Intoxicatia profesionala cu hidrocarburi

Intoxicatia profesionala cu hidrocarburi

HIDROCARBURI ALIFATICE. Seria metanului cuprinde hidrocarburi saturate aciclice, numite si alcani sau parafine, cu formula generala C_nH_2n . La temperatura obisnuita primii patru compusi (metanul, etanul, propanul si butanul) sunt gazosi, iar urmatorii patru (pentanul, hexanul, heptanul si octanul) au stare lichida. Locurile de munca in care exista risc de toxicitate se intalnesc la: sondele de petrol si gaze naturale, prepararea si manipularea diverselor amestecuri de combustibili, prepararea unor coloranti utilizand diversi solventi cu hidrocarburi, prepararea unor pesticide si materiale plastice; utilizarea hidrocarburilor ca materii prime pentru sinteze organice. Odata cu cresterea greutatii moleculare creste si toxicitatea compusilor. La presiune obisnuita compusii inferiori sunt putin toxici, efectele lor manifestandu-se in scaderea continutului aerului in oxigen, iar compusii superiori au actiune narcotica si moderat iritativa asupra conjunctivelor si cailor respiratorii. La profunzime crescuta a narcozei apar convulsii, iar moartea survine prin paralizie respiratorie.

Seria naftenelor cuprinde hidrocarburi ciclice cunoscute sub numele de cicloalcani, cicloparafine sau naftene, cu formula generala C_nH_2n. Acestia sunt compusi ai petrolului si fractiunilor sale de distilare, se utilizeaza ca solventi si materii prime in sinteze organice si au o puternica actiune narcotica.

Hidrocarburile alifatice nesaturate sunt compusi ai etilenei, butadienei si acetilenei. Etilena si compusii sai se gasesc in gazele de cracare a petrolului si se utilizeaza la sinteza polimerilor pentru rasini, materiale plastice si cauciuc sintetic. Acetilena se utilizeaza la sudura autogena, taierea metalelor cu flacara si ca materie prima in sinteza unor compusi precum cauciucul sintetic, clorura de vinil, acetona.

Benzenul (C₆H₆) este o hidrocarbura aromatica nesaturata, lichida, volatila chiar si la temperatura obisnuita. Riscul de intoxicare apare la doua tipuri de locuri de munca: la procese tehnologice cu sisteme ermetizate (distilarea uscata a carbunelui, rafinarea petrolului, procese in industria farmaceutica, a colorantilor si explozibililor) si la procese tehnologice cu sisteme neermetizate (industria cauciucului, vopselelor, lacurilor celulozice, a substantelor adezive; la extractia grasimilor sau a alcaloizilor; la degresarea pieilor, fibrelor textile; in industria optica; la productia jucariilor).

Patrunderea benzenului in organism are loc pe cale respiratorie sau prin piele. Metabolizeaza doar o parte din toxic, in prima faza avand loc oxidarea, iar in cea de-a doua conjugarea cu sulful. Eliminarea din organism se face cu precadere prin respiratie si o mica parte prin urina. Mecanismul de actiune cel mai important este cel produs asupra maduvei hematoformatoare, cu modificari asupra celulelor si aberatii cromozomiale ireversibile. In forma acuta se produce congestie si edem hemoragic in plamani, degenerescenta grasa a ficatului asociata cu edem pericapilar in creier si maduva spinarii, iar in forma cronica apar modificari in maduva osoasa si singele periferic.

Intoxicatia acuta e rara, in ea aparand sindroamele iritativ si narcotic, dand nastere la cefalee, ameteli, fibrilatie arteriala, delir si moarte posibila prin colaps periferic. Intoxicatia cronica are manifestari clinice tardiv, cand simptomele devin persistente.

Ca masuri imediate, intoxicatia acuta impune scoaterea bolnavului din atmosfera contaminata, spalarea tegumentelor, respiratie asistata daca e necesar si adiminstrarea antiaritmicelor. In cazul intoxicatiei cronice se recomanda intreruperea expunerii si medicatie cu vitamine din grupul B, precum si vitaminele C si P.

