacul conjunctival va fi de minim 5 minute (pentru ca lichidul instilat sa nu se piarda).

urmatorii factori opresc sau diminua reflexul de clipire, marind absorbtia locala a colirelor:

- varsta inaintata

- ochiul hiperemic

- anestezicele locale

complicatiile comune ale tuturor colirelor sunt :

- alergia

- infectia secundara sau manipularile deficitare ale colirului

Colirul, odata deschis are o durata de valabilitate de maxim 15 zile.

exemple de colire:

- Timolol colir 0,5% (efect antiglaucomatos)

- Proculin colir (efect decongestiv local)

- gentamicina colir 0,3% (efect antibacterian)

b) ungvente oftalmice

Ele se aplica pe pleoape si gene (pentru terapia blefaritelor de preferinta seara, deoarece unele ungvente oftalmice formeaza cu lacrimile o emulsie, care voaleaza vederea.

Exemple de ungvente oftalmice: - ungvent oftalmic cu Aciclovir (antiherpetic)

c) solutii care permit umectarea lentilelor de contact

Forme farmaceutice otologice

Sunt forme farmaceutice lichide si semisolide care instilate sau aplicate in conductul auditiv au un efect terapeutic local, fiind folosite in tratamentul unor afectiuni otice.

Intalnim urmatoarele forme farmaceutice ale medicatiei otologice:

a)     picaturi auriculare (ottogutte)

Ex. Solutia Boramid, utilizata la bolnavii cu otita medie acuta catarala, pentru efectul ei decongestionant local.

b)     ungvente otice, folosite pentru emulsionare eventualelor secretii glandulare.

! Observatie

inainte de instilare picaturile otice vor fi incalzite la temperatura corpului pentru a evita iritarea labirintului vestibular si aparitia senzatiei de vertij

in momentul instilarii picaturilor auriculare, pacientul se afla culcat, in pozitie orizontala, cu urechea afectata orientata in sus ; se vor efectua ulterior miscari ale pavilionului urechii pentru a facilita patrunderea lichidului in conductul auditiv.

Forme farmaceutice rino - faringiene

Sunt forme farmaceutice lichide sau semi solide, care instilate, pulverizate sau aplicate la nivelul mucoasei nazale contribuie la tratamentul unor afectiuni nazo - faringiene.

Ele pot avea o actiune terapeutica locala (antiinflamatoare, antialergica) sau un efect sistemic, datorita trecerii lor in circulatia sistemica.

Nazal pot fi administrate :

a)     picaturile nazale (rhinogutte) cu efect decongestionant local (ex. Picnaz, Bixtonim) sau antialergic local (Cromoglicatul disodic, la bolnavii cu rinita alergica)

b)     spray-uri nazale cu efect antialergic local

c)     ungvente nazale, cu efect emolient local

! Observatie

La utilizarea abuziva (peste 7 , 10 zile) a picaturilor nazale care contin substante vasoconstrictoare poate apare rinita atrofica (mucoasa nazala devine uscata si se formeaza cruste locale) dificil de trat

4. Forme farmaceutice buco - faringiene

Sunt forme farmaceutice lichide sau solide destinate tratamentului sau profilaxiei unor afectiuni gingivo - buco - faringiene sau igienei cavitatii bucale.

Pe cale bucofaringiana pot fi administrate :

a)     gargarisime ('gargara' = a clati cavitatea bucala fara a inghiti lichidul respectiv)

Gargarisimele sunt destinate :

profilaxiei unor afectiuni buco-faringiene (ex. gargara cu apa bicarbonatata dupa utilizarea spray-ului corticoid, la bolnavii asmatici, pentru a preveni aparitia candidozei oro - faringiene)

tratamentul faringitelor (ex. gargara cu albastru de metilen)

b)     colutorii, sunt forme farmaceutice lichide, de consistenta vascoasa ce se aplica pe gingii, limba si peretii interni ai cavitatii bucale, avand un efect terapeutic local (antimicotic, antiinflamator, antiseptic local).

Ex. La un bolnav cu dg. Gingivostomatita candidozica putem prescrie urmatorul colutoriu:

Rp. / Nistatin 100.000 UI

Anestezina 1g

Hidrocortizon 2g

Glicerina ad 200g

M.f. Colutoriu

D.S. badijonari locale de 3x/zi

c) ape de gura

Sunt solutii apoase sau hidroalcoolice utilizate pentru spalarea cavitatii bucale, datorita efectului lor dezodorizant si antiseptic local

d) comprimate bucale (pentru supt)

Ele se dizolva lent in cavitatea bucala continand substante medicamentoase cu efect antiseptic bucal.

