Mijloace de reformare a sistemului administrativ

MIJLOACE DE REFORMARE A SISTEMULUI ADMINISTRATIV

Este unanim recunoscut faptul ca administratia publica este intr-o continua schimbare. De ce este necesara aceasta schimbare? "Se spune ca pentru a fi aceeași trebuie sa ne schimbam mereu, schimbarea devenind astfel un mod de viața" .

In ceea ce privește schimbarea administrației publice, aceasta este necesara, in primul rand deoarece cetațenii au așteptari tot mai mari de la sectorul public și in al doilea rand din cauza faptului ca la sfarșitul secolului XX, modelul birocratic nu mai este eficient pentru sectorul public, propunandu-se astfel o noua teorie care o depașește pe cea a birocrației și pe cea a lui Weber de asemenea, teorie care "presupune transferul de la o organizare structurala formala și orientata pe legislație (guvernarea susținuta de teoria dreptului administrativ), la o organizare eficienta, un management eficient, și o alocare eficienta a resurselor publice, bazata pe noul rol al statului definit din punct de vedere economic" , deoarece competitivitatea unei economii dintr-o țara se bazeaza pe organizarea și eficacitatea sectorului public, vazuta aici intr-un sens larg, adica atat dimensiunea de guvernare (serviciile administrative ale statului), cat și dimensiunea activitaților economice (serviciile publice cu caracter industrial și comercial). Sectorul public ar trebui sa fie capabil sa creeze un mediu favorabil dezvoltarii activitații economice a țarii, dar și a menținerii unui anumit nivel de coeziune sociala .

Inca din anii '80, administrațiile publice din țarile OCDE au inregistrat diferite reforme, insa fiecare stat a facut aceste reforme in diferite moduri. Este vorba aici despre modernizarea administrației publice și de ameliorarea imaginii sale in ochii populației (noul management public) si aici nu se referim doar la cazul unui singur stat, ci la al mai multora, deoarece modelul tradițional de abordare al administrației publice nu mai este unul potrivit pentru sectorul public, simțindu-se astfel tot mai mult nevoia unei schimbari majore in instituțiile publice , astfel ca "reforma managementului public pledeaza pentru flexibilitate și adaptabilitate, pentru eliminarea și simplificarea multor reguli, pentru orientarea spre performanța și pentru informare și pentru o administrație accesibila și orientata spre cetațean" .

Dupa cum s-a aratat mai sus, globalizarea privește o serie de domenii, iar in ceea ce privește mondializarea principiilor și a practicilor managementului public, aceasta face parte "dintr-un proces de schimbare mai larg, determinat de evoluțiile economiei mondiale in care producția este internaționalizata și capitalurile circula libere intre țari" , evoluții care au fost impulsionate de revoluția informatica ce a avut un rol in ridicarea barierelor naționale, ceea ce a condus la un schimb de know-how internațional in domeniul guvernarii politice, guvernele putand astfel sa foloseasca experiența altor țari pentru definirea propriilor lor opțiuni politice. Astfel, guvernele naționale pot incerca adaptarea practicilor internaționale pentru a ramane "in cursa", sau pot incerca sa preia cele mai bune practici ale omologilor internaționali. In acest sens, se incearca o tendința de imitare globala, administrațiile copiind cele mai populare și mai performante modele. Drintre aceste modele, cele care au avut parte de o mare atenție din partea intregii lumi, sunt cele anglo-saxone (Marea Britanie și SUA in special), insa ele nu sunt complet preluate, ci doar parți din acestea care sunt compatibile.

Se incearca deci, o reforma a administratiei publice pentru imbunatatirea gestiunii si a serviciilor administratiei publice, iar aceasta reușita a reformei in administrația publica nu este posibila decat prin stabilirea unei relații intre individ și stat, bazata pe responsabilitate. Statul ofera cetațeanului șanse și cere, in schimb, responsabilitate. Cetațenii, gasindu-se in centrul oricarei instituții democratice, din ce in ce mai exigenți, sunt adesea foarte sensibili la masurile destinate sa faca administrația și serviciile prestate de stat mai puțin procedurale și mai axate pe satisfacerea nevoilor cetațenesti. Așteptarile lor cu privire la serviciile publice sunt din ce in ce mai dificil de satisfacut, in timp ce noile tehnologii ale informației și comunicațiilor ofera posibilitați reale de apropiere intre administrație și utilizatori.

"Rolul funcțional al administrației publice in dezvoltarea socio-economica poate varia mult de la o țara la alta și reflecta interesele generale și specifice ale populației in general. Acest rol este puternic influențat de stadiul dezvoltarii economice, structurii sociale, valorilor etnice și culturale, precum și de condițiile politice și administrative ale unei anumite societați la un moment dat" . Administrațiile publice sunt reflectarea diferitelor circumstanțe, a diferitelor nevoi și a diferitelor filozofii, insa, reformele sectorului public din ultimele doua decenii, dintr-un mare numar de țari se aseamana, ele acordand prioritate randamentului și eficacitații, acordand o atenție crescuta prestarii serviciilor și satisfacerii utilizatorilor. Astfel, viitoarele reforme vor fi din ce in ce mai axate pe cetațean, acesta fiind plasat in "inima reformelor administrației publice". Reformele vor explora modalitatea in care guvernele pot lucra cu cetațenii, ținand cont de capacitatea acestora de a genera valoare și de a acționa ca agenți activi cu scopul de a produce rezultate de inalta calitate , activitatea lor fiind determinata de obiective, rezultate, responsabilitate pentru nivelul performanțelor, creativitate și inovare și nu de rutina și tradiționalismul specifice activitaților administrative .

Definițiile calitații și a performanței in sectorul public nu se mai pot mulțumi cu atingerea unui nivel inalt de productivitate și a unui nivel inalt de satisfacere a "clienților" lor. De aceea, calitatea și randamentul organizațiilor sectorului public in societațile democratice sunt "direct legate de capacitatea organizațiilor de a obține rezultate care sa serveasca interesul public (interesul general al cetațenilor), facute in așa fel incat sa promoveze principiile democratice" .