STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ASISTENTEI MEDICALE DE URGENTA COMUNITARE IN ROMANIA

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ASISTENTEI MEDICALE DE URGENTA COMUNITARE IN ROMANIA

Cuprins

Idei principale

Situatia actuala

Rezumatul programului

Rezumatul programului pentru intervalul 2001 - 2005

Necesitati
ANEXA I SPECIFICATII GENERALE ALE AMBULANTEI DE PRIM AJUTOR - DESCARCERARE

1. Idei principale:

Asistenta medicala de urgenta a pacientului critic, in faza prespitaliceasca, insuficienta.

Mortalitate prematura crescuta, prin trauma si boli cardiovasculare (procentajul de resuscitari cardiopulmonare in prespital este de aproape 0% la nivel national)

Dotare tehnica insuficienta la urgentele majore cum ar fi accidentele de circulatie, etc.

Lipsa colaborarii si comunicarii intre diferitele sectoare implicate in sistemul medical prespitalicesc.

Lipsa colaborarii si comunicarii intre componenta prespitaliceasca si spital, mai ales in ceea ce priveste asistenta medicala a pacientului critic.

Lipsa standardizarii, initial prin programe de instruire continua si prin imbunatatirea permanenta a calitatii actului medical in asistenta de urgenta.

2. Situatia actuala:

Experienta de 9 ani in functionarea unui sistem de asistenta medicala de urgenta comunitara in judetul Mures; extinderea sistemului in alte 8 judete (Bihor, Cluj, Dolj, Timis, etc.); instruire profesionala in medicina de urgenta, a peste 150 de medici si cadre medicale medii, annual.

Scaderea mortalitatii prin trauma si imbunatatirea ratei resuscitarii in prespital (de la 0 la 31%).

Sustinere politica, administrativa si profesionala pentru extinderea sistemului si impartasirea celor 9 ani de experienta acumulata in alte judete, cu dezvoltarea unui sistem medical de urgenta perfect functional, la nivel national, printr-un plan cu durata de 6 ani, ce prevede mai multe faze.

Exista noua centre operationale, unul reprezentind un centru de instruire complet, iar altele 2 sau 3 urmind sa devina centre de instruire partiala.

3. Rezumatul programului

Obiective

Crearea unui sistem medical de urgenta integrat la nivel national, sub conducerea autoritatilor locale, destinate atit ingrijirii zilnice a pacientului critic cit si pentru asigurarea asistentei medicale calificate in cazuri de catastrofa sau accidente in masa.

Dispecerat integrat

Sistem de comunicare integrat

Echipe medicale si tehnice operationale integrate

Crearea unor centre de instruire de diferite nivele care vor asigura asistenta tehnica si de instruire in domeniul medicinii de urgenta si catastrofa.

Asigurarea continuitatii ingrijirii pacientilor la spital de la momentul sosirii in Departamentul de Urgenta sI pina la externarea de la Terapia Intensiva inclusiv.

Rezultate asteptate

Inbunatatirea timpului de raspuns si a calitatii interventiilor la urgentele vitale

Reducerea mortalitatii cauzate de trauma, afectiuni cardiace si alte afectiuni grave, indiferent de virsta pacientilor.

Prevenirea/reducerea complicatiilor care determina incapacitate de munca sau handicap.

Probleme / riscuri posibile

Numerosi factori implicati / posibile dificultati de coordonare

Baza legala incompleta a carei imbunatatire necesita o munca continua in viitor cu implicarea mai multor elemente (Ministerul Sanatatii, Ministerul de Interne, autoritatile locale).

Coordonarea fondurilor si resurselor

Rezistenta la schimbare a unor sindicate (ex. sindicatul soferilor de pe ambulante)

4. Rezumatul programului pentru intervalul 2001 - 2005

Evaluarea serviciilor de urgenta existente si rezultatele lor

Infiintarea de noi unitati integrate in Deva, Vilcea si Pitesti care sa acopere drumul european intre Arad si Bucuresti - 2001

Infiintarea a doua noi unitati integrate in Mehedinti si Olt care sa acopere drumul european intre Timisoara si Bucuresti - 2001.