Ex. Fenosept cp. pentru supt (efect antiseptic local)

Strepsil

e) comprimate sublinguale

Sunt comprimate care se plaseaza in spatiul sublingual, elibereaza rapid principiul activ care are efect sistemic, ce se instaleaza in 1 - 2 minute. De aceea acest tip de comprimate sunt utilizate in urgente (ex. nitroglicerina in criza de angina pectorala sau nifedipina in criza hipertensiva)

5. Forme farmaceutice aplicate pe tegumente

Sunt forme farmaceutice lichide sau solide care aplicate pe piele pot avea un efect terapeutic local sau sistemic.

La nivel tegumentar pot fi aplicate :

a)     lotiuni ('lotio' = a spala)

Sunt solutii apoase de uz extern utilizate pentru spalarea fetei si parului (ex. lotiunile capilare)

b) spirturi si tincturi

Sunt solutii alcoolice de diferite concentratii, colorate sau incolore, care se aplica pe piele sub forma de frectii sau badijonari locale.

c) ungventele cutanate

Sunt forme farmaceutice semisolide, care au un efect terapeutic local (antiinflamator, antibacterian)

Principiul activ este inglobat intr-un excipient reprezentat de vaselina sau lanolina.

Ex.: Fenilbutazona (antiinflamator)

Lasonil utilizat la bolnavii cu hematoame si tromboze superficiale

d) dispozitive transdermice

6. Aerosolii

Aerosolii nebulizati ocupa un loc tot mai importanti in terapia multor afectiuni (BPCO ; mucoviscidoza, supuratii bronho - pulmonare etc).

Aerosolii, pe baza de substante b2 simpaticomimetice, anticolinergice sau corticoizi ofera de exemplu, bolnavului asmatic avantaje ca:

molecula medicamentoasa sa ajunga in contact direct cu suprafata bronho-alveolara

efectele secundare sistemice sa fie mai diminuate

Aerosolul este un amestec de particule solide sau lichide dispersate in aerul atmosferic sau intr-un gaz.

Cinetica particulelor in aparatul respirator depinde semnificativ de talia lor (vezi cursul).

Ce tip de aerosoli sa utilizam

aerosolii dozatori (MDI = metered dose inhaler), sunt cei mai larg utilizati, si cuprind uzual aproximativ 200 doze de principiu activ cu efect bronhodilatator sau antiinflamator.

Aerosolii dozatori au patru incoveniente majore:

a)     Eficacitatea lor terapeutica depinde de calitatea coordonarii inspirului cu eliberarea puff - ului, uneori greu de obtinut de catre copii sau varstnici

b)     Principiul activ prevazut in aerosolul dozator este mentinut in suspensie intr-un solvent (acidul oleic) responsabil de aparitia tusei sau a bronhospasmului

c)     Gazul propulsor este un clorflorcarbon care este implicat in alterarea stratului de ozon (industria farmaceutica tinde actualmente sa inlocuiasca clorfluorcarbonul cu alti vectori)

d)     Principiul activ se depune preferential in cavitatea bucala si orofaringe. Asa se explica de ce corticoizii inhalatori pot favoriza aparitia candidozei orofaringiene si a disfoniei

Se estimeaza ca aproximativ 70% dintre pacienti utilizeaza incorect flaconul cu spray (MDI) (aspect datorat partial si necunoasterii modului de utilizare corect a MDI).

De aceea redam mai jos tehnica optima de utilizare a MDI. Ea presupune urmatoarele manevre:

agitarea flaconului inainte de utilizare

flaconul va fi asezat intre buzele bolnavului

se va asigura o sincronizare intre eliberarea puff-ului si inspirul profund (daca nu exista o astfel de sincronizare, scade cantitatea de aerosoli care patrunde in plamani; majoritatea particulelor de medicament raman in cavitatea bucala)

se va mentine o apnee postinspir de peste 10 secunde pentru a permite ca particulele de medicament inhalate sa se sedimenteze la nivel bronhopulmonar.