Profilaxia se poate face prin urmatoarele tipuri de masuri:

tehnico-organizatorice: inlocuirea benzenului cu toluen, ciclohexan sau tricloretilen; ermetizarea surselor; absorbtia "per descensum"; purtarea echipamentului individual de protectie;

medicale, prin examene medicale la angajare si controale medicale periodice.

HIDROCARBURI AROMATICE. Toluenul (metilbenzen) (C₆H₅CH₃) este un lichid incolor, mai putin volatil decat benzenul. Se intalneste in locurile de munca in care este prezent si benzenul, in plus fiind utilizat la sinteza colorantilor si a explozivilor. Patrunderea in organism se face pe cale respiratorie, o mare parte din cantitatea absorbita fiind metabolizata. Partial se elimina pe cale respiratorie si partial prin urina. Intoxicatia acuta produce tulburari de coordonare cu risc de accidente, iar intoxicatia cronica are manifestari iritative si vegetative.

Etilbenzenul (feniletan) [C₆H₅(C₂H₅)] e un lichid incolor, insolubil in apa, dar solubil in alcool etilic si eter. Este component al benzinelor auto si al combustibililor pentru avioane, fiind utilizat in industria chimica de sinteza la producerea cauciucului sintetic; ca solvent si diluant etc. Patrunde in organism pe cale respiratorie si prin piele, iar eliminarea lui se face prin urina. Intoxicatia acuta se manifesta prin fenomene iritative si narcotice, fiind posibila hepatita toxica, iar intoxicatia cronica se manifesta prin iritatia cailor respiratorii, tulburari ale sistemului nervos si ale cailor biliare.

Naftalenul (C₁₀H₈) se extrage din gudronul de carbune si apare ca produs secundar in industria cocsului. Mai este folosit in industria colorantilor si industria chimica de sinteza; ca insecticid pentru molii; pentru conservarea lemnului si a altor materiale. Patrunde pe cale respiratorie. Intoxicatia acuta se manifesta prin cefalee, confuzie, greturi, iritatii conjunctivale si ale cailor aeriene, iar intoxicatia cronica se manifesta prin cataracta.

Profilaxia in cazul intoxicatiilor cu hidrocarburi aromatice este identica celei din cazul benzenului.

PETROLUL SI PRODUSELE DIN PETROL. Titeiul (petrolul brut) contine trei clase de hidrocarburi: alcani, cicloalcani si hidrocarburi aromatice. Produsele de distilare sunt: benzina de distilare intre 25-150sC sau la 300sC; petrolul lampant intre 170-270sC; motorina intre 220-230sC; pacura de distilare, care provine din 40-50% din titeiul initial, din care se fabrica parafina, uleiurile si asfaltul.

Benzina. Benzina de cracare poate contine pana la 20% hidrocarburi aromatice, iar benzina combustibil contine si alte substante aditive. Riscul de intoxicare este prezent la urmatoarele locuri de munca: rafinare; solvirea cauciucului, grasimilor, uleiurilor, lacurilor si maselor plastice; diluarea solventilor; repararea rezervoarelor, tancurilor sau cisternelor de depozitare a benzinei.

Patrunderea in organism se face pe cale respiratorie, principalele actiuni fiind iritatia cailor respiratorii, a ochilor si a pielii. Intoxicatia acuta are trei forme: mortala, severa si moderata. Forma mortala apare rapid, cu pierderea constientei, coma si moarte prin paralizia centrului respirator sau prin fibrilatie ventriculara. Forma severa este asemanatoare betiei alcoolice, dar are drept urmari delirul, convulsii si coma. Forma moderata apare fara sechele. Intoxicatia cronica se manifesta prin astenie, irascibilitate, neliniste, tulburari de somn, inapetenta, scadere in greutate, hipotensiune arteriala, la care se poat adauga forme iritative (conjunctivita, faringita, traheeita, bronsita).

Profilaxia consta in urmatoarele masuri:

tehnico-organizatorice: ermetizarea surselor, ventilatie, utilizarea benzinelor cu continut scazut de benzen, utilizarea mastilor cu cartus filtrant;

medicale: examen medical la angajare si control medical periodic.

Bolile profesionale declarabile sunt intoxicatiile cu manifestarile specifice fiecarui compus si produs, precum si consecintele acestora.