Proteza totala - partea personala

PROTEZA TOTALA - PARTEA PERSONALA

Avand in vedere si luand in considerare am avut posibilitatea sa vad si sa lucrez putin cu ambele metode de ambalare atat clasica cat si moderna expuse de mine in aceasta lucrare de licenta pot spune urmatoarele: metoda clasica nu necesita o aparatura sofisticata si tehnologie pe masura ci se poate realiza cu o investitie minima in orice laborator de tehnica dentara in schimb este o metoda rudimentara si depasita avand in vedere faptul ca necesita foarte mult timp din partea tehnicianului dentar manualitate relativ crescuta in manuirea pastei de ghips in cunoasterea folosirii adecvate a chiuvetelor metalice, presei hidraulice, ringului metalic si cunoasterea tehnicii de dezambalare si extragerii protezei din ambalaj fara deteriorarea ei.

Imprecizia tehnicii de ambalare si polimerizare a protezelor prin metoda clasica sau mai ales pierderea modelului dupa extragerea protezei si odata cu el pierderea relatiei de ocluzie si deci posibilitatea de a reduce erorile de polimerizare ma duc cu gandul la cautarea unor alte metode de reducere pe de-o parte a erorilor de polimerizare si pe de alta parte posibilitatea de a reface contactele statice si dinamice ale protezei finite.

Pe parcursul inovarii si gasirii altor metode de ambalare care sa elimine aceste erori s-a constatat ca oricat de buna ar fi amprentarea si repozitionarea modelului in relatia cu dintii de la macheta la produsul finit apar modificari determinate de contractia pastei de acrilat din studii industriale s-a determinat ca orice material care trece prin faze diferite de topire presare la rece sau la cald polimerizarea in conditii industriale sunt net superioare decat cele din laboratoarele de tehnica dentara au aratat ca aceste materiale sufera modificari de contractie pe 2 mm.

In speta in cazul nostru al acrilatului din proteza daca grosimea suprafetei protezei pe 2 mm ar fi uniforma contractia va fi uniforma deci pozitia dintilor s-ar modifica echilateral in toate partile la fel si nu vom avea de a-face decat poate cu o micsorare DVO de maximum 1 mm., din cauza atrofiei osoase si mucoase neuniform pe diferite zone ale campului protetic avand in vedere extractiile realizate la inervale de timp diferite, o extractie relizata cu multi ani in urma lasa in urma ei o creasta care cu timpul s-a tot atrofiat care pe de alta parte o extractie realizata relativ recent 6 luni, 1 an ne ofera o creasta proaspat formata care este in cele mai multe cazuri mult mai protuberanta in consecinta nu putem vorbi de un strat uniform si de o contractie echilaterala si evident de o dispunere la fel a dintilor dupa polimerizare ca a machetei realizate din ceara.

Acest lucru i-a determinat pe cercetatorii de la firme consacrate care detin laboratoare de teste a materialelor si metodelor de lucru cu aceste materiale sunt determinate (Centrul de cercetari Bego Germania, Laborator de cercetari si producere a materialelor de ultima generatie firma Ivoclar Vivadent Austria, Vertex Olanda, Bredent Germania, Centru de cercetari si dezvoltare a sistemelor de retentie la protezele scheletate Rhein 83 Bolognia Italia e. c. t.) sa se orienteze in a inova si produce tehnici sisteme si modalitati prin care dupa polimerizare extragerea modelului si protezei sa se faca facil fara pierderea modelului si sisteme prin care modelul poate fi detasat si reatasat foarte usor pe articulator dupa polimerizarea protezelor.

Acest lucru permitand binenteles refacerea cu grija a contactelor in static si dinamic pierdute odata cu polimerizarea.

In acest sens firmele respective au dezvoltat si perfectionat sisteme care cu ajutorul unor materiale de consistenta moale sa poata face amprentarea exacta si facila a suprafetei cat si dintilor machetei protezei din ceara.

In prima faza s au folosit materiale siliconice de tip siliconic de aditie care au contractii minime de 0,02 la % sau siliconi de condensare care au contractii mai mici de 0,01%.

Prin conceperea unor chiuvete din mase plastice cu o parte inferioara si un capac care contine mai multe orificii pe de-o parte superior orificii pentru introducerea siliconului ti lateral pentru canalele de turnare a acrilatului.

