Conformitatea continutului actului administrativ cu Constitutia, legile si celelalte acte normative in vigoare

Conformitatea continutului actului administrativ cu Constitutia, legile si celelalte acte normative in vigoare

Aceasta conditie de valabilitate a actului administrativ presupune conformitatea ontinutului actului respectiv cu Constiutia Romaniei si acte normative in vigoare.

In principal la indeplinirea acestei conditii se pune problema conformitatii actului administrativ cu a) ipoteza , b) dispoyitia si c) sanctiounea normelor juridice cuprinse in lege in celelalte acte normative in viguare pe care urmeaza sa le aplice.

a)in aplicarea legiilorsi celorlalte acte normative organul administratiei publice trebuie sa examineze daca exista in mod obiectiv conditiile de fapt cerute de ipoteza normei juridice. In cazul in care exista in ipoteza astfel de de conditii , organul are obligatia sa emitaun tip de cat administrativ, iar in lipsa acestor conditii sa emita actul administrativ.

Neindeplinirea acestei duble obligatii raportate la ipoteza normei juridice poate lua mai multe forme:

organul competent nu emite actul administrativ desi erau intrunite conditiile de fapt prevazute in ipoteza normei juridice;

organul administrativ emite actul desi nu erau intrunite conditiile prevazute de ipoteza normei juridice. In acesta situatie, actul este ilegal . De exemplu, un agent constatator intocmeste un proces-verbal si aplica o sanctiune administrativa, desi fapta nu a fost savarsita, iar Art.17 din O.G. nr. 2/ 2001 prevede ca procesul-verbal trebuie sa descrie fapta savarsita de persoana sanctionata, imprejurarile in care a fost comisa si data comiterii ei . Actul devine ilegal si va fi considerat nul.

Organul eminent emite actul administrativ care stabileste o stare de fapt contrara celei existente in realitate . Actul administrativ elaborat in aceste conditii este considerat nul.

a)     Poate apare situatia in care organul administrativ competent sa stabileasca corect cinditiile de fapt cerute de ipoteza nermei juridice , dar sa interpreteze gresit dispozitia acestei sau sa aplice o alta dispozitie decat cea care trebuia pentru raportul social respectiv . De asemenea , actul elaborat in aceste conditii este ilegal si va fi considerat nul .

b)     Mai poate aparea situatia in care , organul administrativ indeplineste conditiile da fapt prevazute de ipoteza si dispozitia normei juridice , dar sa aplice o alta sanctiune decat cea prevazuta de aceasta norma , actul devenind ilegal .

In stabilirea conformitatii continutului actelor administrative cu legea si alte acte normative trebuie avut in vedere forta juridica diferta de care se bucura diferitele acte normative . Astfel , actul administrativ trebuiesa fie conform in primul rand Constitutei Romaniei , legilor si in final celorlalte acte normative cu forta juridica superioara celui in cauza .

In ce priveste forta juridica a actelor administrative , aceasta este determinata , in principiu , de locul pe care il ocupa autoritatea eminenta in sistemul organelor administrative . De exemplu , hotararile si ordonantele Guvernului au forta superoara fata de ordinele si instructiunile ministrilor , cele din urma trebuind sa fie conforme cu cele dintai . Uneori , in cadrul aceleiasi autoritati a administratie publice , actele administrative au forta juridica diferita , dupa cum sunt emise de plenul ori de presedintele autoritatii resprective . Astfel actele consiliului judetean au forta juridica superioara celor emise de presedintele consiliului judetean .

O precizare este necesara referitoare la o noua categorie de surse normative de legalitate ale actelor administrative , si anume tratatele internationale . Un exemplu relevant este Conventia Europena a Drepturile Omului . Odata cu semnarea ei , respectarea acestui tratat a devenit obligatorie pe teritoriul tarii , iar incalcarea prevederilor propuse de acest tratat printr-un act administrativ duce la nulitatea actului in cauza . Forta juridica a tratatelor internationale este inferioara Constitutiei si superioara legilor interne . Astfel in cazul contradictiei legilor interne cu prevederile internationale , va preleva tratatul international .