Functiile maduvei spinarii

Functiile maduvei spinarii

Functiile maduvei spinarii sunt de conducere si reflexa.

Functia reflexa are la baza actul reflex.=e raspunsul dat de orgs la act unui excitant din mediul extern sau intern, care act asupra unui camp receptor.Suportul anatomic al actului reflex este arcul reflex.

Arcul reflex cup:

1. receptorul(extero, proprio sau visceroceptorul) care poate fi o formatiune celulara specializata,un corpuscul sau o dendrita a unui neuron senzitiv din ganglionul spinal sau omologii cranieni.

2. calea aferenta e reprez de prelungirile periferice si centrale ale n.senzitivi din gang spinal sau omologii cranieni.

3. centrii reflecsi primesc inf de la receptor, le prelucreaza si genereaza imps nervos care aj la orgle efectoare. In SNC exista 3 nivele de centrii reflexi: maduva spinarii, nivelul subcortical si cortical.

4. calea eferenta e form de axonii neuronilor somatomotori sau visceromotori ce se indreapta spre organul efector somatic sau vegetativ.

Sinapsa dintre neuronii somatomotorii(care au originea in SNC)si efectorii somatici(m.scheletici) e mediata de acetilcolina.Efectul mediatorului la acest nivel e mereu de stimulare.

Axonii majoritatii neuronilor vege pregang (care au originea inSNC), fac sinapsa cu neuronii postgang in gang periferici vegetativi.

Putini axoni ai neuronilor pregang, fac sinapsa cu celulele medulosuprarenalei.

Axonii neuronilor postgang pleaca din gang. vegetativi si fac sinapsa cu efectorii veg (muschiul cardiac, neted si tesutul glandular).

Toate fibrele preganglionare elib acetilcolina, toate fible parasimp postgang elib acetilcolina.

Maj fibrelor simp postgang elib noradrenalina.

Celulele medulosuprarenalei dupa stimulare, elib adrenalina si noradrenalina in vasele de sange care le inconjoara.

Efectele vegetative sunt stimulatorii sau inhibitorii in fc de mediatori si de receptorii de pe efectori.

Exista reflexe medulare somatice si vegetative.

Reflexele medulare veget se inchid in coarnele lat si in subst reticulata lombo-sacrata din jurul canalului ependimar. Arcul reflex cup fibre simpsi parasimp. Receptorii sunt interoceptori localizati in vase,viscere sau exteroceptori cutanati. Efectorul e fibra musculara neteda, miocardul si epiteliile secretoare.

Componenta simpatica are originea in maduva C8-L2 iar cea parasimp in maduva S2-S4.

Principalele reflexe vegetative medulare sunt:

1. pupilodilatator(simp) - are centrii in maduva C8-T2 si consta in contractia fib musculare radiare ale irisului

2. cardioaccelerator(simp) - are centrii in maduva cervico-toracala

3. sudorale si pilomotorii(simp) au centrii in mad T1-L2, prod sec gl sudoripare si piloerectia avand rol in termogen

4.vasoconstrictoare(simpatic)-au centrii in mad T1-L2 si prod vasoconstrictie cu exceptia capilarelor si muschilor

5. motilitatea tubului digestiv (simpatic) are centrii in mad T6-L2 si prod scaderea tonusului si motilitatii tubului digestiv, constrictia sfincterelor si inhibarea secretiilor digestive.

6. mictiune, defecatie, sexuale - au centrii in madL1-L2(coarnele lat) ptr simp si mad S2-S4 (comisura cenusie) ptr parasimp.

Reflexul simp determ relaxarea peretelui vezical si contractia sfincterului vezical intern, relaxarea rectului si contractia sfincterului anal intern, determ ejacularea si contractia vaginului.

Reflexul parasimp determ contractia peretelui vezical si relaxarea sfincterului vezical intern, contractia peretelui rectal si relaxarea sfincterului anal intern, determ erectie(vasodilatatie) la penis si clitoris.

Centrii vegetativi medulari sunt subordonati centrilor nervosi super.

