SOLUTII DE INFORMATIZARE A SISTEMULUI DE COLECTARE A IMPOZITELOR SI TAXELOR

SOLUTII DE INFORMATIZARE A SISTEMULUI DE COLECTARE A IMPOZITELOR SI TAXELOR

Informatizarea cu sisteme de gestiune a bazelor de date

Rolul s.g.b.d.-ului in procesarea datelor

In sensul cel mai simplu, o baza de date este o colectie de inregistrari si fisiere organizate pentru un scop anume. Pe calculatorul personal, pot fi pastrate numele si adresele tuturor prietenilor si clientilor. Pot fi adunate toate scrisorile si oeganizate dupa destinatar, sau poate fi un set de fisiere care sa pastreze toate datele financiare - facturi de platit si de incasat, operatiuni din carnetul de CEC si balante. Documentele procesate, organizate in ordine alfabetica, sunt, in sens mai restrans, un tip de baza de date.

Fisierele de tip foaie de calcul, organizate dupa tipul intrebuintarii, sunt un alt gen de baza de date. Daca persoana care lucreaza este organizata, poate lucra cu cateva sute de foi de calcul, folosind directoare si subdirectoare. Daca realizeaza acest lucru, inseamna ca este administratorul bazei de date. Dar daca problemele care trebuie rezolvate devin mai dificile? Cum pot fi stranse usor informatii despre toti clientii si comenzile lor, cand datele sunt stocatein mai multe fisiere sau foi de calcul? Cum poti fi sigur ca datele au fost introduse correct? Dar daca trebuie departajate informatiile cu mai multi utilizatori si nu se doreste ca doua personae sa incerce sa actualizeze aceleasi date in acelasi timp? Confruntandu-va cu aceste situatii, este nevoie de un sistem de gestionare a bazelor de date (SGBD).

Aproape toate sistemele moderne de organizare a bazelor de date stocheaza si manipuleaza infomatii folosind modelul relational de administrare a bazelor de date. Termenul relational provine din faptul ca fiecare inregistrare din baza de date contine informatii referitoare la un singur subiect si numai la unul. De asemenea, datele cuprinse in categorii de informatii (cum ar fi clientii si comenzile) pot fi manipulete de o singura entitate, bazata pe valori de date asociate. Intr-un sistem de baze de date relational, informatiile despre comenzi contin un camp de stocare a datelor, cum ar fi identificatorul clientului, care poate fi folosit pentru legarea fiecarei comenzi de informatiile referitoare la client. Intr-un sistem de gestiune a unei baze de date relationale, numit uneori SGBDR, sistemul administreaza datele in tebele. Tabele contin informatii referitoare la un subiect (de exemplu, clienti sau studenti) si sunt alcatuite din coloane ce cuprind diferite tipuri de informatii despre acesta (de exemplu, adresele clientilor sau ale studentilor) si randuri care descriu toate atributele unei aparitii a subiectului (de exemplu, data despre un anume client sau student). Chiar atunci cand este interogata o baza de date (extragerea informatiilor din una sau mai multe tabele) rezultatul este intotdeauna ceva asemanator unei tabele.

Facilitatile bazelor de date

Un sistem SGBDR ofera un control deplin asupra modului in care sunt definite datele, cum se lucreaza cu ele si cum se partajeaza cu altii. De asemenea, sistemul ofera facilitati complexe pentru catalogarea unui volum mare de date din mai multe tabele.

Un system SGBDR are trei caracreristici principale: definirea datelor, manipularea datelor si controlul datelor.

Functiile principale ale unei baze de date:

Definirea datelor - se pot defini ce date vor fi stocate in baza de date, tipul de date (de exemplu, numere sau caractere) si modul in care acestea sunt legate intre ele. In unele cazuri se poate defini formatul datelor si modul de validare a acestora.

Manipularea datelor - se poate lucra cu datele in mai multe moduri. Se pot selecta campurile de date dorite, sa fie folosite si fie sortate. Pot fi asociate datele cu informatiile corespunzatoare acestora si sa se solicite sistemului SGBDR sa le actualizeze, sa le stearga, sa le copieze intr-un alt table sau sa creeze un nou table continand aceste date.

Controlul datelor- se poate defini cine are permisiunea sa citeasca, sa modifice sau sa introduca date. In multe cazuri se poate defini cum pot fi partajate si actualizate datele, de catre mai multi utilizatori.

Consultarea bazelor de date si regasirea informatiilor

Scopul SGDB-urilor este de a permite o regasire rapida a informatiilor stocate. In acest scop a fost pusa la punct o tehnologie speciala, numita indexare.

Prezentarea generala a produsului informatic existent

Aplicatia VENIS este realizata de Departamentul de specialitate al Ministerului de Finante. Se utilizeaza in activitatea de colectare a inpozitelor si taxelor datorate de contribuabilii persoane fizice si juridice, catre bugetele locale sau de stat.

Din punct de vedere tehnic, putem spune ca aplicatia este scrisa in Turbo Pascal si ruleaza pe sistemele de operare DOS, WINDOWS X, 9X si WINDOWS NT sau 2000. Din pacate nu exista nici o rutina care sa puna in valoare posibilitatile de lucru in retea ale acestor SO. Din aceasta cauza administratorul de retea trebuie sa configureze manual mediul de lucru pentru VENIS. Orice eroare de configurare este fatala, esecul rularii neprezentand nici o posibila cauza si nici o posibila solutie de rezolvare.

Din punct de vedere al interfetei, VENIS se pezinta aproximativ unitar sub cele doua aspecte ale sale: varianta pentru persoane fizice si cea pentru persoane juridice. La startare se interogheaza utilizatorul asupra unui amanunt foarte important pentru corectitudinea operatiilor: data curenta. Din pacate, selectarea datei curente (in format romanesc) duce la modificarea datei sistemului, deci orice alta alpicatie activa in timpul unei sesiuni venis va fi afectata de acest lucru. Mai putin importanta este interogarea asupra orei curente, dupa care introducand o parola se ajunge la selectarea tipului de imprimanta folosit si in final la interfata principala. In acest moment se alege competenta de accesare a utilizatorului.