Infiintarea de unitati integrate noi in judetul Ialomita (care sa acopere autostrada intre Bucuresti si Constanta) si in judetul Giurgiu (care sa acopere drumul intre Bucuresti si granita cu Bulgaria) - 2001.

Infiintarea a 8 unitati in Bucuresti - 2001

Infiintarea a 15 unitati de prim - ajutor in judetele a caror capitala au deja un serviciu de urgenta integrat - 2001.

Crearea de posibilitati locale de instruire in toate judetele cu servicii de urgenta integrate nou infiintate pentru realizarea unei instruiri continue - 2001.

Crearea de noi unitati in Suceava, Bacau, Focsani si Buzau pentru acoperirea drumului european E85 - 2002.

Infiintarea continua de noi servicii integrate in capitalele de judet si de unitati de prim-ajutor in judete pina cind structurile vor include o unitate principala in capitala fiecarui judet si 3 - 4 unitati de prim-ajutor in fiecare judet - 2002 - 2005.

5. Necesitati

Infrastructuri / cladiri (utilizarea celor existente la nivelul spitalelor si unitatilor de pompieri) - cu evaluarea separata a conditiilor locale existente

Echipament

Serviciul de urgenta central (excluzind Bucuresti)

minimum 2 unitati mobile de terapie intensiva (ambulante de tip C): 1999 - 12

2001 - 18 (10 in Bucuresti)

o unitate mobila de descarcerare complet echipata: 1999 - 6

2001 - 8 (4 in Bucuresti)

un vehicul medical rapid de rendez-vous

2001 - 10 (6 in Bucuresti)

Unitati de prim - ajutor

o ambulanta tip B (dotata cu defibrilator semiautomat) 1999 - nici una

echipament de baza pentru descarcerare in dotarea unora dintre aceste ambulante sau a masinilor de pompieri

1999 - nici unul

Comunicatiile

centrala telefonica, software si hardware pentru dispecerat integrat 1999 - 6

2001 - 5 (una in Bucuresti)

echipament de radiocomunicatie fix, mobil, portabil - de evaluat in fiecare centru

Instruire

spatii si materiale de instruire

materiale didactice pentru instruire (audiovizuale, carti, software, manechine, computere)

costul instruirii (instructori, deplasari, cazare, etc.)

Sedinte de instruire

de evaluat !

Activitati civile

construire, renovare si adaptare >> de evaluat separat in fiecare judet

Relatia cu publicul

Informarea profesionista a publicului, campanii de constientizare si de promovare

ANEXA II

SPECIFICATII GENERALE ALE AMBULANTEI DE PRIM AJUTOR - DESCARCERARE

(Se vor respecta standardele europene ale ambulantelor tip B descrise in standardele europene eleborate de CEN cu numarul NARK 1.1/1.2 Nr. 04-98)

Ambulanta de prim ajutor - descarcerare este o ambulanta speciala destinata:

1. Transportului unei echipe de cel putin 3 persoane incluzind soferul, la locul interventiei

2. Transportului intregului echipament fix si portabil si materialele de prim ajutor cu un loc predestinat in cabina medicala a ambulantei, la locul interventiei.

3. Transportului, in cabina medicala, a unui singur pacient insotit de cel putin un cadru , in conditii optime, spre cel mai apropriat sau cel mai potrivit centru medical.

4. Transportului unui echipament minim de descarcerare ce functioneaza electric sau hidraulic, depozitat intr-un compartiment cu acces din exterior.

Ambulantele trebuie sa respecte urmatoarele specificatii:

1. Aspect exterior:

Culoarea predominanta - rosu.

Banda reflectorizanta cu latime de cel putin 20 cm, dispusa de jur - imprejurul ambulantei (alba sau rosu - alb).

Steaua vietii (din material reflectorizant) pe capota din fata, partile laterale si pe geamurile din spate ale ambulantei.

Inscriptionare pe capota din fata, partile laterale si pe usile din spate ale ambulantei.

