Locul si rolul Administratiei publice in societatea informationala

Locul si rolul Administratiei publice in societatea informationala

Construirea societatii informationale este un proces amplu, complex si de lunga durata. Componentele sale de baza fiind de natura tehnologica, financiara, economica, sociala si culturala.

In cei 13 ani scursi de la aparitia documentului lui Al Gore, s-au manifestat primele trei componente, in sensul ca s-a investit foarte mult in cercetarea si producerea de tehnologii din ce in ce mai performante, care sa asigure stocarea si manipularea in conditii de securitate sporite a unui volum din ce in ce mai mare de informatii, s-a urmarit cu consecventa obtinerea de rezultate financiare mai mult decat pozitive si pe termen scurt/mediu.

Fig.1 Elementele componente ale societatii romanesti

Schema prezentata ilustreaza modul in care interactioneaza cele 5 componente in vederea cresterii nivelului de informare si comunicare, a nivelului cantitativ si calitativ al serviciilor oferite de administratia publica si comunitatea de afaceri catre cetateni, a rolului primordial pe care trebuie sa-l joace sectorul industriei de software si cel al comunicatiilor in asigurarea bazei tehnice si tehnologice pentru realizarea dezideratelor de mai sus, precum si de pozitia de avangarda pe care trebuie sa se situeze cercetarea stiintifica in vederea gasirii de solutii adecvate, moderne pentru problemele cu care se confrunta administratia publica, sectorul de tehnologie a informatiei si comunicatiilor, precum si mai marile sau mai micile societati comerciale si intreprinderi de productie.

Se poate afirma ca pana acum, societatea informationala a fost redusa la producerea si comercializarea de echipamente si programe din ce in ce mai performante intr-o spirala ascendenta, fiecare noua dezvoltare tehnologica atragand dupa sine cresterea posibilitatii de ridicare a performantelor in domeniul programelor de baza si reciproc. S-a ajuns in acesti ani ca, de exemplu, memoria RAM sa evolueze de la 8 MB, acceptabila la inceputul anilor ’90 si “suficienta” pentru sistemele de operare ale acelor ani, la valori incredibile de nivelul sutelor de MB, atat ca urmare a dezvoltarii micro si nanotehnologiilor, cat si nevoi de a pune de acord performantele hardware cu cerintele tot mai mari ale software-lui performant. Acelasi lucru se poate spune si despre frecventa de lucru a microprocesoarelor care au cunoscut un salt fantastic de la 20-40 MHz la inceputul anilor ’90 la 2GHz si chiar mai mult in zilele noastre. Aceasta cursa a condus intr-un timp foarte scurt ca innoirea domeniului sa se reduca de la nivelul a 3-4 ani la nivelul unui an si, in unele cazuri, chiar la nivelul lunilor.

Fiecare din marii producatori de hardware sau dezvoltatori de software de baza lanseaza aproape anual noi generatii de echipamente si noi versiuni de “medii performante de dezvoltare”.

In fiecare an sunt descoperite si lansate concepte noi care beneficiaza de sufixul e. De la incercarile timide din anii ‘95-’96 de a introduce conceptul de e-commerce, s-a ajuns in perioada 1998-2005 la promovarea conceptelor de e-business, e-learning, e-procurment, e-vote, e-democracy, e-referendum, e-library si e-government Practic la inceputul anului 2006 se poate vorbi de conceptul de e-everything.

In plus, in domeniul comunicatiilor s-a produs o mutatie majora, cele radio si cele mobile castigand intr-un ritm accelerat o piata care avea nevoie de mai multa flexibilitate si mobilitate, caracteristici pe care telefonia fixa nu le poate oferi. 3G este insa pe cale sa devina o solutie tehnologica demodata, 4G fiind de asteptat sa se produca pana la finele anului 2005.

Tehnologia informatiei si comunicatiilor a cunoscut o evolutie mai mult decat spectaculoasa, business-ul cu PC-uri (mai mult “no-name”) si jocuri devenind unul foarte profitabil. Din pacate mergandu-se “pe facil” in vanzarea de echipamente si programe de divertisment, majoritatea cetatenilor si-au format si, din pacate, si-au consolidat perceptia ca PC-urile sunt doar pentru copii si sunt destinate “jocurilor pe calculator”.

Evenimentul care a revolutionat cu adevarat modul de percepere a societatii informationale de catre marea masa de cetateni a fost utilizarea Internetului.

S-a perceput astfel pentru prima data ca PC-urile sunt si o poarta de acces simplu si rapid la stiinta si cultura universala, dar si o fereastra pentru invatare si cunoastere permanenta.

S-a facut astfel un prim si important pas spre esenta Societatii Informationale si anume adaugarea sintagmei de Societate a Cunoasterii. Aceasta sintagma exprima atat fenomenul invatarii propriu-zise, cat si cel al folosirii cunostintelor in procesul de formare si afirmare a personalitatii umane, in procesul de inovare continua si de asigurare a unui fundament stiintific dezvoltarii economice si sociale a omenirii.

Definiti pentru o lunga perioada de timp si in multe comunitati drept “platitori de taxe” (tax payers), cetatenii si organizatiile cetatenesti tind sa devina “parteneri asociati” la actul de guvernare. Are loc un proces de modernizare a “democratiei reprezentative” si se constata o deplasare catre ”democratia participativa”.

Traim intr-o perioada in care Societatea Informationala-Societate a Cunoasterii incepe sa-si contureze si aspectele neglijate si neevidentiate in primele stagii de dezvoltare a sa:  componenta sociala si cea culturala.

Traim intr-o perioada in care se redefinesc relatiile dintre entitatile indicate in figura de mai sus, in care se aseaza pe baze noi intreaga structura economica, sociala si culturala a tuturor statelor lumii in contextul procesului de globalizare al economiei mondiale si a utilizarii din ce in ce mai eficiente a tehnologiei informatiei si comunicatiilor.

Intr-o societate moderna cum este cea informationala si a cunoasterii, rolul guvernelor trebuie adaptat schimbarilor din economie.

Actul de guvernare trebuie privit ca un proces de business al carui principal obiectiv trebuie sa devina diversificarea si imbunatatirea calitatii serviciilor catre cetateni, in calitatea lor de “clienti” ai guvernului. Se vehiculeaza in acest sens tot mai des sintagma “reinventarea guvernului” (regandirea guvernului, reingineria guvernarii), care are in vedere identificarea strategiilor de regandire a valorilor de baza ale principalelor servicii guvernamentale, imbunatatirea radicala a serviciilor oferite cetatenilor, reducerea costurilor si regandirea proceselor si procedurilor administrative.

Pe de alta parte, insasi guvernarea trebuie transformata prin schimbarea rolului cetateanului din cel de platitor de taxe in cel de “asociat la actul de guvernare”.

Obiectivul acestei actiuni este acela de a reexamina natura si rolul institutiilor democratice, rolul sectorului privat, al relatiilor dintre cetatean si stat, viitorul statului-natiune, precum noile cerinte impuse unei guvernari intr-o economie globalizata si interconectata.

Societatea Informationala este societatea secolului 21.

Ea va trebui sa creeze si sa asigure conditii echitabile, pentru toti cetatenii planetei, de a avea acces la informatii si cunostinte. Societatea Informationala va trebui sa fie prin insasi natura sa, o societate democratica. Parafrazand un bine cunoscut autor, putem aprecia ca Societatea Informationala “trebuie sa fie o societate pentru toti cetatenii sau nu va mai fi deloc!”