Competentele pot fi:

Public:

utilizator general

inspector

contabil

Administrator

Operatiile curente se realizeaza prin Public --- Utilizator general. Prin introducerea unei parole de acces, pe aceasta ramura se desfasoara activitatile zilnice de la ghiseu. Aceste activitati sunt:

consemnarea unei plati efectuate de contribuabili si eliberarea unei chitante;

eliberarea de note de plata;

modificarea patrimoniului contribuabililor (stergere de elemente, adaugare de elemente noi sau pur si simplu modificarea celor existente);

introducerea de contribuabili noi in baza de date.

Ramura Public --- Inspector este cea mai putin accesata. Selectand Public --- Contabil se ajunge la modulele de calcule statistice si la cele de instiintari. In plus, pe aceasta ramura se realizeaza extrasul de cont la sfarsitul fiecarei zile de lucru. In general aceasta competenta nu se lasa la indemana operatorilor.

Competenta Administrator trebuie sa fie accesibila numai administratorului de sistem. Aici se pot efectua o serie intreaga de operatii importante: schimbarea parolelor de acces ale utilizatorilor, modificarea constantelor fiscale legale, actualizarea bazei de date. Din acest motiv competenta Administrator trebuie sa fie accesibila doar persoanelor autorizate.

Vom prezenta in continuare o scurta descriere a modului de functionare a VENIS -ului.

Conditii de lucru: retea operationala pe protocol IPX; pe un hard-disk din retea (uzual F) se afla baza de date; acest hard-disk trebuie sa fie accesibil tuturor statiilor de lucru cu numele F; pe statiile de lucru exista instalata o furnitura VENIS si trebuie sa existe si un hard-disk virtual D; nu este obligatoriu ca fiecare statie sa aiba atasata o imprimanta, putandu-se utiliza una din retea.

Desfasurarea activitatii: operatorii incep sesiunea de lucru specificand data si ora curenta, alegand apoi conpetenta Public --- Utilizator general; pentru efectuarea unei plati se procedeaza la cautarea contribuabilului apoi la consemnarea sumelor platite, diferentiat pe fiecare categorie de obligatii; se genereaza in final chitanta; la sfarsitul zilei de lucru se tipareste jurnalul de activitati in care sunt consemnate toate platile efectuate si alte modificari operate; concomitent se genereaza doua fisiere importante nume.jrn si nume.npl cu care se face utlerior actualizarea bazei de date.

Actualizarea bazei de date se face in doua etape. Mai intai se colecteaza pe serverul aplicatiei toate fisierele *.npl si *.jrn. pe ramura Public --- Contabil se realizeaza extrasul de cont utilizand fisierele *.npl. In urma acestei operatii rezulta un fisier $lox*.jrn si se tipareste un jurnal centralizator care consemneaza platile efectuate pe categorii de obligatii si suma totala incasata in ziua respectiva. A doua etapa a actualizarii se executa pe ramura Administrator si consta in transferul in baza de date a fisierelor *.jrn inclusiv a fisierului $lox*.jrn. Daca transferul s-a facut corect, se executa o copie a zonelor bazei de date si cu aceasta se inchie intreaga activitate in ziua respectiva.

Functii si module functionale

Aplicatia VENIS contine mai multe module functionale, unele putand fi apelate din sistemul de menu-uri al aplictiei, altele fiind apelate prin linii de comanda a sistemului DOS. Vom incerca o descriere a celor mai importante dintre ele.

Introducerea datelor

Partea de introducere a datelor contine mai multe module:

cautarea contribuabililor

Cautarea se face diferit in functie de categoria contribuabilului: persoana fizica sau persoana jurudica. In cazul persoanelor fizice cautarea se face mai intai dupa adresa, iar apoi pentru adresa selectata cautarea se face dupa nume. Acest lucru este necesar pentru a restrange numarul de inregistrari posibile fata de situatia in care localizarea s-ar face numai dupa nume. In cazul persoanelor juridice, cautarea se poate face dupa codul fiscal sau dupa numele societatii. In ambele cazuri cea mai eficienta cautare este dupa pozitia de rol, insa acest amanunt, intern aplicatiei, este in general necunoscut.

consemnarea platilor

Daca mecanismul de cautare s-a incheiat cu succes, in mod uzual se opteaza pentru afisarea obligatiilor de plata ale contribuabilului si emiterea unei note de plata sau a unei chitante in cazul platii efective. Obligatiile afisate sunt doar cele cu debit (impozite cladiri, auto, terenuri.) detaliate pe fiecare categorie in parte, conform unei conventii interne. Se pot face plati si pentru obligatii fara debit (amenzi, taxa catei .) tot conform unei conventii interne. Aceasta conventie consta in identificarea unui tip de obligatii printr-un numar. De exemplu veniturile din concesiuni sunt identificate cu codul 82. Cu aceste coduri se opereaza, nu cu denumirea obligatiilor.

Plata efectiva poate fi integrala (se achita toate debitele si majorarile existente) sau partiala (se achita o suma disponibila contribuabilului). Apoi se tipareste o chitanta in care sunt consemnate numele contribuabilului, ce si cat anume a platit, inclusiv data operatiunii si numele operatorului care a efectuat-o.

modificarea patrimoniului

In urma declaratiilor aduse de contribuabili sau a controalelor efectuate de inspectori, elemente din partimoniu pot fi modificate. VENIS pune la dispozitie pentru aceasta un modul de Declaratii ale contribuabilului, in care pot fi facute modificarile corespunzatoare. In acelasi scop al mentinerii in actualitate a imaginii contribuabililor se pot genera Borderouri de plati pentru echilibrarea platilor si obligatiilor banesti. Tote aceste operatiuni sunt retinute impreuna cu numele celui care le-a efectuat, putand fi consultate ulterior.

