ASPECTE PSIHOLOGICE ALE COMPORTAMENTULUI INFRACTORILOR IN TRAFICUL DE FRONTIERA

I. Caracteristicile infractiunilor de frontiera

Profundele schimbari sociale si economice produse in Europa de sud-est in anul 1989 au facut ca statele situate in acest spatiu geografic sa treaca brusc de la socialism -cu economii supracentralizate, cu incalcari grosolane ale tuturor drepturilor omului cu granitele sever pazite- la realitatile tarilor vestice, cu economii bazate pe principii economice moderne, tehnicii de varf, cu legislatii flexibile adaptabile normelor juridice internationale; cu frontiere conventionale ce implica libera circulatie a cetatenilor.

Cadrul operativ general in care se actioneaza pentru asigurarea ordinii publice pe intreg teritoriul tarii este puternic marcat de pozitia geo-strategica a Romaniei de evolutia social economica si politica a societatii la nivel global, caracterizata printr-un amplu proces de redefinire a raporturilor internationale dar si printr-o rapida dezvoltare a fenomenului infractional transfrontalier cu multiple efecte negative in multe domenii de activitate.

Sub acest aspect se constata o crestere accentuata a ratei infractionalitatii, in special a criminalitatii organizate transfrontaliere, caracterizata in mod deosebit prin recrudescenta fenomenului migratiei ilegale, a contrabandei cu diverse produse industriale, agricole, chimice si chiar animale vii, a traficului ilegal de armament, droguri, substante psihotrope, materiale radioactive, autoturisme.

A) Migratia ilegala

Spre deosebire de fenomenul migratiei cunoscut din cele mai vechi timpuri ca o modalitate de echilibrare si ameliorare a modului de viata a oamenilor, migratia ilegala  s-a transformat intr-un factor destabilizator, care dupa 1970, a cunoscut cresteri semnificative percepute ca amenintari serioase de catre tarile dezvoltate. Diverse si complexe cauze fac ca miscarile de populatii, sa capete in prezent o amploare fara precedent.

Cauze:

Conflictele armate;

Perpetuarea tensiunilor si conflictelor de ordin etnic, religios sau politic;

Foametea;

Catastrofele naturale;

Incalcarea flagranta a drepturilor omului;

Conditiile economice deplorabile

Factorii care determina aceste cauze sunt si ei diversi:

Demografici (in tarile in curs de dezvoltare rata mortalitatii este deosebit de ridicata pe cand in tarile industrializate aceasta stagneaza);

Economici, tehnologici, de dezvoltare (in tarile dezvoltate economic locurile de munca sunt mai bine platite; dezvoltarea mijloacelor de transport si comunicatii faciliteaza deplasarea spre diferite tari);

Politici (regimurile totalitare sau intolerante fac ca anumite fractiuni ale populatiei sa fie amenintate in existenta sau libertatea lor, acestea vor migra spre tari care sa le asigure garantii de securitate);

Factori combinati (in majoritatea tarilor producatoare de migratie ilegala se intalneste o combinare a factorilor enumerati mai sus);

Situarea Romaniei la incrucisarea unor importante cai de comunicatii face ca aceasta sa se confrunte in modul cel mai serios cu tendintele tranzitarii sau imigrarii temporare a unui numar din ce in ce mai insemnat de persoane .Transformarea Romaniei intr-o adevarata placa turnanta a migratiei ilegale a fost determinata de o serie de factori interni si externi dintre care amintim:

Factori externi

perpetuarea conflictelor din spatiul ex-iugoslav ;

teritoriul ex-sovietic a devenit extrem de penetrabil ;

existenta pe teritoriul Republicii Moldova, Ucrainei si Rusiei a unor retele care cunosc bine posibilitatea trecerii frauduloase a frontierei cu Romania;

atitudinea toleranta a statelor vecine Republicii Moldova, Ucrainei si Rusiei fata de fluxurile de migranti ilegali;

securizarea frontierelor Poloniei si Ungariei cu Ucraina ca urmare a sprijinului primit de la U.E ;

indiferenta tarilor de origine fata de emigrarea propriilor cetateni sau chiar facilitarea acestui fenomen;