Compartiment cu acces din exterior prin usa glisanta pentru depozitarea echipamentului de descarcerare.

2. Cabina soferului:

Doua scaune (sofer + un pasager) cu centuri de siguranta fixate in trei puncte

Stingator de 10 - 15 kg

Lanterna portabila, reincarcabila

Tahograf (pentru inregistrarea vitezei, timpului, sirenei si girofarelor)

Spatiu pentru aparatul de emisie - receptie mobil si pentru cablul antenei

Spatiu pentru telefon mobil si cablul de antena

Cabina medicala va fi despartita de cabina soferului printr-un perete prevazut cu un geam ce permite comunicarea dintre cele doua compartimente.

Patru casti de protectie

3. Motorul:

Turbodiesel cu cc. de minimum 2500 cm3

4. Accesorii de siguranta:

ABS

Airbag bilateral (sofer si pasager)

ABD

5. Alarme audio si vizuale:

Fata: bara - girofare cu blitz cu sirena inclusa la mijloc

Spate: girofar rotund cu blitz situat pe mijloc sau lateral stinga

Sirena de 100 W cu trei tonalitati si megafon (sirena nu va putea functiona decit daca girofarele sunt operante).

Faruri cu faze (lunga - scurta) oscilante cind functioneaza girofarele, in timpul zilei (faze neoscilante in timpul noptii)

Doua blitzuri albastre pe masca frontala la o inaltime de 1 m

Proiectoare halogen pentru iluminarea spatiului de lucru, bilateral si spate.

6. Cabina medicala:

Acces din spate printr-o usa dubla sau unica care cuprinde latimea masinii.

Acces lateral dreapta prin usa glisanta.

Tavan suprainaltat ce permite personalului sa stea in picioare.

Suport targa cu suspensie hidraulica amplasat in mijloc sau spre peretele sting al masinii.

Targa cu sistem de roti pliabil cu posibilitatea de a pune pacientul in ortopnee sI cu posibilitatea de modificare a targii in scaun cu roti in vederea manipularii mai usoare in zonele inguste.

Scaun pliabil fixat pe peretele sting cu directionarea catre fata. Centura de siguranta in trei puncte.

Scaun pliabil fixat pe peretele despartitor intre cabina medicala sI cea a soferului cu directionarea catre capul pacientului. Centura de siguranta in doua puncte.

Spatiu de depozitare peste cabina soferului cu acces din cabina medicala.

Sertare sI dulap de materiale la dreapta cadrului care sta pe scaunul aflat la capul pacientului.

Spatiu de depozitare saltea si atele vacum situat pe peretele din dreapta.

Spatiu de depozitare a valizelor de urgenta.

Spatiu de fixare si racordare a buteliilor de oxigen fixe ale masinii (doua butelii de 10 -15 litrii).

Spatiu de depozitare a una -doua butelii de oxigen portabile de 5 litrii.

Spatiu si loc de fixare a unei targi tip lopata pe perete.

(Spatiile de depozitare trebuiesc concepute in asa mod in care sa nu afecteze accesibilitatea la capul pacientului si cel putin la partea stinga a corpului pacientului)

7. Echipament telecomunicatii :

O statie radio mobila ce functioneaza la 12 volti cu posibilitate de scanare a cel putin 8 canale.

O statie portabila cu minimum 8 canale si posibilitate de scanare.

Un telefon mobil cu sistem "handsfree"

8. Echipament minim de descarcerare :

Vezi anexa cu echipamentul necesar descarcerare.

9. Echipamentul medical :

Defibrilator / monitor portabil cu urmatoarele posibilitati:

Incarcare al 12 si 220 volti.

Acumulator inclus

Mod de defibrilare semiautomat si manual cu accesul medicului prin crtela sau cod.

Aspirator de secretii portabil.

Valiza de resuscitare ce include echipamentul necesar resuscitarii pt. adulti si copii (balon ventilatie, laringoscop, pensa Mcgill ..etc)

Valiza de urgenta ce contine medicamentele, materialele pt. acces intravenos, materialele pt examinarea pacientului ..etc.

