LAPTELE CAINELUI - Actiune farmaceutica, tratament, tratare afectiuni

LAPTELE CAINELUI - Actiune farmaceutica, tratament, tratare afectiuni

Euphorbia cyparissias Fam. Eupharliaceae.

Este o planta toxica.

Denumiri populare: aior, alior, aleur, aribi, buruiana de friguri, buruiana de negi, buruiana de raie magareasca, buruiana magareasca, lapte brostesc, laptele cainelui, laptele lupului, lilinar.

Tratamente populare: se folosea pentru vopsit in nuante de galben. Sucul scurs din tulpinile crude era leac contra negilor, pecingine si petelor de pe fata, precum si pentru unghii stricate. Se mai ungeau cu latex  bubele.

Batranii spuneau ca in timpul razboaielor unii puneau latexul pe rani, ca sa impiedece vindecarea si sa nu-i trimita pe front.

In Muntenia, fetele se spalau pe cap cu decoctul plantei, ca sa le creasca parul, sau sa nu le cada. Samanta si planta intreaga, se intrebuinta ca vomitiv si febrifug.

Din laptele stors ingrosat cu faina de grau, se faceau hapuri, care se luau ca vomitiv.

Compozitie chimica: planta contine in latex: euphorbion, cauciuc, guma, amidon, albumina, tanin, rasina, uleiuri grase, uleiuri eterice, alcooli triterpenici, pentaciclici, etc. Substante minerale.

Actiune farmaceutica: planta fiind otravitoare nu se va folosi intern. Extern ajuta la o serie de afectiuni prin aceia ca  poate distruge tesuturile si prin aceasta este utila la veruci, negi, etc. In popor se folosesc semintele ca purgativ, dar este extrem de toxica, asa ca este total contraindicata.

Se poate folosi la: eczeme, negi, pecingine, pete pe piele, vermifug, veruci.

Preparare: se foloseste doar latexul care se aplica extern in afectiunile enumerate mai sus.