INFLUENTA UNOR FACTORI SI SUBSTANTE IMUNOMODULATOARE ASUPRA SINTEZEI DE LIZOZIM

INFLUENTA UNOR FACTORI SI SUBSTANTE IMUNOMODULATOARE ASUPRA SINTEZEI DE LIZOZIM

1. Factori abiotici

Varsta

Sistemul imun se modifica pe masura inaintarii in varsta. La subiectii varstnici se observa atat reducerea raspunsului imun celular, cat si a celui umoral fata de antigeni straini si cresterea reactivitatii anti - self.

Aceste deficiente se pot pune pe seama involutiei ritmice si a dezechilibrarii raportului intre subpopulatiile de limfocite T si intre reactivitatea idiotipica si antiidiotipica.

Activitatea complementului enzimatic si a enzimelor ce servesc pentru reducerea ADN este invers proportionala cu inaintarea in varsta. Toate aceste elemente determina scaderea rezistentei fata de infectii sau boli tumorale la pacientii varstnici (ZARNEA G. -1983 - Basic and clinical).

Regimul alimentar

Buna functionare a sistemului imun implica asigurarea unui regim alimentar adecvat. Malnutritia reprezinta una din cauzele majore ale imunodeficientelor, afectand nu numai populatiile private de hrana ci si acelea mentinute in conditii necorespunzatoare (aglomerare). În conditii de malnutritie, proteica, vitaminica sau minerala se modifica semnificativ raspunsul imun celular sau umoral de asemenea fagocitoza si sistemul complement.

Deficitul proteic

La indivizii cu deficit proteic, incidenta infectiilor, indeosebi microbiene, virale cu fungi este crescuta in masura in care scade reactivitatea fata de antigen (reactia de hipersensibilizare cutanata). Activitatea polimorfonuclearelor este scazuta, la fel si concentratia lizozimului din polimorfonucleare, plasma lacrimi. În plus functia macrofagelor este deficitara, cantitatile de lizozim sintetizate fiind scazute (ZARNEA G. -1983 - Basic ant clinicul).

Deficitul vitaminic

Disfunctia mecanismelor de protectie antiinfectioasa datorita carentei vitaminice severe este exemplificata la porc. Lipsa din ratie a acidului pantotenic, a piridoxinei, si a riboflavinei determina la purceii de doua saptamani reducerea cu 85% a raspunsului umoral fata de Salmonella. Ratii partial deficitare in vitamina A, B2 sau acid patotenic administrate puilor de gaina induc un raspuns umoral semnificativ diminuat fata de Salmonella pullverum, iar carenta incipienta de vitamina B6 duce la scaderea anticorpilor antihematii de oaie a titrurilor de IgM cu perioadele maxime de declin a raspunsului imun primar (30).

Radiatiile ionizante

În cazul iradierii oualor de gaina cu radiatii gamma se poate observa ca dinamica variatiei concentratiilor de lizozim este diferita la puii proveniti din oua supuse experimentului fata de lotul martor. Nivelul maxim, atins mai repede de pasarile din lotul experimental pledeaza pentru o maturare precoce a celulelor lizozim - sintetizate la acestea (REINER H. -1984).

Medicamentele

Antibioticele, adaugate nutriturilor combinate in scopul profilaxiei unor boli infectioase, influenteaza sistemul imun dependent de structura chimica si doza.

Ampicilina administrata in cantitate de 100-200 mg/Kg la broilerii de o luna creste activitatea lizozimului in timp ce dozele crescute o deprima. Tetraciclina, chiar in doze reduse (100 mg/Kg), inhiba secretia de lizozim, dar inhibitia este de scurta durata, 24-F2, dupa care are loc revenirea lui la normal (SOKOLOV A. -1985).

Medicatia imunosupresoare (corticosteroizii, substantele citoloxice) afecteaza atat celulele imunocompetente cat si efectorii nespecifici (neutrofilele monocite). Efectul intens exercitat asupra monocitelor si neutrofilelor modifica posibilitatile acestora de a participa la reactiile imune de tip intarziat (WEBB D. -1983).

FACTORII BIOTICI

2.1. Infectii bacteriene - Mamita infectioasa

Nivelul lizozimului din laptele obtinut de la vaci cu mamita este corelat cu starea patologica. Laptele din sferturile sanatoase contin cantitati reduse de lizozim, insa in momentul interventiei unor bacterii (stafilococi-S. aurus corinebacterii, streptococi-Str. agalactiae sau altele) nivelul acestuia creste semnificativ devenind alaturi de fosfatoza acida si numarul total de celule un indicator al inflamatiei.

Valori ale enzimei peste 250 ug/ml (considerate a fi titru de diagnostic) s-au inregistrat in cadrul tuturor probelor bacteriologice pozitive (FARID A. -1984).

Eficienta interventiei lizozimului in vindecarea mamitelor, a fost demonstrata prin folosirea in terapia lor a laptelui proaspat (continand cantitati crescute de muramidaza) instilat local (FARID A. -1984).

Tuberculoza la om in urm dozarii lizozimului din lichidul pleural la pacientii cu tuberculoza, s-a constatat existenta unor cantitati crescute la acest nivel, ceea ce denota, o sinteza locala activa. Thanone si Willet (1966) (REINER H. -1984) inregistrand valori ridicate ale lizozimului seric la bolnavii cu tuberculoza, au urmarit actiunea in vitro a enzimei asupra micobacteriei infectate. Enzima a fost detectata in interiorul celulelor epiteliale si a fagocitelor mononucleare.

Valori ale raportului lizozim plural/lizozim serie depaseste 1,2 sugereaza diagnosticul de tuberculoza.

2.2. SUBSTANTE IMUNOMODULATOARE

Este bine cunoscuta activitatea antibacteriana a lizozimului bazata pe capacitatea sa de a liza peptidoglicanul din peretele bacterian. Efectele sale sunt mai pronuntate in cazul bacteriilor gram pozitive care contin in structura lor cantitati sporite de acid - N - acetilmuranic reprezentand substratul specific pentru actiunea hidrolitica lizozimului. Datorita distrugerii peretelui celular, bacteria este incapabila de a rezista in mediul inconjurator fiind distrusa.

Substantele imunomodulatoare cu influenta asupra sintezei de lizozim.

Selesol - reprezinta un preparat injectabil continand selenit de sodiu. Din experienta s-a demonstrat eficienta imunostimulatoare a acestui compus supra imunitatii celulare.

Seleretard - reprezinta tot un produs injectabil continand selenit de sodiu. Are actiune asupra imunitatii celulare.

Cuprosel - este o combinatie de seleniu si cupru intr-un solvent apos. Dintre cele trei substante Cuproselul a dovedit eficienta minima in experiente.