In urma acestor operatii, la sfarsitul activitatii, pentru fiecare utilizator se genereaza - asa cum am mai aratat - o serie de fisiere specifice: nume.jrn, nume.npl. Aici nume este un sir de 8 caractere (sistemul DOS permite doar nume de fisier din 8 caractere) din care primele 4 sunt primele 4 din numele utilizatorului, iar urmatoarele data si ziua (gigi0112.* inseamna un fisier generat pe data de 1 decembrie de catre operatorul gigi). Fisierele cu extensia .jrn consemneaza modificarile facute asupra patrimoniului si lista cu persoanele care au facut plati. Fisierele cu extensia .npl memoreaza platile efective (sumele). Mai putin importante pentru prelucrare sunt fisierele nume.lnk care memoreaza numarul de ordine a chitantei emise. Aceastea trebuie eliminate periodic.

Prelucrarea datelor

Partea de prelucrare a datelor este in apanajul administratorului. Prelucrarea poate fi zilnica (actualizare) sau periodica (rapoarte, instiintari, etc).

1. actualizarea

Primul pas pentru realizarea actualizarii este generarea extrasului de cont pentru ziua respectiva. Acest lucru inseamna generarea unui fisier $lox*.jrn din fisierele nume.npl colectate de pe toate statiile pe care s-a lucrat. In numele fisierului, * reprezinta ziua si data, iar X poate fi F sau J ($lof0112.jrn este un fisier generat de aplicatie pentru persoane fizice, la data de 1 decembrie). Pentru a realiza acest lucru se apeleaza la modulul de reuniune fisiere de pe ramura Contabil, Functii si manevre speciale, Prelucrare extrase de cont. In urma operatiunii, pe langa fisierul amintit mai rezulta un altul de forma extrzzll.txt, in care sunt explicitate toate platile efectuate si totalul incasat in ziua respectiva.

Al doilea pas in realizarea actualizarii se efectueaza pe ramura Administrator si consta in trensferul propriu-zis al fisierelor *.jrn in baza de date. In urma operatiunii rezulta 12 zone si un fisier actzzll.err de tip text, care consemneaza fisierele utilizate la actualizare si eventualele erori aparute. In final, se face o conservare a zonelor bazei de date dupa o actualizare corecta, zone necesare pentru a reface continutul bazei in urma dezastrelor.

Un element important care trebuie avut in vedere la actualizare este acela al unei actualizari esuate. In acest caz, administratorul trebuie sa procedeze la refacerea zonelor dupa ultima operatie reusita si sa reia intregul mecanism de actualizare. De mentionat ca dupa o refacere de zone, toate operatiunile ulterioare ei sunt anulate, trbuind sa fie reluate.

2. prelucrari periodice

VENIS dispune de module destul de puternice de realizare a unor prelucrari speciale. Acestea sunt disponibile pe ramura Contabil. Spre exemplu, daca se doreste obtinerea unei liste a contribuabililor care au anumite obligatii mai mari de o anumita suma, aplicatia cere utilizatorului informatiile necesare operarii si apoi genereaza lista. Interesant este faptul ca lista poate fi sortata dupa mai multe chei, la dorinta utilizatorului. Din pacate, fisierele generate (uzual compon.lst) nu se diferentiaza intre ele la mai multe rulari succesive, de aceea trebuie conservate cu atentie in directoare separate.

Alte module puternice puse la dispozitie de VENIS sunt acelea statistice. Spre exemplu aplicatia solicita tipul unui anumit mijloc de transport si poate genera o lista cu proprietarii acestor mijloace precum si un tabel centralizator corespunzator. Pentru viteza de lucru, analiza se poate face nu pentru toti contribuabilii din oras ci numai pentru o suburbie sau mai multe (din punct de vedere al persoanelor fizice, orasul este impartit in 10 suburbii). Un alt modul util este acela de generare a listelor cu proprietari de mijloace de transport care pot fi rechizitionate in caz de urgenta.

O alta categori de prelucrari o constituie improspararea asanumitelor constante fiscale legale. Operatiunea se realizeaza doar de catre administrator.

Constantele fiscasale legale reprezinta printre altele, cuantumul de impozitare. Aceste cifre se stabilesc la inceput de an si in functie de ele se stabilesc sumele ce urmeaza a fi platite de contribuabili. VENIS retine aceste valori pe o perioada de 5 ani.

Tot in fisierul de constante fiscale legale se regasesc corespondentele intre codurile de debit (interne aplicatiei conform unei conventii de care s-a mai pomenit) tipul obligatiei si clasificatia bugetara. Aceste corespondente se pot modifica ori de cate ori este nevoie. Pentru fiecare din aceste corespondente sunt specificate si datele de plata (scadentele) respective. De exemplu, pentru mijloace transport putem avea:

Cod debit Semnificatie

TMT Persoane juridice

Scad1  Scad2 Scad3 Scad4

15.06 15.09 15.12

Clasificatie bugetara

21abcdef

sau pentru taxa catei:

Cod debit Semnificatie

60 Taxa caini

Scad1  Scad2 Scad3 Scad4

__.__ __.__ __.__

Clasificatie bugetara

21ghijkl

Observam ca in al doilea caz nu exista scadente, adica cateii nu sunt luati in debit, iar taxa pentru ei poate fi platita oricand, fara a se percepe majorari.

O modificare in acest fisier ar putea fi:

Cod debit Semnificatie

61 Taxa caini

Scad1  Scad2 Scad3 Scad4

__.__ __.__ __.__

Clasificatie bugetara

21xyzklm

In urma operarii unei modificari trebuie efectuate obligatoriu pe toate statiile de lucru functiile de Transfer zone tehnice, ceea ce va duce la identitatea continuturilor fisierelor de cote pe toate statiile.

