LEMNUL DOMNULUI - Actiune farmaceutica, tratament, tratare afectiuni

LEMNUL DOMNULUI - Actiune farmaceutica, tratament, tratare afectiuni

Artemisia abrotanum Fam. Leguminoase

Denumiri populare: alimanca, focsor, lamaita, lemn domnesc, lemn dulce, lemnusor, pelin domnesc, rosmalin, tiprus.

In traditia populara: ramurile se fierbeau si decoctul se tinea in gura contra durerilor de dinti. Cu frunzele uscate, pisate marunt, amestecate cu ceara curata se faceau turtite contra durerilor de ochi. La cel perit se foloseau in mai multe feluri. Se uscau bine frunzele bine, se frecau in palma pana se faceau ca faina si apoi se presarau  la “cel perit”. Se amesteca faina din frunze cu groscior dulce si cu acesta se ungeau. Unii trageau faina din frunze pe nas, ca tutunul. Contra “plesnelor” la copiii mici, frunzele se pisau marunt, in palma, se cerneau cu o sita deasa, se amestecau cu miere si apoi se ungea cu ea pe buze si gingii. Se mai punea in scalda copiilor mici, ca sa fie placuti ca el. Ramurile se puneau in apasau rachiu si apoi se luau contra durerilor de stomac.

La copii mici se punea scoarta pisata in laptele mamei si asa li se da. Ceaiul din ramurile uscate se mai lua contra “naduselii”. Decoctul lor se folosea contra frigurilor. Se mai intrebuintau la bai de picioare.

Fierte in vin, se puneau, cat se putea suferii de fierbinti, la junghiuri. Fierte cu iarba creata si rostopasca se luau contra durerilor la nasteri. Decoctul plantei se folosea contra tusei cronice.

Compozitie chimica: se folosesc partile subterane adica rizomii si radacinile (Radix Liquiritiae) fie primavara fie toamna, un alcaloid toxic in cantitate mica abrotina. Mai contine: alfa si bete pinen, camfen, terpinol, triterpenoide, geraniol, limonen, alfa –felandren, fenoli,  licviridina, borneol, ulei volatil , tanin, flavone, substante amare, purine, umbeliferona, scopolen glicirizina, un hormon estrogen de natura steroidica, rezine, zaharuri, manitol, substante minerale

Actiune farmacologica: afrodisiac feminin, antihelmitic, antiputrid, antiseptic urinar, antiulceros, antiluetic, antiinflamator, antispasmodic, analgezic, antimicrobian, antibacterian, tonic amar, stimulent gastric, insecticid, diaforetic, expectorant, slab diuretic, usor expectorant prin fluidificarea secretiei traheo-bronsice si faringiene, usor laxativa, estrogena, antiulceroasa, antidismenoreica, emenagog, nematocid. Favorizeaza retinerea sodiului ceea ce duce la hipertensiune si deci nu prea este indicat celor cu aceasta afectiune.

Intra in compozitia ceaiului antireumatic, laxativ nr2 si pectoral.

Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni respiratorii, anemie, afrodiziac feminin, artrite, boli de stomac si ficat, bronsita (fluidifica sputa), buze crapate, calculoza renala si biliara, cangrene, constipatie, dereglari hormonale, dismenoree, dispepsie de fermentatie, dureri de ochi, dureri de dinti, dureri de picioare, dureri de piept, edeme, faringita, inapetenta, intepaturi de insecte, malarie, menstruatii dureroase, plagi vechi sau ulcerate, traheita, tuse (fluidifica secretiile), ulcer stomacal, usurarea durerilor la nastere.

Atentie : nu se foloseste de hipertensivi.

Preparare: se foloseste radacina si rizomii.

-Macerat la rece 2 lingurite de planta maruntita se va pune in 250 ml apa si se va lasa timp de 8 ore dupa care se va strecura. Se pot consuma 2 cani pe zi chiar perioade lungi.

-Decoct- 2 lingurite de planta se va fierbe in 250 ml apa timp de 10 minute dupa care se va strecura. Se pot folosi 2 cani pe zi.

- Infuzia- in cazul in care se doreste un concentrat mai slab se va pune 2 lingurite de planta in 250 ml apa clocotita. Se va acoperi pentru 10 minute dupa care se va strecura. Se pot folosi 2 cani pe zi si din aceasta infuzie.