Factori interni

lipsa unor structuri bine pregatite pe linia combaterii migratiei ilegale si in special a filierelor ;

dotarea necorespunzatoare a unitatilor teritoriale ale P.F.R.;

existenta in tara noastra a unui numar insemnat de cetateni straini cu statut legal, care creeaza imigrantilor impresia ca Romania ofera un mediu favorabil, precum si implicarea unora dintre acestia in infractionalitatea transfrontaliera ;

mentinerea unui nivel de trai scazut, care determina implicarea in acte de coruptie si in participarea la comiterea de infractiuni a unor cetateni romani;

disproportia dintre numarul vizitatorilor straini si ofertele reale pentru turism si afaceri, fapt ce denota ca vizele obtinute sunt folosite ca un mecanism comod de intrare in Romania a unor falsi turisti ,virtuali migranti;.

lipsa de interes a organelor puterii si administratiei locale fata de acest fenomen, considerandu-se ca sarcina de combatere a acestuia revine numai M.I. ;

Analiza evenimentelor de frontiera care s-au produs in ultimii ani in Romania, a conturat unele etape de actiune a filierelor si retelelor de trafic de persoane, astfel:

Etapa I:- patrunderea de obicei pe cai legale in tara noastra, a unor reprezentanti ai retelelor internationale de trafic de persoane cu scopul de a organiza logistica filierelor in marile centre urbane si cooptarea unor cetateni romani care sa ajute grupurile de migranti sa tranziteze rapid Romania;

Etapa a -II- a:- racolarea de calauze (cetateni straini rezidenti in Romania, cunoscatori ai limbii romane si zonei de frontiera, cetateni romani domiciliati in zona de frontiera, fosti militari din trupele de graniceri) si organizarea imbarcarii migrantilor in diverse mijloace de transport;

Etapa a- III -a:- trecerea frauduloasa peste frontiera a grupurilor de migranti

Din analiza cauzisticii detinute pe linia trecerii ilegale ale frontierei de stat, se desprind si alte concluzii:

Pregatirea trecerilor ilegale peste frontiera de stat are loc in zonele limitrofe Romaniei de unde migrantii sunt condusi in zona de frontiera, calauzele cunoscand foarte bine locurile care favorizeaza trecerea frauduloasa;

Pe teritoriul romanesc, acestia sunt asteptati de diferite mijloace de transport pentru a fi scosi cat mai repede din zona de frontiera ;

In trecerile ilegale peste frontiera sunt angrenate, alaturi de calauze autohtone, si calauze din zonele limitrofe Romaniei ;

A crescut in mod spectaculos numarul gazdelor ocazionale, preferandu-se fragmentarea grupurilor si raspandirea lor pe o raza cat mai mare, ingreunandu-se astfel activitatile de supraveghere din partea autoritatilor;

Afluirea spre frontiera a migrantilor se efectueaza individual sau in grupuri mici ;

Calauzele autohtone cunoscute sunt preocupate in prezent de racolarea unor tineri din zona de frontiera, buni cunoscatori ai fasiei, care sunt folositi o singura data la insotirea grupurilor de cetateni straini, pentru a ingreuna astfel depistarea lor ;

Procurarea ilegala de pasapoarte romanesti si straine care ulterior sunt contrafacute prin schimbarea fotografiilor si a unor inscrisuri si folosirea de documente de calatorie false ;

Realizarea tranzitarii Romaniei cu mijloace de transport ce au locuri special amenajate pentru ascunderea celor interesati sa ajunga in tarile dezvoltate;

Existenta unor agentii si firme de turism care faciliteaza in mod acoperit emigrarea ilegala a unor persoane interesate sa ajunga in vest;

Coruperea si compromiterea unor persoane abilitate de lege pentru supravegherea si controlul trecerii frontierei de stat, fenomenul migratiei ilegale constituind o forma rapida de imbogatire;

B) Traficul ilegal de droguri

Traficul ilegal de droguri, sub cele doua forme ale sale - traficul internationalizat si consumul de droguri s-a stabilizat si dezvoltat in Romania, fiind favorizat de o serie de cauze si conditii interne si externe cum ar fi :

Amplasarea Romaniei pe rute de transport comerciale si de turism ce fac legatura intre Orient si Occident;

Razboiul din fosta Iugoslavie care a deviat spre nord, ruta clasica, balcanica;

Nevoia marilor retele de traficanti de a-si crea noi itinerarii de transport, piete de desfacere si de consum de droguri;