Extragerea datelor

In urma prelucrarilor se obtin informatii concorde cu criteriile de selectie precizate la prelucrare. Formatul in care aceste informatii sunt oferite utilizatorului este oarecum divers si respecta anumite cerinte specifice: pentru instiintari se creaza fisiere text pentru listare pe imprimante A3, pentru avize si somatii se genereaza alte fisiere text cu alte caracteristici de latime a paginii, iar listele statistice simple sunt pentru hartie A4. Un amanunt interesant ar putea fi acela ca raportarea sa nu se faca in fisiere text ci in format baza de date *.dbf. Din pacate corectitudinea acestor informatii este indoielnica.

Prelucrarea datelor este un proces anevoios iar extragerea rezultatelor este foarte rigida si in plus, valabilitatea rapoartelor este de cel mult 24 ore. Fisierele generate la raportare au toate aceleasi nume si extensii, indiferent de cerintele sau criteriile formulate. Ele trebuie arhivate separat, in functie de ziua in care au fost generate. Arhivarea fisierelor este obligatorie avand in vederea dimensiunea lor (uzual 700 Kb).

1.2.2. Meniuri si proceduri

Sistemul VENIS pune la indemana utilizatorilor o serie intreaga de posibilitati de lucru. Fara indoiala, singura metoda viabila de a naviga printre ele este un sistem de menu-uri.

Menu-urile sunt oarecum unitare in toate punctele aplicatiei. Alegerea unui item din menu se face cu tastele directionale sau marcand litera subliniata corespunzatoare. Confirmarea se face cu ajutorul tastei "ENTER". Pentru fiecare item din aceste menu-uri VENISUL propune si un mic HELP care se poate activa cu combinatia "CTRL - I". In proportie de 99% HELP-ul nu functioneaza.

Prezentam in figura 1 si figura 2 doua variante de menu-uri:

|| P U B L I C |||||||| V E N I S 4 . 6 -- 2000 ||||||||||||||||||||||||

|

| I Activitati c u publicul l a g h i s e u |

|

| C Schimb c a l e f i s i e r f i s c a l T Dupa ce se executa |

T identificarea per - |

| L Activitati la terminarea sesiunii de lucru T soanei contribuabi - |

T lului , este afisat |

| M Publicare texte d e c o m u n i c a t i i T meniul functiunilor |

T aferente in acest |

| H Generare / actualizare texte de comunicatii T post de lucru cu |

| T publicul la ghiseu |

| B Transfer zone tehnice din baza de date |

|

| +-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----------+ |

| ¦Executia unei functii este determinata de apasarea tastei Enter sau Return¦ |

| ¦la vizarea rindului respectiv sau de apasarea tastei cu litera marcata. |

| ¦ |

| ¦ CTRL/I Explicatii,detalii, ajutor Esc T e r m i n a t lucrul |

|

| ¦ ▲ Deplaseaza cursorul in sus ▼ Deplaseaza cursorul in jos |

|

M. F. - C Th I F ||||||||||||||||||||||||||||||

Figura 1 Prezentarea unei variante de menu

Exista si alte menu-uri, alte forme de selectie a functiilor dorite. Ele apar in general pe parcursul desfasurarii unei functii sau pe parcursul executiei unui modul. Selectia in aceste cazuri se face prin apasarea unei taste dintr-o serie specificata de aplicatie.

Ca un element de tratare neunitara a problemei observam faptul ca exista situatii in care selectia se face automat dupa apasarea unei taste iar alte ori este necesara actionarea suplimentara a tastei "ENTER", cat si faptul ca uneori se solicita taste numerice, alteori taste alfa.

Acesta este un exemplu de menu in care selectia se face prin tastarea literei corespunzatoare fiecarui element din menu. O alta metoda este deplasarea sus-jos cu ajutorul sagetilor si selectie cu tasta ENTER. In aceasta situatie este permanent actualizata caseta cu elementele explicative ale functiei selectate.

Menu-urile VENIS se prezinta si sub alta forma, in care este necesara doar tastarea unei litere dintr-o lista prezentata de sistem. In cazul efectuarii extrasului de cont zilnic intalnim urmatoarea varianta:

V E N I S 4 . 6 -- 2000 ||||||||||||||||||||||||

Precizati data extrasului de cont [ZZLL] : 1703 |

NUMELE impozitului inregistrat in cont : 1-locale p.f., |

2-locale p.j.,3-salarii,4-profit, 5-t.v.a.,6-accize, |

7-dividente, 8-altele decit cele enumerate. |

|

|

| |||||||||||||||||||||||||||||| M. F. - C Th I F ||||||||||||||||||||||||||||||

Figura 2 Prezentarea unei alte variante de menu

In acest caz selectia functiei dorite se realizeaza exclusiv prin tastarea uneia din cifrele enumerate.

1.2. Iesiri si intrari

VENIS primeste ca date de intrare urmatoarele categorii de informatii:

platile efectuate de operatori la ghisee;

consemnare ordine de plata;

transferuri de patrimoniu.

Cu aceste informatii aplicatia genereaza in urma prelucrarilor efectuate urmatoarele date de iesire:

jurnalul zilnic de activitate, care descrie calitativ si cantitativ munca depusa de operatori; in acest jurnal sunt consemnate sumele incasate - inclusiv numele celor care au efectuat aceste plati - numarul de chitante emise si numarul de chitante anulate;

extrasul de cont, unde sunt consemnate, pe coduri de debit, sumele incasate de la toate statiile de lucru care au functionat in ziua respectiva, inclusiv un total general; aceasta suma trebuie sa se regaseasca in casierie.

Un extras de cont are urmatoarea forma (sintetizata):

LISTA INCASARI DATA EXTRAS : 12/01

CONSILIUL LOCAL AL MUN.