Trunchiul cerebral

Nervii cranieni-fac parte din SNperiferic si sunt in nr de 12 perechi. Cu exceptia perechilor I si II, celelalte apartin tr cerebral. La niv tr. se afla :

1.originea reala ptr fib somatomotorii din nv micsti si motori(in nucleii motori) si ptr fib visceromotorii parasimp din nv.III, VII, IX si X(in nucleii vegetativi).

2. nucleii terminali - deutoneuronii cailor senzitive

3. originea aparenta(locul intrari si iesirii nervilor din nevrax).

Clasificarea nervilor cranieni:

1. senzitivi: I, II, VIII

2. motori: III, IV, VI, XI, XII

3. micsti

Nv olfactiv I(senzorial) are origi reala in neuronii bipolari din mucoasa olfactiva, contine fibre senzoriale olfactive ce se distribuie mucoasei olfactive si are ca fc.sensibilitatea olfactiva.E alc din axonii neuronilor olfactivi din mucoasa nazala.

Axonii se grupeaza in fascicule care strabat lama ciuruita a etmoidului si intra in cutia craniana, in bulbul olfactiv.

Aici ei fac sinapsa cu deutoneuronii caii olfactive(celulele mitrale).Axonii celulelor mitrale form tractul olfactiv care se bifurca in striuri olfactive ce se term in aria olfactiva laterala si mediala.

Aria olfactiva mediala include formatiuni plasate super si ant de hipotalamus, precum si subst perforata ant(cortexul olfactiv primar).Aria olfactiva laterala cup centrii secundari ai olfactiei.

Nervul optic II(senzorial) are originea reala in n.multi polari din retina, contine fibre senzoriale vizuale ce se distribuie retinei si are ca fc sensibilitatea vizuala.

Protoneuronul caii optice e reprez de n.bipolari. Dendri tele acestora vin in contact cu receptorii(cel cu conuri si bastonase) iar axonii fac sinapsa cu dendritele neuronii multipolari (deutoneuronul caii). M multe cel cu basto nase si conuri fac sinapsa cu o singura cel bipolara (prima convergenta). M multe cel bipolare fac sinapsa cu o singura celula multipolara(a 2 convergenta).

Fiecare cel cu con din fovea centralis face sinapsa cu o singura cel.bipolara, care la randul ei face sinapsa cu o singura cel multipolara, explicand astfel procesul

de acuitate vizuala maxima.

Axonii neuronilor multipolari converg si form nv.optic care paraseste globul ocular prin pata oarba.

Axonii proveniti din campul intern al retinei(campul nazal) se incruciseaza, formand chiasma optica, dupa care aj in tractul optic opus.

Axonii proveniti din campul extern al retinei(campul temporal) nu se incruciseaza si trec in tractul optic de aceeasi parte.

Nervul optic contine fib de la un singur glob ocular, in timp ce tractul optic contine fibre de la ambii ochi.

Tractul optic aj la metatalamus(corpul geniculat lateral), unde maj fibrelor fac sinapsa cu al 3 neuron, al carui axon se indreapta spre scoarta cerebrala si se term in lobul occipital, in jurul scizurii calcarine (campurile 17,18,19) unde se afla aria vizuala primara(segm central al analizatorului). Alte fibre ale tractului optic nu fac sinapsa in corpul geniculat lateral, ci merg spre coliculii cvadrigemeni superiori din mezencefal(tectum).

De aici unele fibre merg spre nucleii accesori veget al nv.III (de unde pornesc fibre parasimp ptr m.constrictor al irisului(mioza)).

Alte fibre merg spre nucleii motori ai nv.III(mezencefal), IV(mezencefal), VI(puntea lui Varolio), care inerveaza m. extrinseci ai globilor oculari. Unele fibre cob din coliculi , in coarnele lat al mad cervico-dorsale, de unde pornesc fibre simp ce vor aj la m.intrinseci(radiari ai irisului). Din coliculii super pleaca fas.extrapiramidal tectospinal care participa la realiz reflexului oculocefalogir(intoarcerea capului si ochilor in directia stimulului luminos).