Manifestarile de grup privind consumul de droguri in randul tinerilor, curiozitatea, teribilismul;

Realizarea unor legaturi intre elementele infractoare din Romania cu cele din strainatate;

Lipsa de informare a cetatenilor romani privind pericolul generat de consumul de droguri si inexistenta unor programe pe linia constientizarii lor in acest sens;

Dat fiind pretul mare la care se comercializeaza drogurile clasice, in ultimul timp a crescut cererea de substante psihotrope de sinteza pe piata romaneasca, acestea fiind comercializate sub forma de tablete mult mai accesibile d.p.d.v. financiar;

C)Traficul ilegal cu autoturisme furate

Studiile efectuate de catre specialistii din cadrul M.I. au relevat ca, urmare a anularii restrictiilor impuse pana in 1989 privind trecerea frontierei, in perioada '90-'96 in Romania, au fost introduse si apoi vandute multe autoturisme furate in strainatate .

Ulterior, ca urmare a scaderii puterii de cumparare, a perfectionarii legislatiei ,imbunatatirii activitatii de verificare la R.A.R. precum si a eficientizarii actiunilor de urmarire a autovehiculelor furate, posibilitatile de vanzare si de cumparare a acestor autovehicule s-au restrans in mod simtitor. Datorita acestei cauze, traficantii de autoturisme de lux si-au reorientat activitatea spre alte piete de desfacere, avand in vedere mai ales statele din componenta C.S.I. precum si unele arabe sau asiatice.

In prezent tara noastra constituie mai mult o zona de tranzit cu trasee stabilite in functie de piata spre care sunt indrumate pentru vanzare autoturismele furate.

Grupurile care au ca obiect de activitate furtul de autovehicule de lux din tarile vestice si introducerea lor cu documente false in Romania, pentru inmatriculare si comercializare sau tranzitare sunt organizate de regula pe urmatoarele structuri:

Seful, care nu se implica decat prin punerea la dispozitie a mijloacelor financiare si prin spalarea banilor;

5-6 intermediari care organizeaza si conduc direct actiunea;

10-15 transportatori care sustrag autoturismele si le trec ilegal peste frontiera pana in statul vecin;

20-25 carausi de nationalitati diferite (romani , rusi , ucraineni, moldoveni, germani, unguri) care preiau autoturismele din strainatate si le transporta cu documente false prin Romania spre Ucraina, R. Moldova, etc. unde sunt vandute de catre unul din cei 5-6 intermediari.

D)Traficul de carne vie

Proxenetismul -ca mod de existenta, a devenit si in Romania un fenomen cu forme de organizare si manifestare diverse de la indivizi constituiti in grupuri mici, care se ocupa de racolare; pana la retele ale caror tentacule se intind pe teritoriile statelor vecine, implicand persoane care racoleaza, calauzesc, gazduiesc, plaseaza ,etc.

Desi proxenetismul este incriminat si de legile romane, datorita profiturilor fabuloase pe care le obtin, proxenetii romani gasesc diverse modalitati de eludare a legilor .

Diferitele societati cu profil cultural si impresariat artistic, infiintate sub acoperire legala, faciliteaza asa zisa angajare a tinerelor in strainatate. In realitate ele sunt livrate unor patroni de localuri care le constrang sa practice prostitutia .

De cele mai multe ori, in acest scop, sunt atrase tinere cu o situatie materiala precara, cu un grad de cultura scazut, cele care sunt deja cunoscute ca prostituate sau, pur si simplu, tinere naive, care in dorinta de a realiza castiguri imediate, cred ca vor desfasura activitati legale .

Descoperirea unor astfel de retele si dezmembrarea lor este deosebit de dificila dat fiind faptul ca trecerea peste frontiera a persoanelor implicate se face cu documente de calatorie valabile, iar scopul declarat al calatoriei este turismul.

E)Traficul ilegal de marfuri (contrabanda)

In peisajul infractionalitatii transfrontaliere, contrabanda cu diferite produse, atat la intrarea cat si la iesirea din tara, constituie fenomenul cu cea mai mare amploare .

