LICHENUL DE ISLANDA - Actiune farmaceutica, tratament, tratare afectiuni

LICHENUL DE ISLANDA - Actiune farmaceutica, tratament, tratare afectiuni

Cetraria islandica  Fam. Parmeliaceae

LICHENUL DE PRUN

Evernia prunastri  Fam. Usneaceae.

In traditia populara: se intrebuinta ca tonic si febrifug. Decoctul, indulcit cu miere sau zahar, se lua in boli de piept, mai ales in tratamentul tuberculozei pulmonare.

Compozitie chimica: lichenina, acid cetraric, acid lichenic, acid stearic, acid everinic, acid ursinic, eozina, rizoninic, lecanoric, orcina, oxalat de calciu, oxalat de potasiu, vanilina, lactone, substante triterpenice, principii amare, mucilagii, sparasol, depside, depsidonel, esteri fenolici, cloratranarina. Ulei volatil care se formeaza abia la 6 luni dupa culegere.

Actiune farmacologica: emolient, calmant, stimuleaza secretiile bronhice, stomacale si sistemul nervos vegetativ si vasomotor. Mucilagiile au actiune eficienta in catarul bronhic, hiperaciditate gastrica, inhiba bacilul Kock. Tonic aperitiv, antibiotic. Stimuleaza secretia pancreatica. Emolient si calmant al aparatului respirator si digestiv, antispastic digestiv, colagog, fluidifica secretiile bronhice.

Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni hepatice, amigdalita, anorexie, atonie gastrica, bronsite, convalescenta, dizenterie, diabet, diaree, dispepsii, dureri de gat, faringita, ganglioni inflamati, greata, gripa,  inflamatia tubului digestiv, intoxicatii cu metale grele, insuficienta pancreatica, laringita, migrena, pancreatita, pneumonie, raceli, raguseala, rani greu vindecabile, rau de mare, stari febrile, traheite, tuberculoza, tumorile tubului digestiv, tuse, varsaturi.

Preparare

-Pulbere. Se va face praf cu ajutorul rasnitei de cafea. Se va lua o lingurita de mai multe ori pe zi, inainte de mese cu 15 minute, sau dimineata pe stomacul gol. Se va tine putin in gura, apoi se va inghiti cu putina apa. Este foarte amar si din aceasta cauza se prefera sa se foloseasca tinctura.

Tinctura se va face din 50g de praf de lichen care se va pune in 250 ml alcool alimentar de 70 sau alcool farmaceutic de 70 . Se va tine timp de 15 zile, timp in care se va agita de mai multe ori pe zi. Dupa aceasta perioada se va strecura si se va pune intr-o sticla de culoare inchisa care se poate inchide etans. Se va lua o lingurita diluata cu apa de 3-4 ori pe zi inainte de mese.

-Se mai poate face ceai infuzie sau decoct dar este preferabil sa se foloseasca aceste doua procedee, chiar daca se va dori sa se faca un tratament de mai lunga durata

LIMBA BOULUI.

Anchusa officinalis Fam. Saraginaceae.

Denumire populara: aratel, boroanta, iarba de bou salbatec, limbarita, miruta, rosii.

In traditia populara: in Maramures a avut aceleasi intrebuintari ca limba mielului.

Ceaiul din flori, frunze si radacina se lua contra tusei, racelilor, raguselii si pentru curatirea sangelui.

In tinutul Covurluiului se folosea contra mai multor

boli, mai ales contra ofticii- se dadea pisata in vin.

Compozitie chimica: alantoina, acid salicilic, consolidina, colina, mucilagii, substante minerale, ulei volatil, etc. Se poate folosi proaspata intreaga planta sau uscata.

Actiune farmacologica: diuretica, emolienta, antiscorbutice, diaforetica, antibiotica, emolienta, antigutoase, anticanceroase, antiinflamatorii, cicatrizante, expectoranta, digestiva, calmeaza durerea.

Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: angina, astenie, cancer, dureri de cap si de dinti, eczema, gripa, guta, inflamatii, laringita, paralizie, pelagra, raceli, raguseli, reumatism, scleroza, scorbut, tromboflebite, tuse.