O saltea vacum pentru accidentati.

O Targa lopata de aluminiu .

Un set gulere cervicale reglabile (adulti/copii)

Un extraxtor pentru accidentati (KED)

Un aspirator electric fix in masina

Un aparat fix pentru inhalarea oxigenului in masina racordat la oxigenul din masina.

. 10. Alte specificatii :

Se prevad doua acumulatoare la masina

Motorul include un sitem de incarcare a acumulatoarelor la 220 Volts sI un sistem pre-incalzire motorului tot la 220 V.

Masina are un acces exterior la 220 V. prin cablu.

In masina va exista un numar suficient de prize de 220 sI 12 volts pentru incarcarea aparaturii.

(Conform regulamentelor europene din normele de standardizare nr. NARK 1.1/1.2 Nr. 04-98, toate echipamentele si aparatura medicala trebuie sa fie depozitata in spatii speciale inchise, sau fixata pe pereti, in timpul deplasarii cu sau fara pacient.

Echipamentele medicale electronice trebuie sa aiba pe linga baza de fixare, legatura directa la alimentare / incarcare de la sursa de 12 volti in timpul deplasarii pentru a fi in functionare permanenta indiferent de utilizarea si timpul total de deplasare)

PREZENTAREA CONCEPTULUI DE DESCARCERARE

In septembrie 1990, sub egida Clinicii de Anestezie Terapie Intensiva, a inceput experimentarea unui sistem de urgenta ce functioneaza si in alte tari europene. Acesta avea la baza transferul unui echipaj medical spitalicesc cu dotarea necesara la locul unde se afla pacientul aflat in stare critica, in vederea acordarii unui asistente medicale de urgenta calificate. Echipajul era condus de un medic pregatit in domeniul anesteziei si terapiei intensive si in domeniul medicinei de urgenta. La aceasta faza de inceput, noul serviciu, numit SMUR sau Serviciul Mobil de Urgenta si Reanimare, avea in dotare o singura masina echipata pentru interventie rapida, fara posibilitatea de a transporta pacientul, transportul pacientului urmind sa se faca cu o autosanitara a Serviciului de Ambulanta.

In anul 1991, SMUR a primit prima ambulanta de reanimare sub forma unei donatii din Germania. Aceasta ambulanta urma sa usureze si in acelasi timp sa ridice nivelul ingrijirii pacientului in prespital.

Pina in Octombrie 1990, noul sistem a functionat in totalitate cu personal voluntar. Conducatorii ambulantei SMUR erau studenti la facultatea de medicina, medici sau voluntari ai Crucii Rosii din Tg. Mures. Dupa ce incercarile de colaborare cu diferite institutii nu au avut rezultatul dorit, in luna octombrie 1991 a inceput o perioada experimentala de 6 luni, punind echipajul Serviciului Mobil de Urgenta si Reanimare sub coordonarea operativa a Grupului de Pompieri Militari Mures, care urma, in aceasta faza, sa asigure conducatorii auto pentru ambulanta de reanimare si spatii de cazare si instruire pentru personalul medical al SMUR-ului. Aceasta incercare, care avea sa reuseasca si sa devina permanenta, a fost bazata pe modelele aflate in multe tari din lume unde pompierii sint direct implicati in acordarea asistentei medicale de urgenta si a primului ajutor. Asemenea modele exista in Germania, Franta, Finlanda, Luxembourg, Statele Unite, Canada, Japonia, etc. In noul model de functionare, SMUR-ul era sub coordonarea Clinicii de Anestezie Terapie Intensiva din punct de vedere medical si sub coordonarea Pompierilor din punct de vedere operativ.

In anul 1992, Serviciul Mobil de Urgenta si Reanimare a continuat sa se dezvolte, concentrindu-se asupra pregatirii personalului care era aproape in totalitate voluntar si asupra crearii unor relatii internationale cu servicii similare din diferite tari. Primele tari cu care s-a realizat o colaborare de lunga durata inca din 1992 au fost Marea Britanie si Norvegia.