2. Dispozitivele de expansiune ('spacers') atasate flacoanelor presurizate dozatoare, inlatura necesitatea coordonarii inspirului cu eliberarea puff - ului (la copii si la varstnici) si realizeaza o mai buna depunere intrapulmonara a particulelor inhalate (cantitatea de aerosoli depusi la nivel pulmonar poate ajunge la 30% comparativ cu 10% in cazul folosirii MDI)

Mod de utilizare a camerei de expansiune:

se ataseaza o extremitate a specer-ului la flaconul presurizat MDI iar cealalta extremitate se introduce intre buzele pacientului

se declanseaza eliberarea puff-ului si apoi se inspira cvasinormal, tinand spacer-ul orizontal

se mentine apoi o apnee postinspir, de minim 10 secunde, pentru sedimentarea particulelor in arborele bronsic

3. Dispozitivele cu pulbere uscata (disk haler; turbotraher) reprezinta o alta modalitate de a evita problemele legate de coordonarea inspirului cu eliberarea puff-ului.

In inhalatoarele de pudra uscata, principiul activ este conditionat sub forma de pudra, care va fi eliberata si aspirata doar in cazul unui inspir profund. Pulberea uscata este incapsulata pe discuri ce contin 8 doze de medicament. Cand toate cele 8 doze s-au luat, se va inlocui discul cu unul nou.

Avantajele aduse de acest tip de dispozitiv fata de MDI :

cunoasterea numarului de doze care au mai ramas de administrat

dispare necesitatea sincronizarii inspirului cu eliberarea puff-ului, ceea ce mareste complianta terapeutica la copii si varstnici

In ce afectiuni utilizam medicamentele sub forma de aerosoli

Asemenea forme farmaceutice se utilizeaza tot mai frecvent la bolnavii:

a)     astmatici, si cu BPCO folosind substante:

b2 simpaticomimetice cu durata scurta de actiune (Salbutamol) sau lunga, de 12 ore (Salmeterol)

anticolinergice (Atrovent)

cortcoterapice (Fluticazona)

b)     cu mucoviscidoza sau supuratii bronhopulmonare (ex. fusafucina spray, cu efect antibacterian)

Dispozitivele transdermice

Definitie: sunt forme farmaceutice (adaptate in mod particular bolilor cronice) de dimensiuni variabile, care aplicate pe tegumentul integru in diverse regiuni anatomice (retroauricular, torace, abdomen, fese) permit eliberarea si difuzia principiului activ, in circulatia sistemica dupa traversarea barierei cutanate.

Avantajele terapeutice aduse de sistemele terapeutice transdermice

Acest tip de forme farmaceutice permit:

evitarea unor inconveniente ale caii orale

Ex.: degradarea principiului activ la nivel intestinal sau hepatic.

			CALE ORAL
	DISPOZITIV TRANSDERMIC

PIELE

ABSORB IE GASTRO INTESTINAL

CIRCULA IA PORT

PRIMUL PASAJ HEPATIC

R SPUNS FARMACOLOGIC

Fig: Eliberarea principiului activ pornind de la sistemul transdermic si dupa administrarea lui pe cale orala

2. obtinerea unor efecte farmacologice comparabile cu cel obtinute dupa administrarea i.v. a medicamentului: titru plasmatic mentinut constant prin aplicarea pe piele, dupa pasajul sistemic al principiului activ, cu viteza controlata, timp de minim 24 ore.

Date referitoare la absorbtia cutanata a substantelor medicamentoase

A.    Structura si functia pielii

Pasajul sistemic al principiului activ depinde de caracteristicile structurale si functionale ale pielii.

Structura pielii

Pielea poate fi considerata ca o succesiune de foite ale carei straturi superficiale sunt lipofile.

Straturile urmatoare sunt caracterizate printr-o hidrofilie si o polaritate care se accentueaza pe masura ce se patrunde in profunzimea tegumentului.

2. Functia pielii

Functia principala a pielii consta in protejarea organismului impotriva tuturor agresiunilor externe (bacterii, agenti termici, chimici etc.) si a tuturor pierderilor de substante endogene. Stratul cornos al pielii, este in mare parte responsabil de efectul de 'bariera', in timp ce anexele pielii (aparatul pilo - sebaceu si glandele sudoripare) sunt implicate mult mai limitat in procesul de absorbtie al principiului activ.

! Observatie

a)     Cantitatea de principiu activ disponibila pentru un pasaj sistemic poate fi modificata prin procesul de metabolizare cutanata, influentandu-se astfel biodisponibilitatea medicamentului (reamintim, ca la nivel tegumentar, enzimele implicate in metabolizarea cutanata sunt identice cu cele de la nivel hepatic, dar activiatea lor enzimatica este de zece ori mai redusa).

b)     i sistemul transdermic poate modifica functiile pielii prin :

modificarea temperaturii locale

modificarea procesului de descuamare al pielii

prezenta unor compusi cu activitate antimicrobiana in formula unui 'patches'.