In continuare cercetatorii au inovat o masa de acrilat care este fluida, se poate turna foarte usor in aceste chiuvete si care dupa polimerizare are toate caracteristicile acrilatelor indesabile acest acrilat a fost inovat deoarece acrilatul presabil nu mai era corespunzator din punct de vedere al tehnicii de preparare si timpilor de lucru cu el (a incercat la un moment dat presarea acestui acrilat intr-o chiuveta de tip nou si rezultatul a fost nesatisfacator in sensul ca masa de silicon elastic din chiuveta sa deformat sub presiunea acrilatului de consistenta destul de vascoasa si rezultatul a fost deformarea protezei totale cat si a dintilor in pozitii nedorite).

Sa incercat o dilutie a masei de acrilat prin amestecul de o mai mare cantitate de monomer in pulberea de polimer.

Presarea si polimerizarea s-a facut relativ bine, insa proteza prezenta bule, lipsuri si pori pe suprafata ei.

Concluzie clara ca modificarile de proportii ale acrilatului cat si timpului de presare a lui duc la rezultate nefavorabile in proteza finita.

Atunci s-a dezvoltat acest acrilat nou de tip lichid care se toarna in chiuveta inchisa in prealabil, s-a dezvoltat intr-un timp relativ indelungat deoarece a fost nevoie de gasirea unei altfel de structuri a polimerului (metil acrilat care sa contina particule mult mai mici vizibil pulberea este mult mai fina).

Aceste particule de metil acrilat puteau fi penetrate mult mai repede si cu aceeasi cantitate de monomer rezultand in prima faza pana ce lichidul de monomer penetreaza suprafata dura a particulelor de polimer o pasta lichida care se poate turna usor in chiuveta nou formata, din ratiuni de tehnica a polimerizarii industriale acest acrilat va face priza corecta la o temperatura mult mai mica decat a acrilatului clasic de 55 grade, in schimb pentru a nu aparea pori sau bule in masa lui este nevoie si de o presiune de minim 2, 3 bari.

Acest motiv a adus la decizia de a se introduce chiuveta intr-o oala baro care prezinta o incinta suficient de mare pentru a permite introducerea chiuvetei cat ti posibilitatea de reglare exacta a temperaturii si a presiunii.

In acest moment cercetatorii au apelat la sisteme industriale in care se introduceau chiuvetele metalice de realizare a dintilor artificiali si rezultatele au fost satisfacatoare.

Toate aceste demersuri au condus la realizarea unor sisteme de oala baro suficient de incapatoare pentru a permite polimerizarea 1 -4 chiuvete odata.

Totusi acest sistem perfectionat si stilizat a aratat ca avem de-a face cu costuri de productie a unei proteze mult mai mari decat in cazul metodei clasice.

Costul siliconului fluid turnabil de o calitate excelenta era mult mai mare decat simplul ghips de modelaj folosit in ambalarea clasica pe de alta parte costurile de fabricatie ale acrilatului fluid (Bredent a scos pe piata acrilatul Opti-Cast 2000 care era ca pret de 10 ori mai scump decat acrilatul presabil normal, firma Vertex-Olanda a zabovit mai mult in cercetare insa a scos in prima faza acrilatul Vertex-Casta Press la o diferenta de 5 ori mai mare fata de acrilatul presabil normal) era net superioara acrilatul presat in sistemul clasic.

Cercetatorii au ajuns la concluzia ca acrilatul fluid nu poate fi inlocuit si nu se pot aduce modificari in sensul scaderii pretului deoarece orice modificare adusa masei de acrilat duce la rezultate nefavorabile in piesa finita.

Atunci ei s-au concentrat prin a inlocui siliconul fluid cu o alta masa de amprentare la fel de elastica dupa priza, dar care sa poata fi ulterior refolosita sau a carui pret sa fie mult mai mic.

Astfel s-a apelat la gelul de agar agar obtinut din alge marine care a fost utilizat cu succes in tehnologia realizarii protezelor scheletate cu crosete.

S-a dovedit ca acest material indeplineste toate cerintele de structura si lucrul cu el ca silicon fluid la proteza totala in schimb pe de-o parte pretul de extractie a materiei prime cat si prelucrarea lui sunt foarte ieftine pe de alta parte posibilitatea extraordinara a refolosirii gelului de agar agar.