Cu toate ca acest fenomen cunoaste aspecte specifice in functie de statul vecin putem arata unele caracteristici generale:

introducerea in tara a unor mari cantitati de bunuri, alimente, bauturi alcoolice, tutun, produse electronice si electrocasnice, consemnandu-se in facturile de insotire a marfii preturi mai mici de achizitie pentru a nu se achita taxele vamale;

sub acoperirea introducerii in tara de ajutoare materiale, diferite firme ori indivizi au introdus in tirurile cu ajutoare, cantitati mai mari de bunuri, ori alte bunuri decat cele specificate in facturile de insotire a marfii, destinate comercializarii ilegale;

scoaterea din tara a unor bunuri de valoare din patrimoniul cultural al Romaniei, pentru care diferiti experti ai muzeelor au eliberat dovezi nereale ca nu sunt bunuri de valoare.

II. Manifestarile comportamentale ale infractorilor aflati

in traficul de frontiera

In activitatea desfasurata de politistul de frontiera pe linia prevenirii si combaterii infractionalitatii, o atentie deosebita trebuie acordata comportamentului persoanelor aflate in traficul de frontiera .

Indicii verbale si non-verbale ale tentativelor de frauda ale calatorilor care trec prin P.C.T.F.

Politistii de frontiera spun adesea ca au un al saselea simt pentru persoanele care incearca sa induca in eroare sau sa treaca prin vama lucruri fara ca acestia sa ii depisteze. In ambele cazuri, politistii de frontiera se refera la capacitatea lor de a observa mici indicii, verbale sau/si non-verbale, care sugereaza tentative de frauda.

Politistul de frontiera care analizeaza comportamentul pasagerului ia in considerare atat reactii fiziologice cat si psihologice ale acestuia. Premisa de la care se porneste intr-o astfel de analiza comportamentala este ca atunci cand o persoana minte, isi creeaza o stare de stres si tensiune. Acest fapt activeaza sistemul nervos, pregatind corpul pentru actiune, declansand asa-zisul "mecanism de lupta-deruta".

Ritmul inimii si al respiratiei creste, fluxul sanguin este redirectionat, declansandu-se si alte activitati interne (ex.: creste numarul celulelor rosii, creste cantitatea de adrenalina). Concomitent au loc o serie de actiuni externe si apar indicii aratand ca individul este sub tensiune. Interpretarea acestor indicii da posibilitatea politistului de frontiera sa identifice starea de tensiune a calatorului.

Un element important de retinut este faptul ca aceste aspecte ale comportamentului non-verbal pot apare din diverse motive. Atunci cand aceste aspecte apar concomitent cu alte cateva indicii, iti poti da seama ca pasagerul este intr-o stare de incordare si tensiune si ca minte.

Cu toate acestea analiza poate fi gresita; simplul fapt ca trece prin procedura verificarii documentelor poate deveni o situatie stresanta pentru unii calatori. Unele semne sunt considerate indicii mai relevante decat altele care ar putea indica stres din diverse alte motive.

Factorul cheie in analiza comportamentala nu este doar observarea unui anumit fel de comportament ci sesizarea cazului cand acesta constituie o abatere de la normal. Abaterea poate fi o supralicitare, un comportament retinut, sau ceva incompatibil cu situatia data, insa abaterea in sine semnaleaza frauda. Aceste simptome pot apare atunci cand politistul de frontiera trece de la intrebari "nevinovate", la care persoana poate raspunde cinstit, la intrebari dintr-un domeniu in care persoana trebuie sa minta.

Indicii verbale

Pe langa diverse tipuri de indicii non-verbale privind expresia faciala si miscarile diverselor parti ale corpului, exista de asemenea cateva indicii care tradeaza o stare de stres si/sau incercari de a insela care ar putea fi considerate verbale. Acestea se refera la ceea ce se spune si la modul in care sunt rostite cuvintele.

Intensitatea/ tonul vocii

Intensitatea vocii si tonul sunt indicii mai sigure decat expresiile faciale si limbajul corporal. Aceasta se explica prin faptul ca oamenii nu isi aud propria lor voce la felul cum o aud cei din jur, asa incat nu isi pot controla vocea si nu isi dau seama de schimbarea ei.

Sub stare de stres vocea devine de obicei mai ridicata, in special daca persoana respectiva incearca sa actioneze agresiv pentru a se prezinta politistului de frontiera intr-o postura credibila. Atunci cand o persoana este sub tensiune, de exemplu cand incearca sa faca contrabanda, intensitatea vocii va creste.