B.    Factorii care pot influenta absorbtia cutanata

Factorii legati de piele

a)     integritatea sau lezarea tegumentara

b)     grosimea tegumentului, variabila in functie de:

regiunea anatomica

varsta

sex

rasa

c)     gradul de hidratare al pielii

Titrul de hidratare al stratului cornos ii influenteaza semnificativ grosimea si polaritatea sa.

d)     varsta pacientului

Unele functii ale pielii diminua cu varsta, mai ales:

- productia de sebum

- functia de bariera

Toate acestea influenteaza gradul de penetrare al principiului activ.

Factori legati de sistemul transdermic

Pentru a putea fi administrat pe cale transdermica, principiul activ, trebuie sa prezinte unele caracteristici fizico - chimice si farmacologice.

a)     Caracteristici fizico - chimice:

masa moleculara si coeficientul de difuzie

Coeficientul de difuzie este invers proportional cu masa moleculara, care trebuie sa fie sub 800.

solubilitatea si coeficientul de partaj (de repartitie)

Principiul activ trebuie sa prezinte o solubilitate satisfacatoare atat in apa cat si in lipide. Coeficeintul de partaj apa / grasimi trebuie sa fie superior sau egal cu 1.

polaritate

Exista o relatie inversa intre polaritate si coeficientul de difuzie.

toleranta cutanata

Principiul activ nu trebuie sa prezinte un efect iritant sau alergizant la nivel tegumentar.

b) Caracteristici farmacologice

actiune terapeutica aparuta la doze cat mai mici

T1/2 scurt

T1/2 al substantei medicamentoase active trebuie sa fie cuprins intre 6 si 12 ore pentru ca plafonul plasmatic sa fie rapid atins.

Descrierea dispozitivelor transdermice

Un dispozitiv transdermic este constituit prin suprapunerea mai multor straturi functionale:

o membrana protectoare externa, impermeabila pentru principiul activ

un rezervor al principiului activ

o membrana ce controleaza eliberarea substantei medicamentoase active in mod regulat si uniform, astfel incat concentratia plasmatica sa redevina relativ stabila pe toata perioada aplicarii dispozitivului transdermic

un strat adeziv, care prezinta pe toata suprafata sau de jur imprejur o folie protectoare, impermeabila, care se scoate in momentul utilizarii

Fig: Elementele constituiente ale unui dispozitiv transdermic

PIELE

In prezent, sistemele transdermice comercializate utilizeaza tehnologii diferite, dar eliberarea principiului activ este controlata prin dispozitive particulare care pot fi clasificate in trei categorii:

1) Dispozitivele transdermice cu membrana

Rezervorul principiului activ este delimitat printr-o membrana polimerica semipermeabila, care controleaza eliberarea medicamentului (aceasta eliberare a substantei medicamentoase este in general inferioara capacitatii de difuzie a moleculei de medicament ce traverseaza tegumentul).

Eliberarea principiului activ este dependenta de:

caracteristicile substantei medicamentoase active

grosimea si structura membranei care controleaza eliberarea

evenimentele interactiunii intre principiul activ si membrana

Dispozitive transdermice de tip matricial

Principiul activ este dispersat intr-o matrice polimerica hidrofila sau lipofila, care prezinta o grosime si o suprafata definite.

Mecanismul de control al acestor dispozitive este urmatorul: difuzia principiului activ ce traverseaza matricea polimerica, conditioneaza viteza sa de eliberare, care este limitata de:

- solubilitatea moleculei de meicament in faza fluida a matricei

- eventualele interactiuni intre cele doua elemente

Sisteme transdermice cu microrezervoare

Acest tip de sistem transdermic este considerat ca o combinatie a celor doua sisteme prezentate mai sus.

El este compus dintr-o dispersie omogena a pricipiului activ repartizat in microrezervoare dispersate in matrice.

Dispozitive transdermice comercializate in prezent

1. Dispozitive transdermice pe baza de derivati nitrati (nitroglicerina si isosorbit - dinitrat) cunoscute si sub numele de 'patches'

Sunt introduse in terapeutica din 1982.

Nitroglicerina este un medicament cu efect antianginos demonstrat la pacientii coronarieni.