Acesta are proprietatea de a se inmuia la o temperatura de maxim 100 de grade celsius si de a se intari in momentul in care se reduce temperatura pana la 25 grade fara a-si pierde proprietatile elastice cat si proprietati volumetrice, singurul dezavantaj la gelul de agar agar este faptul ca nu se poate lasa timp indelungat, el se deshidrateaza si in c.c.a. 4 ore isi pierde calitatile volumetrice micsorandu-se.

In consecinta trebuie lucrat cu el avand in vedere aceste aspecte tehnice.

Prepararea gelului de agar agar s-a facut initial in baie bell-marine dupa care s-a constatat ca reactioneaza foarte bine la cuptorul cu microunde.

Turnarea gelului de agar agar se face la o temperatura de maxim 45 de grade astfel incat ceara din care este realizata macheta protezei totale sa nu fie afectata, asa incat in laboratorul de tehnica dentara mai trebuie avut un termometru de fluide, realizandu-se toate aceste tehnici moderne cu meticulozitate a adus la un rezultat excelent al protezei finite.

Mai mult s-a constatat ca din cauza prezentei a apei in masa de agar agar pasta de acrilat se aseaza foarte intim pe suprafata agarului agar asa incat piesa finita nu necesita decat o prelucrare si lustruire minima.

Asa ca in acest moment putem spune ca toate eforturile doctorului stomatolog in a analiza si aduna informatiile despre pacient cat si eforturile tehnicianului dentar de a realiza macheta de ceara a protezei totale cu toate modificarille estetice si functionale sunt incununate si ne ofera metoda perfecta de a transpune in piesa finita ceea ce am conceput in echipa medic dentist si tehnician dentar.

Fig.1.machete montate in articulator din norma laterala

Fig.2. machete montate in articulator din norma frontala

Fig.3.macheta inferioara pe model pregatita in vederea ambalarii

Fig.4.macheta superioara pe model pregatita in vederea ambalarii

Fig.5.tiparul inferior al protezei din agar agar

Fig.6.tiparul superior al protezei din agar agar

In continuare voi prezenta un caz clinic in care ambalarea machetei totale a fost cea clasica in vederea obtinerii unui tipar.

Pacient in varsta de 68 de ani , vechi purtator de proteze a solicitat schimbarea lor deoarece masticatia nu se mai efectua satisfacator.

Dupa examinarea campului protetic edentat total (fig.7,8) si a vechilor proteze, medicul dentist a amprentat (fig.9,10) cimpul protetic in vechile proteze cu alginat (hidrocloid ireversibil).

fig.7.camp protetic edentat total maxilar

fig.8.camp protetic edentat total mandibular

fig.9.amprenta preliminara mandibulara cu alginat in vechea proteza

fig.10.amprenta preliminara maxilara cu alginat in vehea proteza

Medicul dentist a trasat pe amprente limitele viitoarelor linguri individuale, pe care le-a solicitat din acrilat autoplimerizabil (fig.11, 12).

fig.11.lingura individuala mandibulara

fig.12.lingura indiviaduala maxilara

In urmatoarea etapa, tehnicianul dentar a trimis lingurile individuale pe modelele preliminare in cabinet, unde medicul dentist in etapa clinica a adaptat lingurile, a realizat inchiderile marginale la zonele cheie si a amprentat functional campul edentat astfel: la maxilar cu pasta REPIN-pasta eugenat de zinc (fig.13), iar la mandibula cu elastomer de sinteza-silicon de condensare (fig.14).

fig.13.amprenta functionala maxilara

fig.14.amprenta functionala mandibulara

Amprentele functionale au fost spalate, dezinfectate de tehnician si in ele s-a turnat modelul functionale respectand tehnica de turnare prezentata in capitolele anterioare (fig.15,16,17).

fig.15.indiguirea amprentei functionale

fig.16.cofrarea amprentei functionale

fig.17.turnarea modelului functional

Dupa turnare modelul a fost demulat si soclat (fig.28); pe modelele functionale au fost confectionate sabloanele de ocluzie respectand dimensiunile valurilor de ocluzie si modelind baza in conformitate cu modelul functional (fig.29)

fig.18.modelele functionale

fig.19.sabloane de ocluzie

Medicul dentist in cabinet a determinat relatiile intermaxilare cu ajutorul sabloanelor de ocluzie, iar apoi a trasat pe sabloane linia mediana, liniile canine si a indicat ce garnitura de dinti sa se foloseasca la montare, ce spatiu de inocluzie sagitala sa realizeze si ce tip de montare in zonele laterale (fig.20).