DOCUMENTE DE INCASARE INBORDERATE PENTRU : $LOF1201.JRN

CONT BANC DEB TOTAL CURENT RAMASITA MAJORARE FARA DEB

70 160000 0 0 0 160000

14 2775000 0 0 0 2775000

89 1590000 0 0 0 1590000

116 780000 0 0 0 780000

121 3465000 0 0 0 3465000

76 100000 0 0 0 100000

39 4289225 2764186 1301372 223667 0

40 64240255 34282253 24500137 5457865 0

43 9302524 7486700 1254151 561673 0

68 155000 1000 0 0 154000

82 5259908 0 0 0 5259908

92 2700000 2650000 0 0 50000

96 2000000 0 0 0 2000000

TOTAL GENERAL 96816912 47184139 27055660 6243205 16333908

Acestea sunt operatiile de intrare-iesire cele mai frecvente. Alaturi de acestea, periodic se executa diferite rapoarte statistice. Rapoartele se executa pe ramura contabil. Datele de intrare necesare sunt urmatoarele: ziua pentru care se calculeaza majorarile, segmentul de contribuabili care va intra in componenta raportului (o suburbie, mai multe sau toate zece), din acestea rolurile care vor fi vizate (toate, sau numai anumite roluri), sumele care intra in discutie (toate sau cele specificate: impozit cladiri, TMT, etc), criteriul de selectie (aici se foloseste procedura standard QUICKSORT). In final se interogheaza utilizatorul asupra tipului de document pe care deorste sa fie generat de VENIS (avize, instiintari,.). Rapoartele furnizate sunt in general fisiere text, dar exista si posibilitatea obtinerii unor formate *.dbf. Datele de iesire sunt in concordanta cu criteriile de generare formulate de utilizator. Din pacate toate fisierele furnizate, indiferent de ce continut au si de data la care au fost solicitate, poarta toate acelasi nume, de aceea trebuie multa atentie pentru conservarea lor.

1.2.4. Structura bazei de date

Baza de date VENIS are o structura unica, nefiind compatibila cu nici o alta aplicatie cunoscuta pentru managementul bazelor de date. Ea se afla pe un hard-disk din retea si este partajata pentru toate statiile de lucru.

Baza este construita pe 12 zone cu alocare statica pe hard-disk. O imagine a structurii bazei este urmatoarea:

Bloc 0 zona 3 = 9-469

Bloc 0 zona 5 = 18969-366

Bloc 0 zona 8   = 42043-362

Bloc 0 zona 9 = 6103-396

Bloc 0 zona 12 = 2290-24

In apanajul exclusiv al Administratorului exista posibilitatea de a modifica dimensiunea zonelor alocate bazei de date. Aceasta operatiune se recomanda a fi efectuata o data pe an. Dimensiunea totala a bazei pe hard-disk este de ≈ 30Mb pentru persoane juridice si ≈ 90Mb pentru persoane fizice. In urma actualizarilor zilnice, rezulta noi seturi de cate 12 zone utilizate pentru refacerea informatiilor in caz de dezastre. Dimensiunea acestore este ≈ 5 Mb la persoane juridice si ≈ 30 Mb la persoane fizice.

Alocarea celor mai importante zone ale bazei este urmatoarea:

- zona 1  memorarea parolelor;

- zona 2 formate sistem;

- zona 4 text explicativ;

- zona 7 constante fiscale legale;

- zona 8 matricole;

- zona 9 adrese rol;

- zona 10 rol vechi;

- zona 12 plati.

Posiblitati de informatizare cu sisteme inteligente

Inteligenta artificiala este un domeniu care retine din ce in ce mai mult atentia economistilor, managerilor si celorlalte profesii, deoarece sistemele bazate pe cunostinte, sisteme expert, sistemele bazate pe algoritmi genetici, sistemele fuzzy, sistemele hibride si sistemele neuronale sunt sisteme de inteligenta artificiala ie cale de a ocupa un loc din ce in ce mai important in viata lor profesionala.

Stiintele economice si domeniile lor (managementul, finantele, contabilitatea etc.) sunt in practica realizate de oameni cu performante diferite care trebuie sa faca fata sarcinilor nestructurate, nonliniare, dinamice si stocastice, cu luarea in seama simultan, a aspectelor cantitative si calitative, in care intervin intuitia, experienta si inteligenta, notiuni vag definite, percepute cu aproximatie si avand consecinte asupra comportamentului in interactiunile cu mediul intern si extern.

Dictionarele specializate prezinta inteligenta ca pe capacitatea de invata sau a intelege din experienta, abilitatea de a achizitiona si memora cunostinte, capacitatea de a raspunde rapid si cu success la probleme noiutilizarea facultatii de rationa in rezolvarea problemelor si si conducerea activitatilor cu eficacitate.

Din aceasta definitie generala desprindem termini care pot fi imediat asociati naturii omului, inteligentei si comportamentului uman.

Simplificand, putem spune ca "inteligenta este abilitatea de a achizitiona cunostinte si de a le utiliza" . In acest process, se folosesc gandirea si rationamentul.

Acestea sunt aspectele care caracterizeaza ceea ce, in mod obisnuit, se numeste inteligenta umana (naturala).

"Inteligenta artificiala isi propune sa imite caracteristicile inteligentei umane cu ajutorul calculatoarelor electronice si al programelor inteligente. Scopul final este comportamentul intelligent al calculatoarelor"

Cunoasterea sistemelor de inteligenta artificiala este depozitata intr-o baza de cunostinte care contine fapte, concepte, proceduri si reletii. Aceasta cunoastere este organizata, inteligibila si rapid utilizabila de catre sistem in rezolvarea problemelor si luarea deciziilor. O limita a cunoasterii scestor sisteme consta in faptul ca scopul sau il reprezinta un subiect particular sau un domeniu si deci nu are aceeasi cuprindere care poate fi asteptata de un om. Totusi, scopul unui sistem de inteligenta artificiala este relevant pentru domeniul respective.