Ea prezinta cateva caracteristici care o fac un candidat ideal pentru administrarea sub forma de 'patches':

greutate moleculara mica

permeabilitate cutanata buna

T1/2 scurt

metabolizare intensa la primul pasaj hepatic

Administrata sub forma de dispozitiv transdermic, la contactul cu tegumentul integru, nitroglicerina este absorbita in mod regulat si uniform astfel incat concentratia plasmatica ramane relativ stabila pe toata durata aplicarii 'patche'-ului.

Se evita astfel:

- pic-ul plasmatic observat uzual dupa administrarea medicamentului pe cale orala

- efectul primului pasaj hepatic

Cantitatea de nitroglicerina eliberata pe 24 ore este de 5 - 10 mg, iar suprafata dispozitivului transdermic variaza intre 10 si 32 cm².

Indicatiile nitroglicerinei sub forma de 'patches')

tratamentul: - anginei pectorale stabile (mai ales la pacientii normotensivi)

- anginei reziduale post infarct

- anginei pectorale prin spasm coronarian

bolnavii cu insuficienta cardiaca secundara unei cardiopatii dilatative

! Observatie Aceasta modalitate de administrare a nitroglicerinei (daca ea se utilizeaza continuu) poate determina rapid instalarea tolerantei, responsabila de pierderea efectului antianginos.

De aceea nitroglicerina va fi administrata discontinuu, pe timp de 10 - 12 ore/zi.

Pe timpul celorlalte 12 ore, pacientul coronarian va utiliza un blocant de calciu sau un b-blocant.

Reguli legate de utilizarea practica a nitroglicerinei sub forma de 'patches'

'patche '- ul cu nitroglicerina va fi aplicat pe pielea sanatoasa, neteda (sau proaspat rasa) a regiunii precordiale / abdominale, pe timp de maxim 10 - 12 ore/zi.

pacientii cu angor de efort vor purta 'patche' - ul cu nitroglicerina, de preferat in timpul zilei si-l vor scoate noaptea. Invers, pacientii cu angor nocturn vor folosi dispozitivul transdermic doar in cursul noptii.

bolnavii coronarieni care prezinta dureri precordiale ischemice in timpul orelor cand 'patche' - ul cu nitroglicerina este scos, vor utiliza in acest interval un medicament b - blocant (de ptreferinta cardio - selectiv) sau unblocant de calciu

doza minima de nitroglicerina, recomandata pe zi este de 5 - 10 mg / 24 ore la pacientii coronarieni si doze de 3 - 4 ori mai mari la bolnavii cu insuficienta cardiaca.

Dispozitive transdermice pe baza de scopolamina

Scopolamina este utilizata pentru actiunea sa antiemetica in prevenirea greturilor si varsaturilor din 'raul de miscare'.

Un dispozitiv transdermic cu scoplolamina elibereaza 0,5 mg principiu activ/24 ore.

'Patche' - ul cu scopolamina (ce are o suprafata de 2,5 cm²) este aplicat retroauricular si mentinut maxim 3 zile.

Dispozitive transdermice pe baza de estradiol

Acest tip de dispozitiv transdermic corecteaza carentele estrogenice legate de menopauza.

Se stie ca estrogenii confera o protectie cardiovasculara prin diverse mecanisme:

protejeaza endoteliul vascular

cresc productia de prostacicline

efect antioxidant

Menopauza si carenta estrogenilor care o insotste, intretin o crestere a titrului plasmatic al trigliceridelor si al LDL (ceea ce creste riscul accidentelor coronariene).

Estrogenii, administrati transdermic, cresc semnificativ titrul plasmatic al HDL si scad titrul plasmatic al trigliceridelor si al VLDL, avand astfel o actiune cardioprotectoare.

Administrarea transdermica a estrogenilor elimina efectul primului pasaj hepatic observat la estrogenii administrati pe cale orala.

In cursul unei prize orale, ficatul este expus la contractii crescute de estrogeni, ceea ce conduce la:

modificari al metabolismului lipoproteinelor

modificarea sintezei hepatice a factorilor coagularii

cresterea productiei de inhibitori ai fibrinolizei

Dispozitivul transdermic pe baza de estradiol se aplica la nivelul feselor, purtarea lui fiind limitata la 4 zile.

Cantitatea de principiu activ eliberata pe 24 ore este de 0,025 - 0,1 mg / zi.

Suprafata unui asemenea dispozitiv transdermic poate fi de 5, 10 sau 20 cm².