fig.20.determinarea relatiilor intermaxilare

In laborator, tehnicianul dentar a montat modelel in ocluzor (fig.21), modeland apoi machetele (fig.22,23) respectand regurile de monate si indicatiile medicului dentist.

fig.21.montarea modelelor in ocluzor

fig.22.machete din norma frontala

fig.23.machete din norma laterala

fig.24 Chiuveta conformator

fig.25. Modelul cu macheta superioara ambalata

fig. 26. Modelul cu macheta mandibulara pregatita pentru ambalare

fig. 27. Presarea mecanica a chiuvetei

fig. 28. Indepartarea cerii machetei superioara

fig.29 Indepartarea cerii machetei inferioare

fig.30 Izolarea cu PECTIZOL a tiparului superior

fig.31 Izolarea cu PECTIZOL a tiparului inferior

Baza protezei a fost obtinuta din rasina acrilica (fig. 32), prin introducerea acesteia in tipar sub forma de pasta (fig.33).

fig.32 Rasina acrilica (forma de prezentare)

fig.33.Pasta de acrilat ce va fi introdusa in tipar

Dupa ce a fost introdusa pasta de acrilat in tipar atat pentru proteza maxilara (fig 34) cat si pentru cea mandibulara (fig.35) cele doua jumatati ale tiparului au fost unite, iar conformatorul presat pentru a elimina surplusul de pasta acrilica (fig.36).

fig.34. Introducerea manuala a pastei de acrilat a protezei maxilare

fig.35. Introducerea manuala a pastei de acrilat pentru proteza mandibulara

fig.36. Presarea tiparului pentru eliminarea surplusului de acrilat.

Se respecta regimul termic de polimerizare (fig.37).

fig.37 Termopolimerizarea rasinii acrilice

Dupa termopolimerizarea rasinii acrilice are loc dezamabalarea, operatie prin care proteza polimerizata este scoasa dintre peretii tiparului (fig. 38, 39.).

fig.38 Proteza maxilara dezambalata

fig.39. Proteza mandibulara dezambalata

Protezele vor fi apoi prelucrate (fig. 40, 41), indepartand plusurile de acrilat, operatie ce se realizeaza cu freze de acrilat.

fig.40. Prelucrarea protezei maxilare

fig.41. Prelucrarea protezei mandibulare

Lustruirea protezelor se face in vederea obtinerii luciului sticlos la nivelul suprafetelor externe (fig. 42, 43).

fig.42. Lustruirea protezei maxilare

fig.43. Lustruirea protezei mandibulare

Operatia de lustruire se realizeaza cu ajutorul instrumentelor speciale: Filturi, Perii, Pufuri montate si actionate de motorul orizontal de tehnica dentara folosind pasta de lustruit. (fig.44.)

fig.44. Motorul orizontal

Iar la final, voi prezenta protezele la gata in afara cavitatii (fig. 45, 46).

fig.45. Proteza maxilara

fig 46. Proteza mandibulara

fig.47. Proteza maxilara si mandibulara finita in ocluzie

CONCLUZII

Aceasta lucrare de diploma prezinta cateva din metodele incercate si care au dat rezultat din multitudinea de metode si tehnici de realizare a unei proteze totale.

Pentru a realiza o lucrare ampla care sa contina in ea toate tehnicile si metodele incercate pe parcursul timpului cat si ratiunile pentru care s-a renuntat la anumite produse asa zis stomatologice care nu indeplineau sub nici o forma cerintele de estetica si functionalitate aparute in cursul istoriei omenirii, ar fi fost nevoie de mult mai mult spatiu, timp si determinare din partea unui cursant al facultatii, in consecinta eu am ales din multitudinea de procedee regasite in cartile si manualele de specialitate pe cele care ni s-au parut cele mai eficiente la timpul lor si care ne-au atras cel mai mult atentia.

Probabil ca intr-un viitor apropiat sau mai indepartat cercetatorii in domeniul stomatologiei vor inova si perfectiona sisteme mult mai bune si mai putin costisitoare decat cele prezente.

In aceasta lucrare de diploma sunt prezentate metode si tehinci de ambalare clasica de acum cunoscute de toata lumea care au calitati si defecte prezentate anterior si cateva din metodele moderne mult mai perfectionate dar care tin sa subliniez nu se pot aplica in orice laborator de tehnica dentara deoarece asa cum am expus in partea personala evolutia tehnicii moderne necesita achizitionarea unor aparate care ne ajuta sa determinam parametri precisi a diferitelor materiale cu care lucram care ne ajuta sa realizam o polimerizare in cazul nostru foarte exacta la o temperatura foarte precisa dar care necesita o investitie din punct de vedere al laboratorului mult mai mare.

