Incompatibilitǎti specifice functiei publice

Incompatibilitǎti specifice functiei publice

In timp, regimul incompatibilitǎtiilor a fost reglementat in mod diferit, acestea referindu-se uneori la functii de la acelasi nivel (central, judetean sau comunal) ori la functii plǎtite din acelasi buget, sau la functii din acelasi sistem de autoritǎti publice, prevǎzandu-se totodatǎ si unele exceptii sau circumstantieri. Definind incompatibilitǎtile, putem spune cǎ acestea sunt acele activitǎtii publice sau private, prevǎzute de lege, care nu pot fi efectuate de cǎtre o persoanǎ cat timp aceasta are calitatea de functionar public[1].

Asadar trǎsǎturile incompatibilitǎtiilor sunt:

- au caracter legal, in sensul cǎ ele nu pot fi prezumate si nu existǎ in afara legii;

- normele care le consacrǎ au caracter imperativ, care interzice orice derogare de la ele.

Stabilirea incompatibilitǎtiilor in cazul functionarilor publici este o regulǎ pe cand, in cazul salariatului aceasta reprezintǎ o exceptie.

Cea mai mare parte a functiilor si demnitǎtiilor publice presupune existenta unor incompatibilitǎti, unele din ele stabilite chiar de normele constitutionale sau de legile la care trimit acestea. Astfel cǎ, art. 105 din Constitutie sabileste: "functia de membru al Guvernului este incompatibilǎ cu exercitarea altei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de deputat sau de senator. De asemenea, ea este incompatibilǎ cu exercitarea unei functii de reprezentare profesionalǎ salarizatǎ in cadrul organizatiilor cu scop comercial".

Dacǎ ne referim la incompatibilitǎti ale unor functii publice stabilite prin legi speciale am putea exemplifica pe cele prevǎzute de Legea nr.251/2001 privind administratia publicǎ localǎ care statueazǎ urmǎtoarele:

- calitatea de consilier este incompatibilǎ cu:

a) functia de prefect si subprefect;

b) calitatea de functionar in aparatul propriu al consiliilor comunale, orǎsenesti si judetene respective si ale prefecturilor, precum si de conducǎtor al regiei autonome de interes local sau judetean si al serviciului public de specialitate al consiliului local sau judetean;

c) functia de primar;

d) calitatea de deputat, senator, consilier al Presedintelui Romaniei sau membru al Guvernului;

e) prefectul si subprefectul nu pot fi deputati si senatori, membri ai consiliului judetean si in comisiile locale sau primǎrii si nu pot indeplini o functie de reprezentare profesionalǎ cu caracter national, o altǎ functie publicǎ sau o functie ori activitate profesionalǎ salariatǎ in cadrul regiilor autonome, societǎtiilor comerciale sau oricǎror organizatii sau unitǎtii cu scop lucrativ.

Legea nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici instituie o interdictie generalǎ pentru toti functionarii publici de a mai ocupa orice altǎ functie publicǎ, cu exceptia calitǎtii de cadru didactic. Astfel el reglementezǎ:

a) interdictia de a indeplini o functie in cadrul unei regii autonome, societǎti comerciale sau alte unitǎti cu scop lucrativ, cu exceptia cazurilor de desemnare ca reprezentante in Consiliul de administratie ca mandatar al statului sau ca cenzor intr-o societate comercialǎ in care statul sau unitatea adminisrativ teritorialǎ detine 10% din capitalul subscris;

b) interdictia de a fi membrii in Consiliile de adminisratie sau cenzori la societǎtiile comerciale cu capital privat;

c) interdictia exercitǎrii de activitǎti cu scop lucrativ care au legǎturǎ cu atributiile ce le revin din functiile publice pe care le detin, in cadrul unor societǎti comerciale cu capital privat sau de a fi mandatari ai unor persoane in ceea ce priveste efectuarea unor acte care au legǎturǎ cu functia lor;

d) functionarii publici cu exceptia functionarilor civili din Ministerul de Interne si al Apǎrǎrii Nationale, le este permisǎ exercitarea unui mandat public eligibil.

Pe durata exercitǎrii mandatului sunt suspendati din functia publicǎ, la expirarea acestuia reluandu-si vechile posturi pe care serviciul public are obligatia sǎ le pǎstreze.

Legea nr.161/2003 prevede in mod expres care sunt incompatibilitǎtiile care privesc calitatea de parlamentar, functia de membru al Guvernului si alte functii publice de autoritate din administatia publicǎ centralǎ si localǎ, acelea care privesc pe alesii locali, magistratii, precum si functionarii publici.

Astfel aceastǎ lege a prevǎzut ca incompatibilitǎti detinerea altor functii si desfǎsurarea altor activitǎti, remunerate sau neremunerate dupǎ cum urmeazǎ:

a)     in cadrul autoritǎtiilor sau institutiilor publice;

b)     in cadrul cabinetului demnitarului, cu exceptia cazului in care functionarul public este suspendat din functia publicǎ, in conditiile legii, pe durata numirii sale;

c)     in cadrul regiilor autonome, societǎtiilor comerciale ori alte unitǎti cu scop lucrativ, din sectorul public sau privat, in cadrul unor asociatii familiale sau ca persoanǎ fizicǎ autorizatǎ;

d)     in calitate de membru al unui grup de interes economic.