Nervul oculomotor III(motor) are origi aparenta in sp. interpeduncular si orig reala in:

. nucleul somatic al oculomotorului din mezencefal.

Are fibre somatomotorii ce se distribuie m.extrinseci ai glob ocular si asig miscarea acestuia (m.drept super,drept inf, drept intern, oblic inf si ridicator al pleoapei super.

. nucleul accesor vegetativ parasimp din mezencefal. Are fib visceromotorii parasimp.pregang ce se distribuie fib circulare ale irisului si muschilor ciliari. Participa la reflexul de acomo dare si pupilar fotomotor.

Acomodarea cristalinului se realiz datorita contractiei m. circular ciliar(mediata de fibrele parasimp ale nv III).

Micsorarea diametrului pupilei(mioza),e realiz de contractia m.circulari ai irisului(mediata de fibrele parasimp ale nv III).

Fiziologia nervilor I, II, III

Nv.olfactiv I(senzorial) are orig reala in neuronii bipolari din mucoasa olfactiva, contine fib senzoriale olfactive ce se distribuie mucoasei olfactive si are ca fc sensibilitatea olf

Nervul optic II(senzorial) are orig reala in neuronii multipolari din retina, contine fib senzoriale vizuale ce se distribuie retinei si are ca fc sensibilitatea vizuala.

Nervul oculomotor III are fib visceromotorii parasimp pregang ce se distribuie fib circulare ale irisului si m.ciliari. Participa la reflexul de acomodare si pupilar fotomotor.

Nervii cranieni IV,V,VI

Nv.trohlearIV(motor) are orig aparenta pe fata post a tr.cerebral iar originea reala in nuc motor al nv.din mezenefal.

Nv.trigemen V(mixt) are orig aparenta pe fata ant a puntii lateral de piramidele pontine,iar originea reala in :

1. gang cerebral Gasser(semilunar).

2. nucleul motor al nervului V din punte.

Nervul abducens VI(motor)are orig aparenta in santul bulbopontin iar orig reala in nuc motor al nv abducens din punte.

Fiziologia nervilor IV, V, VI

Nv. trohlearIV(motor)-contine fib somatomotorii care ocolesc lat pedunculii cerebrali si se distribuie m.oblic super al glob ocular, determinand miscarea acestuia.Paralizia nv.determ scaderea abilitatii de a roti ochiul inferolat.

Nervul trigemen V(mixt)

1. Contine corpul protoneuronilor fibrelor somatosensitive. Fibrele conduc imps legate de presiune tact, temp si durere prin ramurile oftalmica, maxilara si mandibulara.

Fibrele somatosenzitive din ram oftalmica conduc spre nucleii senzitivi din tr.cerebral imps de la pielea ant a capului, pleoapa super, nas, mucoasa cavitatii nazale, cornee si gl lacrimale.

Fibrele somatosenzitive din ram maxilara conduc spre nucleii senzitivi din tr.cerebral imps.de la mucoasa cavitatii nazale, palatul moale, dintii de la niv maxilarului, tegum de la buza super, pleoapa infsi obraz.

Fibrele somatosenzitive din ram mandibulara conduc spre nucleii senzitivi din tr.cerebral imps de la limba (exce ptand receptorii gustativi), dintii de la niv mandibulei, tegum regi.temporale a capului si barbiei.

2. Contine fib somatomotorii (ptr ram mandibulara) ce se distribuie m.masticatori (maseteri, temporali, pterigoidian medial si lateral).

Nervul abducens VI(motor)-are fib somatomotorii ce se distribuie m.drept extern al glob.ocular si-i asig.miscarea de lateralitate. Paralizia nervului afecteaza rotatia lat a glob ocular determinand un "strabism intern".

Nervii cranieni VII,VIII

Nv. facial VII (mixt) are orig aparenta in santul bulbopontin si orig reala in:

a. nucleul motor facial din punte.

b. nucleul salivator superior si lacrimal din punte.

c. ganglionul geniculat

Nv.vestibulocohlear VIII(senzorial) are orig aparenta in santul bulbopontin si orig reala in:

a. gang Scarpa.

b. gang spiral Corti.