De asemenea, tonul vocii se va schimba. Frica poate face ca tonul vocii sa fie dur, sau sa devina mai bland pe masura ce persoana incearca sa insele politistul de frontiera. Pe de alta parte, pentru ca se teme sa nu se tradeze, persoana ar putea scadea tonul vocii in asa masura incat raspunsurile date politistului de frontiera sa fie greu de auzit Multe descoperiri consemneaza faptul ca suspiciunea politistului de frontiera a fost provocata de faptul ca raspunsurile persoanei in cauza erau date cu o voce foarte scazuta sau balbaite.

In toate cazurile, schimbarea tonului vocii devine un indiciu.

Volumul/ viteza vorbirii

Volumul si viteza vorbirii sunt de asemenea indicii care pot trada stresul. Desi este mai usor de controlat decat intensitatea vocii,volumul este totusi afectat de faptul ca persoana nu isi aude propria voce la fel cum o aud ceilalti Viteza vorbiri poate fi de asemenea afectata. In efortul de a scurta cat mai mult contactul cu politistul de frontiera persoana poate vorbi foarte repede. Acest fapt poate fi provocat de nervozitate si frica si este de regula dublat de efortul persoanei de a furniza date nesolicitate.

In alte cazuri, viteza vorbirii este incetinita, persoana in cauza facand multe pauze sau avand ezitari in raspunsuri. Aceasta se poate datora faptului ca individul, intrucat nu poate spune adevarul, trebuie sa se gandeasca la continutul raspunsurilor pe care le da

Atat in ceea ce priveste volumul cat si viteza vorbirii, indiciul poate fi ascendent sau descendent. Acest lucrul poate parea contradictoriu, insa semnificativ este faptul ca persoana deviaza de la ritmul normal de vorbire. Pentru a discerne tentativele de inselatorie, sa asculti o persoana vorbind este adesea mai important decat sa retii ceia  ce spune.

Indicii verbale/cuvinte

Incercarile de frauda pot fi tradate si de cuvintele rostite de catre participantii la trafic (cinstit, corect, adevarat, sincer, etc.). Acestea sunt folosite pentru a indica cat de corecta si deschisa este persoana cu politistul de frontiera, dar de fapt sunt folosite in incercarea de a influenta opiniile si actiunile acestuia.

Un alt procedeu legat de folosirea expresiilor verbale este asa-numitul procedeu de "mascare". Acesta apare atunci cand participantul la trafic prezinta informatii suplimentare necorelate si foarte adesea exagereaza afirmatiile/raspunsurile. Desi in aparenta coopereaza cu politistul de frontiera, persoana incearca sa-l puna pe acesta intr-o pozitie defensiva, minimalizand importanta controlului, inducandu-l in eroare si/sau distragandu-i atentia.

Un alt indiciu potential de frauda se manifesta atunci cand persoana incepe sa-si schimbe raspunsurile in timpul procedurilor de control. Sa presupunem ca un politist de frontiera isi exprima interesul pentru laturile sau fundul unei valizei. Raspunsul initial pozitiv dat intrebarii "Este valiza dv ?" este schimbat intr-o afirmatie ca: "Am imprumutat-o de la un prieten" sau "Cineva m-a rugat sa o transport".

O alta forma de schimbare are loc atunci cand persoana incepe sa aiba accese de amnezie selectiva pe masura ce intrebarile politistului de frontiera se apropie de obiectul contrabandei. De la calitatea de a fi foarte exacte si prompte, raspunsurile individului se schimba in "Nu stiu" sau "Nu-mi amintesc" si devin vagi si generale.

Expresii faciale

Contactul vizual

In multe tari, exista traditia ca oamenii sa se uite in jos atunci cand vorbesc cu o autoritate oficiala; in alte cazuri, este incurajat contactul vizual direct, in special la barbati. Indiciul in aceste cazuri ar fi intreruperea contactului vizual, care are loc atunci cand sunt puse intrebari incomode sau intrebari care duc la raspunsuri false sau inselatoare. Modificari in contactul vizual au loc si atunci cand atentia calatorului este indreptata catre un obiect specific, de exemplu o valiza, - astfel de situatii nu trebuiesc considerate suspicioase.