In consecinta valul de modernizare si evolutie inerenta si-a facut prezenta si in tehnicile si procedeele realizate a protezei totale.

Incat observam o dilutie a tehnicienilor de moda veche care foloseau tehnica invechita de acum si care sunt reticienti la orice modernizare adusa tehnicilor motivand faptul ca ei lucreaza de 20 de ani asa si nu vine cine stie cine sa-i invete sa faca proteze si pe de alta parte o ascensiune a protezistilor tineri care au avut acces la informatii din mediul extern si care sunt dispusi in a incerca tehnici noi si evoluate fata de tehnicile clasice cunoscute si de ei insa in mod generic si foarte putin testate practic in laboratoare.

In ziua de azi laboratoarele de tehnica dentara sunt nevoite sa schimbe ceva in tehnica realizarii protezei dentare daca nu au schimbat deja fiind pe de-o parte bombardate de cerintelele medicului dentist a carui exigenta a crescut foarte mult si pe de alta parte a noii generatii de tehnicieni care au luat contact cu aceste metode inovatoare si moderne.

De aceea inevitabil se cere o investitie mult mai mare in aparatura specializata in realizarea protezei totale cat si in educarea tehnicienilor dentari prin cursuri specializate care permit realizarea in final a unor proteze mult superioare celor prin tehnica clasica

BIBLIOGRAFIE:

BRATU D-Aparatul dento-maxilar, Ed Helicon, Timisoara, 1997.

BRATU.D, colab-Bazele clinice si tehnice ale protezarii edentatiei totale, Ed.Medicala, Bucuresti, 2005.

BURLUI V-Gnatologie, Ed Apollonia, Iasi, 2000.

DESPA E.G-Consideratii privind conformarea externa a protezei totale, lucrare de diploma (conducator stiintific, asist.univ.dr.PREOTEASA.E), Bucuresti, 1998.

DESPA E.G, IONESCU.T-Consecintele unei protezari incorecte in edentatia totala-prezentare de caz-rev.Stomatologia vol XLIX, Nr.1-4, Bucuresti, 2003.

DESPA E.G, IONESCU.T- Evaluarea campului protetic edentat total, comunicare Congresul International de Stomatologie, 5-8 martie 2003, Bucuresti.

DESPA.E.G, IONESCU.T, HUTU.E-Studiul clinic asupra campului protetic edentat total (partea I)"-rev.Stomatologia-Vol I, Nr.1, Bucuresti, 2004.

DESPA.E.G, IONESCU.T, HUTU.E-Studiul clinic asupra campului protetic edentat total (partea II), rev.Stomatologia-Vol I, Nr.2-3, Bucuresti, 2004.

DESPA E.G, IONESCU.T- Variabilitatea campului protetic edentat total, comunicare Congresul International de Stomatologie 16-19 martie 2005, Bucuresti.

DESPA.E.G, IONESCU.T, CHIRU.D, HUTU.E -Restaurari protetice in corelatia cu morfofiziologia campului protetic edentat total, rev.Stomatologia-Vol LII, Nr.3-4, Bucuresti, 2006.

DESPA E.G, IONESCU.T- Particularitatile tratamentului edentatului total in corelatie cu morfofiziologia campului protetic, comunicare Congresul International de Stomatologie 8-11 martie 2006, Bucuresti.

DESPA.E.G si colab.- Metoda pentru reducerea unor faze clinico-tehnice in cadrul tratamentului edentatului total bimaxilar, rev.Stomatologia-Vol LIV, Nr.1, Bucuresti, 2008.

DESPA.E.G-Variabilitatea morfo-clinica a campului protetic edentat total, editura Printech, Bucuresti, 2009.

DYER M- Prosthetic Dentistry, Ed Wright, London, 1999.

ENE L-Amprenta in edentatia totala, Ed.Medicala, Bucuresti, 1970.

ENE L si colab- Reactii ale mucoasei bucale in relatie cu proteza, Stomatologia, vol.XXI, nr.3, 193-210, Bucuresti, 1974.

ENE L, BODNAR V-Principiile examenului clinic in sindromul disfunctiei mandibulare, Rev.Stomatologia, Bucuresti, 1977.