Fiziologie

Nv facial VII (mixt)

a. Contine fibre somatomotorii ce se distribuie m.mimicii asigurand mimica.

b. Fibrele parasimp motorii pregang cu orig in nucleul lacrimal fac sinapsa cu fib postgang in gang sfenopalatin si se distribuie gl lacrimale, nazale, palatine.Fibrele parasimp motorii pregang cu orig in nucleul salivator super fac sinapsa cu fibrele postgang in gang subman dibular asig sec gl salivare sublinguale si submandibulare.

c.Contine fibre senzoriale gustative ce se distribuie mugurilor gustativi din 2/3 ant ale mucoasei limbii asig sensib ilitatea gustativa.

Nervul vestibulocohlear VIII(senzorial)

a. Contine fib senzoriale vestibulare ce se distribuie receptorilor vestibulari asig echilibrul corpului.

b. Contine fib senzoriale auditive ce se distribuie receptorilor auditivi conducand imps auditive.

Nervul cranian IX

Nv.glosofaringian IX (mixt) are originea aparenta in santul retroolivar si orig reala in:

a. nucleul ambiguu din bulb.

b. nucleul salivator inferior din bulb.

c. ganglionul superior

Fiziologie

Nv.glosofaringian IX (mixt)

a. Contine fibre somatomotorii ce se distribuie m.faringelui si m.extrinseci ai limbii asigurandu-le miscarile.

b. Contine fibre motorii parasimp pregang care aj in gang.otic si apoi se distribuie gl parotida asig sec salivara.

c. Contine fibre somatosenzitive(senzoriale) (protoneuronul) care fac sinapsa cu deutoneuronul in nucleul solitar din bulb. Culege inf senzitive de la tegumentului urechii externe (asig-i sensibilitatea exteroceptiva) si de la limba(culege inf legate de gust, tact, presiune, durere).

d. Contine fibre viscerosenzitive ce se distribuie zonelor reflexogene cardiovasculare.

Nervii cranieni X,XI,XII

Nervul vag X(mixt) are orig aparenta in santul retro olivar si orig reala in 4 zone:

a. nucleul dorsal al vagului.

b. nucleul ambiguu din bulb.

c. gang inf ; d. gang super

Nervul accesor XI(motor) are 2 orig aparente si 2 origini reale. Prima orig aparenta e in santul retroolivar iar orig reala in nucleul ambiguu din bulb.

Nervul hipoglos XII(motor) are orig aparenta in santul preolivar iar orig reala in nucleul motor din bulb.

Fiziologie

Nervul vag X(mixt)

a.Contine fib visceromotorii ce se distribuie musculaturii netede a viscerelor(cord, trahee, bronhii, plamani, esofag, stomac, intestin subtire, cec, colon ascendent si transvers) si glandelor asigcontractia musculara si sec glandulara

b. Contine fib somatomotorii ce se distribuie m. faringieni si laringieni asig miscarile organelor.

c. Contine fib senzoriale gustative ce se distribuie mugurilor gustativi linguali,ai cavit.buc si celor faringieni, asig sensibilitatea gustativa.

d. Contine fib somatosenzitive ce se distribuie laringelui asigurand sensibilitatea generala a zonei.

Nervul accesor XI(motor)

Contine fib somatomotorii ce se alatura nv.vag si se distribuie m.laringelui , faringelui si palatului moale asig-le miscarile. A 2 orig aparenta e in santul lateral ant din mad.cervicala super iar orig reala in coarnele ant medularem (C1-C4). Fibrele de la acest niv se distribuie m.trapez si sternocleidomastoidian.

Nervul hipoglos XII(motor)

Contine fib somatomotorii ce se distribuie m.limbii, asig miscarile acesteia in vorbire, masticatie si deglutitie.

Cerebelul-are forma unui fluture, prez o porti mediana(vermisul) si 2 porti lat (emisferele cerebeloase).