Astfel Crucea Rosie Norvegiana din localitatea Sauda a inceput sprijinul prin dotarea SMUR-ului cu ambulante si echipament medical de urgenta iar Serviciul de Urgenta al Spitalului Regal din Edinburgh si Brigada de Pompieri Strathclyde din Glasgow au inceput un program intens de sprijin pentru dezvoltarea asistentei medicale de urgenta si pentru dotarea si pregatirea pompierilor in noi domenii de interventie, cum ar fi descarcerarea si interventia la accidentele chimice. In luna noiembrie a anului 1992, in urma unui curs international ce a durat 3 saptamini, cu instructori din Germania, Olanda, Scotia si SUA, a avut loc o aplicatie la care au fost invitati reprezentanti ai diferitelor ministere si institutii. In urma acestei aplicatii, Ministrul Sanatatii a declarat, prin ordinul numarul 1094 din 5 Noiembrie 1992, noul sistem din Tirgu Mures drept Centru Pilot National. Acest statut avea sa protejeze noul model pe parcursul anilor 1993-1997 impotriva rezistentelor mari cu care s-a confruntat sistemul si a tentativelor de oprire a activitatii sale.

In cadrul cursului din 1992, a fost creat primul laborator de instruire pentru urgenta donat de Fundatia pentru o Societate Deschisa din Statele Unite.

In anul 1993, dupa ce SMUR, timp de aproximativ 2 ani, a functionat acordind asistenta de urgenta in faza prespitaliceasca, o dezvoltare de mare anvergura a avut loc in luna mai, cu sprijinul colegilor de la Serviciul de Urgenta al Spitalului Regal din Edinburgh.

Aceasta dezvoltare a constat in crearea camerei de reanimare in cadrul Spitalului Clinic Judetean Mures in vederea continuarii ingrijirii pacientilor in stare grava adusi de SMUR sau sositi cu alte mijloace la spital, pina la preluarea acestora de diferite sectii ale spitalului. In noua camera de reanimare urmau sa lucreze medicii, asistentii si voluntarii ce lucrau in cadrul echipajelor din faza prespitaliceasca. Noua camera de reanimare a redus mortalitatea in cadrul Serviciului de Primiri Urgenta al Spitalului Judetean Mures cu aproximativ 50%.

Tot in anul 1993, Brigada de Pompieri Strathclyde din Scotia, a donat prima autospeciala de descarcerare Grupului de Pompieri Mures, instruind si personalul din cadrul Grupului in vederea utilizarii corecte si eficiente a acestui echipament. Primul accident la care s-a utilizat acest echipament avea sa aiba loc chiar in ziua ceremoniei de predare a echipamentului donat.

Din anul 1993, Serviciul Mobil de Urgenta si Reanimare (SMUR) a devenit Serviciul Mobil de Urgenta, Reanimare si Descarcerare (SMURD).

Tot in anul 1993, primele modele preluate dupa cel din Tirgu Mures au aparut la Oradea si la Sibiu, adoptind modul de functionarea al sistemului din Tirgu Mures.

1994 a fost un an de mare importanta din punct de vedere al dezvoltarii asistentei medicale de urgenta in Judetul Mures si poate chiar la nivel national. Cu sprijinul Serviciului de Urgenta din Edinburgh si a BBC - Londra, s-a construit primul departament de urgenta unic dupa modelul celor din Marea Britanie si Statele Unite. Noul Departament sau "Serviciu de Urgenta" a fost amplasat in curtea Spitalului Clinic Judetean Mures si a inceput sa functioneze in 31 Iulie 1994.

Construirea acestui serviciu a durat aprox. o luna si a angrenat forte mari de munca din Scotia cit si din Tirgu Mures, din partea armatei, a jandarmilor si a pompierilor, cit si din partea unor organizatii si a unor voluntari care doreau sa vada noul serviciu cit mai rapid in functie.