ENE L, POPOVICI C-Miscarile mandibulare la edentatul total, Stomatologia, 1982, 29, 3; 179-196.

ENE L, POPOVICI C- Edentatia totala-clinica si tratament., Curs pentru studenti, Litografia I.M.F., Bucuresti, 1988.

ENE L- Edentatia totala, Ed IMF Bucuresti, 1989.

GRANAM R- Prothese totale, J Prosth Dent, 71, 418, 1993.

HUTU E- Edentatia totala, Ed Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998.

HUTU E- Edentatia totala, Ed National, Bucuresti, 2005.

HUTU.E, DESPA.E.G, DAN.A, GIURESCU.R-Edentatul total din Romania-pacient european, rev.Stomatologia-Vol LIII, Nr.2, Bucuresti, 2007.

IONITA S- Ocluzia dentara, Ed Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1996.

IRNER W-Prothese totale, Oral Surg, 13, 187, 1999.

JACOB K- Prothese complete, Br Dent J, 196, 252, 1993.

JONHSON D.L, HOLT R.A, DUNCANSON J.R.M-Contour of the edentulos palate, JADA 1986, 113, 35.

KATAR H- The Complete Denture, J Proth Dent, 2, 152, 1996.

KLINEGER H- Prothese Complete, J Prosth Dent, 8, 358, 1999.

KUBOKI T- The Complete denture, J Dent Res, 5, 653, 2000.

LEJOYEUX J- Proteza totala, Ed Med Bucuresti, 1988.

LUNDEW C- The complete Denture, J Prosth Dent, 9, 829, 1999.

MERSEL A- L'edente totale Clinic Odontologia, 3, 227, 1991.

NORTON R- Dental Totale Prothesis, Br Dent J, 183, 325, 1998.

NURIT S- Prothese totale, Dent J, 18, 321, 2000.

ORIEN K- Anatomia edentatului total,Minerva Stomat, 25, 38, 1990.

OSWEL W- Full Dentures, J Am Dent Ass, 85, 673, 1998.

OWEN R- Complete denture, J Am Dent Ass, 83, 359, 1997.

PAUNA.M, ENE.L, HUNEITI.A- Tehnica realizarii inchiderii palatinale posterioare la proteza totala superioara, ed.Cerma, Bucuresti, 1997.

PAUNA.M, PREOTEASA.E- Rapoartele mandibulo-maxilare la edentatul total, ed.Cerma, Bucuresti, 1999.

PAUNA.M, PREOTEASA.E- Aspecte practice in protezarea edentatiei totale, ed.Cerma, Bucuresti, 2002.

PERTER S- Prothese total, Br Dent J, 185, 392, 1993.

POMERS E- Full Denture Impression, J Dent Res, 4, 352, 1999.

POPA S- Protetica dentara, Ed Med Bucuresti, 2001.

PREOTEASA.E- Examinarea pacientului in vederea protezarii totale, ed.Cerma, Bucuresti, 1999.

RAMPER K- Prothese complecte, J Am Dent Ass, 85, 639, 1998.

RANDASU ION, DESPA. E.G- Reabilitari oro-dentare, Ed Titu Maiorescu, Bucuresti, 2005.

RANDASU ION, DESPA. E.G- Tratamente protetice dentare complexe, ed.Printech, Bucuresti, 2008.

RANDASU ION, CHIRU.D,DESPA. E.G- Tehnologia protezei totale, ed.Printech, Bucuresti, 2008.

RANDASU ION- Proteze dentare, Ed Medicala, Bucuresti, 1998.

RAYBIN H- Prothese complete, J Dent Res, 16, 159, 1995.

SABADAS I- Proteza totala, Ed Dacia, Cluj 1995.

SAIZAR P- Traitement de l'edentation, Ed Prelate Paris, 1990.

SCHLOSSER R- Complete Denture Prothesis, Ed Sauders Philadelphia, 1990.

SCHUYLER H- Full Denture Service, J Prosth Dent, 82, 729, 1999.

SKINER M- Complet denture, J Am Dent Ass, 103, 102, 1999.

STADOLEANU C- Tratamentul edentatiei, Ed Apollonia, Iasi, 1999.

TUBERT K- Prothese Totale, Od Stom, 7, 638, 1995.

VERTIL R- The complete denture, J Prosth Dent, 75, 562, 1996.

WEIG A- Totale prothesis, Br Dent J, 150, 321, 1996.