D p d v.filogenetic si al localizarilor functionale, cerebelul are 6 lobi care in ordinea evolutiei sunt:

floculonodulari(arhicerebel), anteriori(paleocerebel) si posteriori(neocerebel).

Legaturile cerebelului cu tr.cerebral se fac prin cele 3 perechi de pedunculi cerebelosi sit pe partea ant a cerebelului.

De bulb e legat prin pedunculii cerebelosi inf(PCI),de punte prin pedunculii cerebelosi mij(PCM) iar de mezencefal prin pedunculii cerebelosi super(PCS).Acesti pedunculi contin fibre aferente si eferente(de proiectie).

Structura cerebelului releva alc lui din subst cenusie si alba.Subst cenusie alc scoarta cerebelului si cele 4 perechi de nuclei.Scoarta cerebelului inconj.subst.alba centrala si form o structura asemanatoare cu o coroana de arbore.

E form din 3 straturi celulare:

1.molecular extern(cont cel stelate si cel.cu cosulete) - rol asociativ

2.intermediar(al celulelor Purkinje) - rol efector

3. granular intern(cont cel granulare si celule Golgi) - rol receptor.

Nucleii sunt mase de subst cenusie sit in subst alba. In vermis se afla nucleii fastigiali.Ei apartin arhicerebelului si contin conexiunile tracturilor vestibulocerebelos si cerebelovestibular.In emisferele cerebeloase se gas nucleii globos, emboliform si dintat.Subst.alba e sit in interiorul cerebelului.

Fiziologie

Arhicerebelul sau lobul floculonodular are rol in reglarea echilibrului corpului, primind aferente de la urechea interna si nucleii vestibulari.Lezarea lui determ pierderea echilibrului, partial reversibil, dificultate in mentinerea pozitiei verticale, caderea pe spate, mers ebrios(asemanator omului beat), dar nu determ modificarea miscarilor voluntare reglate de scoarta. Excitarea sa determ miscari rapide orizontale sau verticale ale glob ocular (nistagmus).

Paleocerebelul primeste aferente proprioceptive inconstiente prin f. spinocerebeloase. Regleaza tonusul muscular imp cu nucleul rosu, substanta neagra si scoarta. Extirparea sa determ tulburari in mers, exagerarea reflexelor osteotendinoase, hipertonia muschilor antigravitationali cu opistotonus.Excitarea sa determ diminuarea tonusului m.extensori si diminuarea miscarilor cu comanda corticala.

Neocerebelul controleaza miscarile fine comandate de scoarta. Extirparea prod tulburari de scurta durata in mers si in realizarea miscarilor fine(hipermetrie, dismetrie,tremuraturi intentionale). Excitarea lui nu determ efecte motorii.

Tulburarile legate de lezarea dif segm ale cerebelului,pot diminua in timp dat mecs compensatorii ale scoartei cereb

Diencefalul-e asezat in prelungirea tr.cerebral, sub emisferele cerebrale.E form din talamus, metatalamus, epitalamus, subtalamus si hipotalamus.

I.Talamusul e cea m voluminoasa componenta a diencefa lului, fiind form din 2 mase ovoide de subst cenusie imp, de subst alba, in 3 grupe nucleare specifice:

1. anteriori 2. mediali 3. laterali

Imps nervoase aferente sunt prelucrate, integrate si apoi trimise spre ariile corticale.

Nucleii de asociatie sunt in leg cu nucleii de releu, neo cortexul de asociatie prefrontal si parietooccipital, avand o activ integrativa.

Nucleii nespecifici sunt leg de formatiunea reticulata din tr.cerebral si pregatesc tonusul cortical ptr aferentele primite de la nucleii talamici.

II.Metatalamusul e sit in partea inf a talamusului.E form din corpii geniculati laterali(CGL) si mediali(CGM).

CGL e statie ptr calea optica, contine 2 nuclei, primeste aferente de la tractul optic, coliculii cvadrigemeni super si da eferente spre aria vizuala primara.CGM e releul talamic al caii auditive, primeste aferente de la coliculii cvadri gemeni inf, tegment, mad spinarii si da eferente spre aria auditiva primara.