Sub tensiunea minciunii, pupilele ochilor se dilateaza ca parte a reactiei corpului la situatia de "lupta/deruta". Acest indiciu excelent, desi greu de observat, este mai vizibil la persoanele cu ochi albastri decat la persoanele cu ochi caprui. Alte miscari ale ochilor care sunt indici de tensiune/stres includ, clipirea rapida sau miscarea rapida a ochilor dintr-o parte in alta.

Fata si capul

Fata, desi este cea mai expresiva parte a persoanei, este cel mai usor de controlat. Modificarile pot avea loc foarte repede si sunt greu de descifrat datorita:

- complexitatii structurii musculare a fetii,

- faptului ca fata poate exprima mai mult decat o singura emotie in acelasi timp,

- vitezei de schimbare a expresiei si capacitatii de a exprima emotii false.

De exemplu, un zambet poate fi adevarat sau fals, si trebuie plasat in contextul situatiei respective, observand in acelasi timp si alte indicii (aceasta expresie a emotiilor false este o alta forma de "mascare"). Aceste indicii pot fi detectate deoarece sunt exprimate intr-un moment nepotrivit, exprimate prea des, sau sunt exagerate excesiv.

Alte indicii faciale ale stresului sau tensiunii sunt:

- incordarea sau umezirea buzelor;

- culoarea fetei este de asemenea importanta - paliditatea sau pierderea culorii indica o situatie de "lupta/deruta";

- ridicarea sprancenelor poate arata stres dar si surpriza;

- vibratia intensa a arterei carotide precum si miscarea rapida a "marului lui Adam" pot fi observate in cazuri de stres extrem;

- miscarea si pozitia capului in special cand persoana nu isi da seama de acest lucru, poate de asemenea sugera tentative de frauda;

capul aplecat intr-o parte, indica de obicei cooperare si incredere,

- miscarea capului dintr-o parte in alta este o exprimare a negarii; o miscare de sus in jos indica aprobare;

- aplecarea capului prin tragerea de barbie indica retragerea dintr-o situatie considerata a fi periculoasa;

- cascatul poate fi provocat nu numai de plictiseala si oboseala, ci si de stres si de tensiune;

- transpiratia vizibila pe sprancene si pe fata este de asemenea un indiciu de nervozitate si stres.

Miscarile corpului

Un studiu privind indiciile care sugereaza frauda se bazeaza pe faptul ca corpul uman este in general intr-o situatie de echilibru. Atunci cand o persoana incearca sa insele, are loc o crestere a tensiunii care face ca persoana sa fie mai putin stabila. Apare necesitatea reducerii tensiunii si folosirii energiei generate de "mecanismul lupta/deruta". Cea mai buna modalitate de realizare a acestui lucru este miscarea fizica. Aceasta se poate face prin miscari faciale minore, asa cum au fost descrise anterior, sau prin miscari fizice mai evidente a mainilor, bratelor, picioarelor si corpului. In unele cazuri, stresul poate provoca si o anumita pierdere a coordonarii sau o scadere a preciziei in miscari.

Pozitia corpului

Pozitia corpului unei persoane poate fi uneori un indiciu:

- daca este aplecat inainte, persoana este tensionata si isi pregateste corpul pentru actiune,

- daca persoana isi tine corpul intors intr-o parte fata de politistul de frontiera, acesta indica dorinta sa de a inceta contactul dintre ei.(frica ca se descopera ceva ),

- o anumita rigiditate a corpului, in afara de faptul ca poate indica o problema de sanatate poate fi de asemenea un semn de tensiune sau frica.

Folosire mainilor/bratelor

Pozitia mainilor si a bratelor poate oferi indicii bune privind starea de tensiune si incercarile frauda:

- gesticuland larg in timp ce vorbeste pasagerul incearca de fapt sa distraga atentia de la persoana lui si de la subiectul in discutie,

- ducerea mainii la gura poate fi un semn ca ii este frica sa spuna adevarul, ca si cum mana ar putea opri cuvintele,

- atingandu-si sau frecandu-si nasul in timp ce vorbeste vorbitorul arata ca nu crede in ceea ce spune si incearca sa insele politistul de frontiera,

- persoana care se joaca cu ceva, o bijuterie de exemplu, sau se trage de haine, minte de fapt si este sub tensiune,

- inclestarea mainilor indica atat tensiune cat si antagonism, pe de alta parte, daca palmele raman deschise, la vedere, inseamna ca persoana respectiva spune adevarul.