Pe laga cunoastere, a doua componenta a inteligentei artificiale este in legatura cu tehnicile si metodele utilizate pentru ca sistemul sa gadeasa si sa rationeze pe baza cunoasterii.

Dotat cu astfel de trasaturi, un sistem intelligent poate face inferente si elabora concluzii, sfaturi, solutii sau decizii in domeniul respectiv. Un sistem intelligent este acela care este capabil sa faca mai mult decat solutionarea de probleme pentru care este nevoie de putere de calcul, de memorare si regasire a cunostintelor sau un simplu control al rationamentelor. Sistemele de inteligenta artificiala depind de bazele de cunostinteproprii si strategiile inferentiale ( de control al rationamentelor) programate in vederea rezolvatii problemelor. Ele sunt capabile sa rezolve si alte probleme fara schimbari in baza de cunostinte sau in strategiile inferentiale, pot utiliza si algoritmi, mai ales pentru cautarea si controlul cunostintelor, dar acestia nu dau forta care comanda procesele de solutionarea problemelor ca in cazul programelor conventionale.

Majoritatea cercetatorilor sunt de accord ca inteligenta artificiala este in legatura cu doua idei de baza:

Implica studierea proceselor umane de gandire, pentru a intelege ce este inteligenta;

Este in legatura cu reprezentarea acelor procese, via calculator, robot sau alte masini inteligente.

Strans legat de aceste doua idei se pot specifica si obiectivele inteligentei artificiale:

Obiectivul primar: sa faca, in general, masinile mai inteligente;

Obiectivul laureatului Nobel: sa intelegem ce este inteligenta;

Obiectivul antreprenorial: sa faca masinile mai utile.

Pentru mai buna intelegere a sistemelor inteligente, trebuie sa ne plasam in contextual mai larg al inteligentei artificiale. Voi prezenta cateva de finitii din literature de specialitate. E. feingenbaum si P. Mc Corduck arata ca termenul latin "intelegere" inseamna a alege dintre, a intelege, a percepe, a sti, iar obiectul capabil de a reuni, a aduna, a intelege, a percepe si a sti este un obiect cu inteligenta artificiala.

Clyde W. Holsapple si Andrew B. Winston spun ca inteligenta artificiala se straduieste sa creeze masini capabile de comportament intelligent asa cum se observa la oameni, iar aptitudinea de a intelege limbajul natural si de a rationa sunt doua chei importante ale inteligentei reprezentand fiecare cate un domeniu de cercetare pentru inteligenta artificiala.

Academicianul roman Mihai Draganescu arata ca inteligenta artificiala este o derivata a inteligentei naturale, care capata forme concret sociale, in sensul ca dezvolta inteligenta sociala in mod direct si indirect, ca urmare a intereselor in activitarea economoco-sociala.

Foarte sugestiva este si mentiunea lui Patrick Winston in sensul ca inteligenta artificiala se ocupa cu studiul ideilor care permit calculatoarelor sa efectueze acele lucruri care fac pe oameni sa para inteligenti.

Sunt cercetatori romani de valoare care au tratat acest domeniu obtinand rezultate recunoscute. De exemplu, Luca Dan Serbanati si Cristian Giumale arata ca "prin inteligenta artficiala se intelege acea parte a informaticii care se ocupa cu proiectarea si construirea masinilor inteligente, acele masini capabile sa realizeze functii ale intelectului uman".

Inteligenta este astazi destinata celor mai diverse tipuri de produse, in care se pot incorpora microprocesoare si programe inteligente, nu numai domeniului calculatoarelor. Ea are in vedere in mod deosebit "dotarea" acestora cu un comportament intelligent, asemenea omului.

Consideram representative si definitiile sistematizate de catre Russel si Norvig in cartea lor "Artificial Intelligence. A modern approach", in baza carora autorii sintetizeaza ca "sistemele inteligente sunt acele sisteme care gandesc si actioneaza ca oamenii, in sensul ca gandesc rational si actioneaza rational".

In lumina tuturor acestor definitii, "se poate conchide ca inteligenta artificiala abordaza probleme pentru care omul este mai performant decat masina".

Interesul pentru inteligenta artificiala a crescut in ultimii ani datorita raspandirii aplicatiilor comercializate, in sensul ca, din ce in ce mai multe intreprinderi si organizatii au inceput sa foloseasca aceasta tehnologie si dispun de personal specializat in domeniu.

O perspectiva relariv completa a aplicatiilor inteligentei artificiale ne-o ofera diagrama din figura 1.

Aplicatii

Teorie

RGP = rezolvitoare generale de prebleme;

SE = sisteme expert;

PLN = prelucrarea limbajului natural;

RF = recunoasterea formelor;

R = rebetica;

IAC = invatamantul asistat de calculator.

RGP

De multi ani, unul din scopurile inteligentei artificiale a fost dezvoltarea tehnicii care sa ajute omul, cercetatorii, economistii, inginerii etc. sa rezolve probleme mai repede sau mai usor. S-a reusit dezvoltarea unor programme de inteligenta artificiala pentru planificarea optimala in care se comunica la intrare pasii si restrictiile problemei si se obtin la iesire rezultatul final - planuri optime. SI in cadrul problemelor de programare din intreprinderi, care implica personal, stocuri si alte resurse, se urmareste maximizarea eficientei si minimizarea costului, existand deja programe de inteligenta artificiala capabile sa solutioneze cele mai complexe probleme. Problemele care au facut obiectul cercetarilor si proiectarii de sisteme inteligente sunt de tipul demonstrarii teoremelor si reducerea formulelor. Si pentru aceasta exista in present tehnici de inteligenta artificiala bine puse la punct, capbile sa verifice rezultatele muncii din laboratoare sau din domeniile respective.