III. Epitalamusul e sit in partea postsuper a talamusului, are leg cu ariile olfactive.Contine trigonul habenulei, nuc. habenulari si epifiza.Nucleii habenulari au leg cu subst reticulata si nuc.vegetativi din tr.cerebral, ceea ce determ miscarea corpului in directia stimulului legat de miros (reflexe olfactivosomatice).

IV. Subtalamusul e sit intre talamus,cerebel si puntea lui Varolio.Subst cenusie conti nuc.subtalamic si zona incerta.

1. Nucleul subtalamic are aferente de la ariile coricale, talamus, corpii striati si da eferente spre corpul striat si subst neagra. Apartine functional de sistemul nervos extrapiramidal.

V. Hipotalamusul e cea m imp reg a diencefalului.Controleaza activitatea viscerala, veget si endocrina. Contine subst cenusie si alba.Subst cenusie e condensata in 4 regi form din m multi nuclei:

1. regi supraoptica(form nucleii anteriori) - contine nuc.supraoptici si paraventriculari cu rol secretor (ADH-supraopticul si ocitocina - paraventricularul) si de integrare parasimp

2. regi tuberala(nucleii mijlocii) -contine nuc.ventromedial, dorsomedial, arcuat(infundibular) si hipotalamic post cu rol secretor(regleaza activ adenohipofizei) si de integrare parasimp

3. regi mamilara(nucleii posteriori) - contine cei 2 corpi mamilari cu rol de integrare simpatica

4. regi laterala - contine nucleul hipotalamic lateral cu rol de integrare simpatica.

Functiile hipotalamusului

1. controleaza si integreaza activ vegetativa a corpului prin nucleii ant, mij (parasimp) si post(simp). Hipotalamusul e un punct nodal pe circuitele care conecteaza sistemul limbic cu mezencefalul, integrand reactiile complexe de adaptare a orgs la anumite conditii de mediu.

2. coordoneaza sistemul endocrin prin legatura cu adenohipofiza

3. regleaza metabolismul intermediar lipidic, protidic si glucidic

4. regleaza metabolismul hidric prin sec de ADH si prin centrul setei din hipotalamusul ant

5. regleaza metabolismul energetic prin centrii foamei si satietati

6. regleaza termoliza si termogeneza

7. regleaza ritmul somn-veghe

8. regleaza comportamentul alimentar(prin centrul foamei si satietatii) si afectiv-emotional (determ frica si furia care sunt acompaniate de piloerectie, cresterea sudoratiei, polipnee).

9. mentine homeostazia mediului intern prin feed-back

10. regleaza echilibrul acidobazic, hematopoieza

11. regleaza nasterea(ocitocina)

Stimularea hipotalamusului ant determ scaderea frecv inimii, scaderea TA, mioza, bronhoconstrictie si polipnee, cresterea sudoraŃiei, vasodilatatie, termoliza(efecte similare parasimpaticului).

Stimularea hipotalamusului post determ.cresterea frecv inimii, cresterea TA, midriaza, termogeneza, piloerectie, inhibarea peristaltismului intestinal, foame, furie, frison. (efecte similare simpaticului).

Cresterea presiunii osmotice sanguine sau scaderea volemiei, stimuleaza osmoreceptorii hipotalamici ant, ceea ce determ cresterea sec.de ADH de catre nucleii supraoptici).Acesta creste reabs renala de H2Osi scade volumul de urina elim.Prin aceste efecte se retine H2O in corp si se reface volemia.Distrugerea hipotalamusului ant determ disparirtia ADH-ului si in consecinta elim unui volum urinar de 10-30litri/zi.

Cresterea presiunii osmotice sanguine sau scaderea volemiei stimuleaza centrii setei din hipotalamusul lateral.

De la acest niv pornesc imps spre scoarta cerebrala care vor determ in final ingestia de apa,cresterea volemiei si scaderea presiunii osmotice.