Alte miscari care nu sunt frecvente in timpul unui contact scurt, dar care ar putea apare, in timpul unui interviu/chestionari includ netezirea parului, scarpinatul, tragerea de ureche sau miscarea nervoasa a degetului. Toate acestea pot fi rezultatul declansarii mecanismului "lupta/deruta" si sunt indicii de tensiune si probabil inselaciune.

Politistul de frontiera poate observa si analiza cel mai bine comportamentul calatorului atunci cand are contact direct cu pasagerul respectiv. Punand intrebari, retinand raspunsurile si observand reactiile, politistul de frontiera are posibilitatea sa detecteze indicii ca cei mentionati mai sus. Cu toate acestea, observarea atenta se poate face si in alte ocazii: in timp ce persoana asteapta la rand, atunci cand persoana isi selectioneaza valiza si isi alege randul la care sa stea pentru controlul trecerii frontierei de stat etc.

Conceptul "intamplarii" atat la aeroporturi cat si la celelalte puncte de trecere se bazeaza foarte mult pe ideea analizei comportamentale care ajuta la selectionarea persoanelor care trebuie investigate si de un al doilea politist de frontiera.

Este esential de retinut ca trebuie observate cu atentie reactiile persoanelor care trec prin procedurile controlului la frontiera. Observarea trebuie sa fie facuta atat atunci cand se pune o intrebare cat si atunci cand este ascultat raspunsul. Daca politistul de frontiera observa ceva in timpul verificarii vizuale a vehiculului, a bagajelor calatorului sau in timpul verificarii documentelor, trebuie sa-l priveasca pe calator inainte de a pune intrebari. Reactiile initiale, inainte ca persoana sa se poata controla, pot fi mai relevante decat acelea observate atunci cand persoana respectiva are timp de gandire.

IN CONCLUZIE

Persoana aflata in trafic trebuie supravegheata continuu si in timp ce este intrebata si cand raspunde. Privirile frecvente spre bagaje si alte efecte personale pot foarte bine sa permita sesizarea unor reactii sau comportamente de natura sa sugereze o tensiune, o incercare de frauda .In acest sens trebuie avute in vedere o serie de indicii, cu caracter general, referitoare la aspectul fizic, comportament, miscari, exprimare verbala, imbracaminte, etc.

Indicii cu caracter general:

Subiectul are dificultati evidente cu vederea, auzul si coordonarea reflexelor, fapt ce ar putea duce la concluzia ca este un consumator de droguri, sau ca are droguri ascunse in mijlocul de transport, bagaje sau pe corp;

Subiectul pretinde ca se simte rau sau ca are nevoie de ingrijire medicala, acest fapt ar putea constitui o manevra pentru a deturna cursul controlului sau din contra al impulsiona;

Comportamentul subiectului se modifica in timpul controlului:

din calm devine nervos;

din sensibil devine rece;

din precis devine foarte vag;

din linistit devine indignat, revoltat;

Subiectul incearca prin orice mijloc sa atraga atentia echipei de control

vorbeste continuu;

pune prea multe intrebari;

face afirmatii fara nici o legatura cu tema;

subiectul afiseaza o amnezie "selectiva".

persoana suspecta incearca sa :

exagereze importanta profesiei, pozitiei, ocupatiei declarate;

pretinda a fi unul dintre membrii unei profesiuni respectate;

micsoreze importanta controlului folosind diferite expresii ("puteti cauta peste tot nu am nimic de ascuns");

2. Infatisarea

Subiectul este imbracat neadecvat temperaturii mediului ambiant sau scopului calatoriei;

Poarta ochelari de soare atat in interior cat si in exterior (chiar daca nu este cazul);

Subiectul merge nefiresc, posibil datorita unor ascunderi interne sau corporale;

Transpira mult cand mediul sau hainele nu o justifica.