Functionarii publici care, in exercitarea functiei publice, au desfǎsurat activitǎti de monitorizare si control cu privire la asemenea societǎti sau unitǎti nu pot sǎ isi desfǎsoare activitatea si nu pot acorda consultantǎ de specialitate la asemenea organizatii timp de 3 ani dupǎ iesirea din Corpul functionarilor publici.

In privinta calitǎtii de membru al unui grup de interes economic trebuie sǎ avem in vedere faptul cǎ acest grup reprezintǎ o asociere intre douǎ sau mai multe persoane fizice sau juridice constituitǎ pe o perioadǎ determinatǎ, in scopul inlesnirii sau dezvoltǎrii activitǎtii economice a membrilor sǎi, precum si al imbunǎtǎtirii rezultatelor activitǎtii respective (art.118/1 din Legea nr.161/2003).

Grupul este o persoanǎ juridicǎ cu scop patrimonial care poate avea sau nu calitatea de comerciant.

Functionarii publici nu pot fi mandatari ai unor persoane in ceea ce priveste efectuarea unor acte in legǎturǎ cu functia publicǎ pe care o exercitǎ.

Totodatǎ, nu sunt permise raporturi ierarhice directe intre functionarii publici care sunt soti sau rude de gradul I . Aceastǎ incompatibilitate apare si in cazul in care seful ierarhic are calitatea de demnitar.

Legea nr.161/2003 a reglementat si conflictul de interese ca situatie in care persoana ce exercitǎ o demnitate sau o functie publicǎ are un interes personal de naturǎ patrimonialǎ care ar influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor care ii revin potrivit Constitutiei si altor acte normative.

Astfel functionarul public este in conflict de interese dacǎ se aflǎ in una din urmǎtoarele situatii:

a)     este chemat sǎ rezolve cereri, sǎ ia decizii sau sǎ participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice si juridice cu care are relatii cu caracter patrimonial;

b)     participǎ in cadrul aceleasi comisii, constituite conform legii, cu functionarii publici care au calitatea de sot sau rudǎ de gradul I ;

c)     interesele sale patrimoniale, ale sotului sau rudelor sale de gradul I pot influenta deciziile pe care trebuie sǎ le ia in exercitarea functiei publice.

Analiza raportului dintre incompatibilitǎti si conflictul de interese relevǎ urmǎtorele aspecte :

in primul rand, incompatibilitatea vizeazǎ o stare perpetuǎ, continuǎ, pe durata exercitǎrii functiei publice, fiind un conflict permanent cu o altǎ functie sau autoritate, in timp ce conflictul de interese este numai temporar, intre cele douǎ stǎri;

in al doilea rand, dacǎ incompatibilitatea cuprinde prohibitii vizand functii sau alte activitǎti atat remunerate cat si neremunerate, conflictul de interese vizeazǎ numai aspecte patrimoniale;

in al treilea rand, incompatibilitatea se rezolvǎ prin renuntarea la una din stǎrile care o genereazǎ, in timp ce conflictul de interese presupune abtinerea de la implicarea functionarului in rezolvarea cererii ori participarea la procesul decizional respectiv;

in al patrulea rand, rezolvarea stǎrii de incompatibilitate prin optiunea celui in cauzǎ conduce, dupǎ caz, la mentinerea sau la pierderea functiei publice, in timp ce rezolvarea conflictului de interese atrage, dupǎ caz, rǎspunderea disciplinarǎ, administrativǎ, penalǎ sau civilǎ potrivit legii.

Corelativ incompatibilitǎtii - ca stare de duratǎ - existǎ si interdictia, ca stare de moment, sau opreliste temporarǎ, care nu permite functionarului, de exemplu, exprimarea de opinii politice in cadrul exercitǎrii atributiilor de serviciu.

Dacǎ totusi functionarii publici sunt alesi sau numiti pentru exercitarea functiei de demnitate publicǎ , vor fi suspendati din functia publicǎ detinutǎ pe durata exercitǎrii acelei functii.

Toate aceste incompatibilitǎti, desi sunt limitǎri ale capacitǎtii juridice a persoanelor fizice, nu sunt o stirbire ori o decǎdere din drepturile politice si civile - de genul interdictiilor pronuntate prin hotǎrare judecǎtoreascǎ - menite a-l impiedica pe cel vizat in accesul la functia publicǎ, deoarece el poate renunta la calitatea sau functia care-i blocheazǎ accesul, ele fiind doar simple ingrǎdiri temporare de naturǎ specialǎ in scopul evitǎrii unor conflicte de interese, conferind o realǎ independentǎ functionalǎ in exercitarea deplinǎ a puterii publice .

Trebuie specificat cǎ inexistenta stǎrii de incompatibilitate trebuie sǎ persiste pe toatǎ durata exercitǎrii functiei. Aparitia ei in acest interval, neurmatǎ, imediat, de renuntarea la calitatea incompatibilǎ de cel in cauzǎ, atrage destituirea din functie a celui vizat prin actul conducǎtorului.

Statutul a mai prevǎzut, fǎrǎ sǎ le defineascǎ, si interdictiile, ce reprezintǎ simple oprelisti privitoare la anumite activitǎti sau actiuni ce nu trebuie sǎrvarsite de functionar in legǎturǎ cu sau in timpul exercitǎrii functiei sale ca, de exemplu, abtinerea de la exprimarea sau manifestarea convingerilor politice, apartenenta politicǎ etc..