La nivelul Grupului de Pompieri, anul 1994 a adus o noua activitate. Pompierii din Scotia au dotat si au instruit Pompierii mureseni asupra interventiilor la accidentele chimice, creind prima unitate de interventie de acest fel a pompierilor din Romania. Impreuna cu Pompierii au participat la cursurile de formare si medicii din cadrul SMURD.

In anii 1995 si 1996, s-a continuat dezvoltarea sistemului si in mod deosebit al componentei de instruire si pregatire a medicilor si a asistentilor veniti din diferite regiuni ale tarii. Astfel, numai in anul 1997 au fost instruiti la Tirgu Mures un numar de aprox. 250 de persoane, ce au inclus medici, asistenti si pompieri, iar in anul 1998 numarul persoanelor instruite a depasit 300.

In luna octombrie a anului 1996, Presedintele tarii a promulgat Legea 121 a Corpului Pompierilor Militari. Pentru prima data in Romania, in cadrul acestei legi la art. 9 si la art. 18 lit.K se specifica faptul ca Pompierii Militari au ca atributii si acordarea asistentei medicale de urgenta si descarcerarea. Aceasta lege pune noul sistem in legalitate dupa o perioada de experimentare de aprox. 5 ani. In urma noii legi, Serviciul Mobil de Urgenta, Reanimare si Descarcerare a primit numele de Statia de Interventie pentru Asistenta Medicala de Urgenta si Descarcerare sau SIAMUD. In judetul Mures se folosesc la momentul actual ambele denumiri, SMURD si SIAMUD.

In 1997, si in urma unor cursuri intensive in medicina de catastrofa efectuate de colegi din Franta, s-a creat echipa de interventie rapida ce include 25 de persoane dotate cu pagere care permit chemarea lor la orice ora in cazul unor accidente grave. In anul 1998 aceasta echipa a fost alarmata de 3 ori in vederea interventie la accidente cu multiple victime. Pregatirea in acest domeniu se continua cu sprijinul Ambasadei Frantei care finanteaza anual un curs in domeniul medicinei de catastrofa.

Tot in anul 1997, s-a infiintat noul dispecerat comun intre SMURD si Serviciul de Ambulanta al Judetului Mures. Acesta are sediul in cadrul Departamentului de Primiri Urgente si este deservit de personal din cadrul Serviciul de Ambulanta Judetean sprijinit si de personal din cadrul SMURD-ului.

Anul 1998 a fost un an special pentru SMURD Tg. Mures. In luna Iunie al acestui an, dupa incercari pe parcursul a mai mult de doi ani, Pompierii au fost dotati cu o barca de interventie pentru apele intrateritoriale. Aceasta era necesara avind in vedere inecurile in apele riului Mures. Numai in luna August a anului 1998, Pompierii, impreuna cu personalul SMURD, au intervenit de 6 ori folosind aceasta barca.

Tot in luna Iunie 1998, a fost organizata o colecta publica in vederea achizitionarii unei noi ambulante de reanimare complet dotate.

Aceasta colecta a continuat pina in luna decembrie a anului 1998 finalizindu-se cu cumpararea celei mai moderne ambulante de reanimare din Romania la un cost de 182.000 marci germane, fiind dotata de firma Miesen-Germania.

Suma in totalitate a fost asigurata de populatia, institutiile si firmele din Judetul Mures. Reusita acestui proiect a fost si ramine o dovada a perceptiei comunitatii fata de activitatea desfasurata de SMURD.

In anul 1999 s-a introdus in dotarea permanenta a SMURD un elicopter tip Allouette III.

In anul 2000 au fost infiintate doua echipaje de prim-ajutor in cadrul Pompierilor civili dotate cu defibrilatoare semiautomate, unul in comuna Ibanesti fiind finantat de Primariile Ibanesti, Hodac si Gurghiu, iar celalalt in statiunea Sovata, fiind finantat de Primaria Sovata.

In anul 2001 s-a deschis primul dispecerat integrat 112 care deserveste Pompierii, Politia, Ambulanta si SMURD. Dispeceratul este finantat de Primaria Municipiului Tirgu Mures impreuna cu alte primarii din judet si cu Jandarmeria Romana.