SE

Sistemele expert constituie un domeniu fertil mai ales pentru intreprinderi. Ele satisfac vechiul vis de obtinere a masinilor inteligente pentru ca emuleaza rationamentul uman pentru sarcini specifice unor domenii relativ restranse.

Sistemele expert sunt destinate simularii comportamentului unui expert uman, cand acesta incearca sa rezolve probleme complexe dintr-un domeniu dat. Cheia succesului unui sistem expert sta in validitatea si completitudinea cunoasterii care-i este oferita.

Atunci cand cunoasterea este combinata prin cele mai variate tehnici de inferenta specifice inteligentei artificiale, rezultatul este un sistem capabil sa rezolve probleme cu rezultate care uneori depasesc performanta sistemului uman. Orice domeniu in care expertii umani sunt utilizati la solutionarea problemelor devine domeniu potential pentru utilizarea sistemelor expert. Exista un numar de aspecte legate de selectia problemei si dezvoltarea sistemelor expert.

Imaginea asupra solutionarii problemei la care se ajunsese in anii '60-'70 era aceea a gasirii unui mecanism cu scop general (GPS) care sa dispuna de toti pasii necesari identificarii solutiilor complete. Experimentele facute la proiectul DENDRAL au scos in evidenta necesitatea separarii cunoasterii sub forma regulilor de mecanismul de rationament. Asa s-a ajuns la experimentarea metodologiei sistemlor expert aplicate unor segmente ale expertizei umane pe proiectul numit HPP (Heuristic Programming Project) de catre Eduard Feigenbaum (fostul student al lui Herbert Simon) si colaboratorii sai.

PLN

De la inceputul producerii calculatoarelor, comunicatia dintre calculatoare si oameni nu a fost naturala din punctul de vedere al factorului uman. In prezent, atentia este din ce in ce mai mult indreptata spre imbunatatirea comunicarii om-calculator. Tot mai multi cercetatori sunt convinsi ca ideal pentru comunicarea cu calculatorul este limbajul vorbit, cel natural, de zi cu zi al omului, in locul tastaturilor sau altor instrumente de comunicatie. S-au obtinut deja rezultate notabile in utilizarea limbajului natural pentru comunicarea cu calculatoarele electronice.

Problemele comunicatiei in limbaj natural raman insa deosebit de complexe; limbajul natural nu este usor de inteles din cauza cuvintelor cu semnificatii multiple (polisemie), in functie de context, iar sistemele dezvoltate pentru utilizarea limbajului natural sunt departe de a da un randament corespunzator pentru intelegerea deplina a limbii vorbite, ele sunt limitate la un set de structuri lingvistice. Sistemele de intelegere a limbajului natural utilizeaza una din cele doua tehnici de baza: (l) cuvantul cheie si (2) analiza sintactica/semantica.

Sistemele care utilizeaza tehnica 'cuvantului cheie' incearca sa infereze o semnificatie din comunicare, tocmai din semnificafia cuvantului cheie al comunicarii. Sistemele care utilizeaza 'analiza sintactica/semantica' sunt mai promitatoare pentru obtinerea de sisteme comerciale. La aceste sisteme o fraza este fragmentata (parse) in parti de vorbire (subject, predicat) si se incearca inferarea semnificatiei din aceasta analiza. Intotdeauna este necesara o mare cantitate de memorie pentru un dictionar cat mai cuprinzator - de exemplu sistemul ELIZA.

Strans legate de prelucrarea limbajului natural exists deja realizari pentru recunoasterea vorbirii (speach recognition) si pentru sinteza vorbii (speach synthesis). Sistemele pentru recunoasterea vorbirii Tnteleg limbajul natural pe care-1 accepta la intrare prin voce. Semnalul vocal analogic este transformat In semnale numerice care pot fi prelucrate in calculator. Aceste sisteme sunt capabile sa recunoasca numai vocea umana, eventual un numar restrans de cuvinte.

Sistemele pentru sinteza vorbirii genereaza vorbirea in limbaj natural. Deocamdata se fac Tncercari pentru ca oamenii sa auda si sa inteleaga perfect comunicarea pe care o face calculatorul in limbaj natural, iar rezultatele sunt deja apreciate.

CONCLUZII SI DERECTII DE PERFECTIONARE A ACTIVITATII

Plecand de la definitia teoretica a sistemelor infomationale, in capitolul I, lucrarea de fata a avut ca obiectiv evidentierea modului in care poate fi folosit produsul informatic pentru cresterea calitatii actului decizional, astfel incat sa poata fi exercitate in conditii de maxima eficienta toate atributele conducerii. Abordarea teoretica din prima parte este completata cu exemplificarea, in capitolul II, a studiului de caz: Gestiunea informatizata in Administratia Publica Locala - Directia de Impozite si Taxe.

Trebuie mentionat faptul ca infiintarea Directiei de Impozite si Taxe (in cadrul Administratiei Publice Locale) constituie o noutate in Romania, ca efect al dezvoltarii economice locale regionale si a noilor acte normative in domeniul finantelor publice locale.

Ratificarea de catre Parlamentul Romaniei a Cartei Europene a Autonomiei Locale impune obligativitatea respectarii prevederilor ecesteia, in care un loc aparte il ocupa necesitatea realizarii autonomiei locale, bazata pe dezvoltarea resurselor financiare ale colectivitatilor teritoriale.

Una dintre componentele esentiale ale acestui proces de reforma o reprezinta descentralizarea unor activitati importante din domeniul finantelor publice locale, care conduce la stabilirea si alocarea mai eficienta a resurselor financiare. Eficienta acestui nou organism in Administratia publica locala este asigurata, la nivel operational, de produsele informatice existente, si acestea se subordoneaza noului sistem de reglementari.

In sfarsit, aceasta lucrare vrea sa evidentieze operationalitatea sistemelor informationale si in cazul particularizat al functionalitatii Directiei de Impozite si Taxe Locale din cadrul Administratiei Publice Locale Botosani.