3. Aspectul fetei, mimica, gesturile

Inrosire, imbujorare, albire la fata, palire;

Incruntare, consternare;

Refuza sa priveasca direct in ochi sau intoarce privirea (mai ales pe timpul unor intrebari);

Priviri evazive sau in jos, clipeste des, are o privire fixa isi acopera ochii;

Isi umezeste, musca ori misca buzele;

Zambeste cand nu este cazul, inghite in sec in mod repetat;

Are mainile agitate sau nervoase, isi strange pumnii, isi sterge mainile;

Se scarpina in mod repetat;

Isi ia scame imaginare de pe haine;

Se muta de pe un picior pe altul;

Face zgomot cu picioarele;

4. In timp ce subiectul vorbeste pot fi observate o serie de aspecte cum ar fi:

Neputinta de a raspunde la unele intrebari;

Sovaiala in raspuns;

Pauza inainte de a raspunde;

Raspunde la o intrebare printr-o alta intrebare;

Raspunde prea incet sau cu prea multa precizie;

Vocea sovaitoare, balbaiala, ezitare in vorbire, modificarea tonului vocii.

Toate aceste aspecte cu caracter general trebuie avute in vedere cu ocazia controlului de frontiera, in multe situatii putand fi de un real folos in stabilirea persoanelor suspecte asupra carora urmand sa fie executat un control riguros.

5. Tipuri de intrebari care pot fi utilizate pe parcursul controlului la frontiera

Intrebari relevante sau pertinente (sunt intrebarile directe care se folosesc pentru a se verifica reactiile calatorilor - pentru a obtine o reactie psihologica insotita de gesturi -)

"aveti ceva de declarat ?"

"aveti mai mult de 2.000 dolari ?"

"aveti articole interzise ?"

"aveti cu dumneavoastra armament sau munitie ?"

"aveti cocaina ?"

Experienta a demonstrat ca s-au retinut persoane participante la trafic datorita faptului ca atunci cand politistul de frontiera a mentionat cuvantul "cocaina" traficantul a intrat in panica. Acest lucru nu se intampla intotdeauna, dar s-au obtinut reactii care i-au dat de gol pe multi infractori.

Intrebari de control (sunt intrebari care au ca raspuns o minciuna si sunt puse cu scopul de a controla similitudinile sau diferentele de reactii)

"ati mintit vreodata un functionar al guvernului?"

"ati pacalit fiscul in momentul declaratiei veniturilor?"

"ati sustras vreodata ceva?"

Majoritatea persoanelor vor da un raspuns negativ si cu siguranta in majoritatea cazurilor raspunsul este o minciuna. Reactia acestora la intrebari va fi un punct de comparatie pentru a evalua raspunsurile la intrebarile relevante (pertinente).

Intrebari simptomatice (se folosesc pentru a determina daca calatorul are o anumita problema deosebita ce provoaca reactii de tensiune)

"s-a intamplat ceva?"

"va simtiti bine?"

"este vreo intrebare la care va este teama sa raspundeti?"

"aveti cu dumneavoastra medicamente?"

Comparand raspunsul dat la o intrebare relevanta cu raspunsul la una de acest tip se poate constata daca exista o reactie diferita la intrebari asemanatoare.

Intrebari neutre (o intrebare neutra este o intrebare care determina calatorul sa se relaxeze si permite politistului de frontiera sa observe acest lucru. Se amesteca cu celelalte intrebari si trebuie facut in asa fel incat raspunsurile la intrebarile relevante sa fie mai usor de diferentiat.

Daca pasagerul se inroseste cand s-a mentionat cuvantul cocaina, este bine ca politistul de frontiera sa ii puna una sau doua intrebari neutre inainte sa foloseasca din nou cuvantul care l-a facut sa se inroseasca .

"a fost placuta calatoria?"

"v-a placut Brasovul?"

"ati avut timp bun pe durata sejurului?"

Intrebarile trebuie puse in mod sistematic cu scopul de a obtine o reactie din partea calatorului. Este bine sa se repete anumite intrebari intr-o etapa posterioara interviului pentru a compara reactiile.

Cele doua campuri mai importante ale perceptiei sunt cel vizual si cel auditiv

- Priviti persoana.

- Ascultati persoana.

- Folositi-va simturile pe parcursul interviului.

- Aveti incredere in intuitia dumneavoastra, fiti observatori.

- Ascultati nu doar ce spune persoana ci si cum o spune.

- Un infractor experimentat foloseste mecanismul de invaluire pentru distragerea atentiei: da raspunsuri exagerate, fara legatura, zambeste, exprima prietenie si cooperare excesiva sau nesolicitata.

- Amintiti-va intotdeauna ca mincinosii sunt "actori". Ei incearca sa evite interviul sau sa foloseasca fraze pregatite din timp