In structura unitatilor administrative teritoriale, administratia publica se intemeiaza, dupa cum am mentionat, pe principiile autonomiei locale, ale descentralizarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale si consultarii cetatenilor in problemele locale de interes deosebit.

In contextul general al preocuparilor Administrattiei Locale a municipiului Botosani se impune adoptarea unor masuri care sa priveasc indreptarea situatiei existente cat si imbunatatirea activitatii in perspectiva, tinandu-se seama ca administratia publica locala se afla in plin proces de reforma a carui componenta esentiala este descentralizarea decizionala, financiara si patrimoniala.

Principalele masuri care se impun sunt:

Elaborarea proiectului organigramei pe anul urmator pentru aparatul propriu in concordanta cu cerinsele realizarii unei structuri organizatorice flexibile, eliminarea verigilor intermediare din punct de vedere ierarhic, numarul compartimentelor specializate sa fie mentinute la minimum strict necesar, acordandu-se prioritate cresterii raspunderii individuale a functionarului public in activitatea ce o desfasoara.

Achizitionarea unei aplicatii informatice care sa permita introducerea in sistem tip retea a tuturor compartimentelor functionale din cadrul Primariei, realizandu-se fluxuri informationale operative, utile si oportune, reducandu-se astfel la strictul necesar volumul informatiilor inregistrate, transmise, prelucrate, interpretate si care sa poata fi valorificate de impozite si taxe locale in interesul colectarii obligatiilor catre bugetul local.

Introducerea in activitatea serviciilor si birourilor din cadrul Primariei a obligativitatii desfasurarii actiunilor numai pe baza de programe, care trebuie sa contina urmatoarele elemente: scopuri, obiective, rezultate dorite sau programate intr-un interval de timp definit, indicatori ai performantei (resurse folosite, servicii prestate, rezultatele si costurile serviciilor respective s.a.). Trecerea la bugete pe programe trebuie sa inceapa de la lucrarile de investitii, prestari servicii si terminand cu achizitiile de bunuri. Totodata se propune ca toate compartimentele functionale sa-si desfasoare activitatea pe baza unor programe minimale de venituri si cheltuieli care sa conduca la cresterea raspunderii personalului.

Prin intermediul aparatului financiar contabil al Primariei, fiecare institutie finantata de la bugetul local va fi verificata trimestrial asupra modului de utilizare a creditelor bugetare cat si a modului in care institutiile bugetare isi atrag noi surse de venituri extrabugetare.

Stabilirea unui sistem propriu de colaborare cu institutiile financiare din teritoriul municipiului (D.G.F.P.C.F.S., Administratia Financiara, Trezoreria municipiului, Garda Financiara, Notariate, Politie si alte institutii ale statului) in vederea preluarii unor informatii indispensabile Directiei de Impozite si Taxe Locale in vederea valorificarii acestora.

Identificarea tuturor bunurilor proprietate publica si privata a municipiului in vederea punerii in valoare a acestora prin concesionare, inchiriere sau asociere.

Promovarea in Consiliul Local incepand cu anul urmator a unei politici fiscale flexibile pentru impozitele si taxele care pot fi stabilite pe plan local in conformitate cu legislatia in vigoare, care sa vizeze in special incurajarea si stimularea agentilor economici, iar pentru persoanele fizice fara posibilitati financiare sau cu posibilitati restranse se va incerca acordarea unor facilitati fiscale

Suplimentarea numarului de personal la Directia Impozite si Taxe Locale cu cel putin opt personae de specialitate in domeniul fiscal.

Aplicarea unui sistem motivational de salarizare si premiere pentru promovarea valorilor profesoinale din cadrul aparatului Primariei.

Prin intermediul Biroului administrativ - gospodaresc din cadrul Primariei, se va trece la achizitii centralizate de bunuri consumabile necesare Primariei cat si institutiilor finantate din bugetul local avand drept scop procurarea la un pret mai mic avandu-se in vedere cresterea cantitatilor ce urmeaza a fi achizitionate.

Modificarea Regulamentului de ordine interioara care sa stabileasca noi obligatii ale functionarilor, drepturi, dar se pot impune chiar si reguli de lucru in echipa intre compartimente functionale pentru a asigura o servire prompta a cetateanului, o informare completa si corecta a acestuia.

Cresterea rolului Biroului de resurse umane in dimensionarea numarului de personal pe compartimente, urmarindu-se gradul de acoperire a atributiilor si sarcinilor de serviciu si sa propuna redistribuirea personalului in cadrul compartimentelor in functie de necesitatile ce se impun.

Tinandu-se seama de toate aspectele prezentate mai sus, consider ca se impune un alt mod de abordare si aplicare a managementului in cadrul institutiei in scopul obtinerii performantelor in activitatea de colectare a impozirelor si taxelor locale si nu numai.

BIBLIOGRAFIE:

Andone, I. - Sisteme expert. Principii si dezvoltarea aplicatiilor de gestiune, vol. 1, A92-Polirom, Iasi, 1994.

Andone, I. - Sisteme expert. Principii si dezvoltarea aplicatiilor de gestiune, vol. 2, A92-Polirom, Iasi, 1995.

Andone, I., Tugui, A. - Baze de date inteligente in managementul firmei, Ed. Dosoftei, Iasi, 1997.

Andone, I., - Artificial Intelligence and Expert Systems in Accounting, , Ed. IASSY,199

Benchimol, G., Levine, P., Pomerol, J.C. - Sisteme expert in intreprindere, Ed. Tehnica, Bucuresti, 199

Davidescu, D.N. - Arhitectura sistemelor expert, EDP, Bucuresti, 1997.

Davidescu, D.N. - Utilizarea sistemelor expert in domeniul financiar-contabil, EDP, Bucuresti, 1997.