Structura administratiei publice

STRUCTURA ADMINISTRATIEI PUBLICE

In doctrina de specialitate prin structura se poate intelege atat modul in care sunt ordonate elementele unui sistem cat si relatiile care se stabilesc intre acestea i n procesul realizarii functiilor sistemului respectiv profesor universitar Ioan Alexandru)

Prin structura se intelge ordinea si pozitia elementelor care compun un organ al administratiei sau felul in care se organizeaza realizarea administratiei publice ca activitate(profesor

MiHai T.Oloveanu)

Stiinta administratiei cerceteaza structura administratiei publice atat in ansamblul ei cat si pe genuri de activitati

DEF :Administratia publica romaneasca reprezinta ansamblul utoritatilor publice de stat si ale administratiei publice locale autonome si constituie sfera administratiei publice romanesti si care este ordonata atat sub aspect teritorial cat si functional in vederea realizarii functiilor si competentelor stabilite de constitutie si de legi

Structura :-functionala

-teritoriala

Structura functionala cuprinde ansamblul de sarcini,atributii,activitati care formeaza un multiplu eterogen de structuri la care se adauga aparate,organe,corpuri administrative.

Sarcini administrative se realizeaza prin doua feluri de sisteme :

1.sistemul de unitate functionala

2sistemul de divizare functionala

Unitatea functionala se realizeaza :

a)prin subordonarea tuturor ramurilor(sectoarelor)administratiei specializate unui organ de conducere distinct.Acest organ de conducere are in fruntea sa un element al puterii executive sau al guvernului –ministrul-ministrul secretar de stat-administratia ministeriala

Prin descentralizare de catre ansamblul administratiei specializate a unui colegiu de luare a deciziilor..Acesta are in fruntea sa o autoritate autonoma administratiei ministeriale.

Numarul ministrilor in cadrul guvernului se determina in functie de sarcinile care trebuiesc realizate la un moment dat,ele servind de la un mandate la altul.

Factorii care influenteaza cresterea numarului de ministere sunt factori tehnici si factori politici.Factorii tehnici se refera in primul rand la oportunitatea administratiei de divizare organica a sarcinilor de natura diferita sau de grupare a acestor sarcini intr-un minister,in al doilea rand scaderea volumului de activitati sau repezentarea sarcinilor unui alt minister sau unor structuri subordonate ministerului .Factorul politic determina cresterea sau scaderea numarului ministerelor prin intarirea actelor guvernamentale prin numirea unor persoane mai energice cu garantie si sustinere politica dar si crearea de noi fotolii ministeriale pentru a da satisfactii unor atributii personale din grupul unui partid sau grup parlamentar.

Administratia extraguvernamentala si autonoma participa la realizarea administratiei publice dar care are o autoritate mult limitata si care se subordoneaza direct primului ministru,guvernului sau ministerelor.

Exemplu :

a)autoritati care functioneaza in subordinea guvernului sau a ministerului :consiliul national de prognoza,autoritatea nationala pentru protectia consumatorului,institutul national de statistica

b)autoritati administrative autonome :avocatul poporului,autoritatea,curtea de conturi,consiliul legislativ .consiliul de valori mobiliare

STRUCTURA TERITORIALA

I.Administratie cetrala de specialitate

Guvern

|

|ministere

|autoritate

II.Administratie publica locala

1consilii judetene

2.consilii locale-comunale

-orasenesti

-municipale

-Municipiul Bucuresti

Autoritatile administratiei publice locale din unitatile administrativ teritoriale se intemeiaza pe principiile descentralizarii autonomiei legale sau a deconcentralii serviciilor publice

Autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase sunt consiliile locale alese si primarii alesi in conditiile legii.Consiliile locale si primarii functioneaza in conditiile legii ca autoritati administrative autonome si rezolva treburile publice din comune si orase.Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice pentru coordonarea activitatiilor consiliilor comunale si orasenesti in vederea realizarii serviciilor publice de interes jjudetean.

Guvernul numeste in fiecare judet cate un prefect care esre reprezentant pe plan local si care conduce sseviciile publice deconcentrate ale ministerelor si a celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ teritoriale.Atributiile sale sunt stabilite prin lege intre prefecti pe deoparte ,consiliile locale si primari precum si consiliile judetene si presedintii acestora pe de alta parte nu exista raporturi de subordonare.Prefectii pot ataca in contecios administrativ un act al consiliului judetean al acelui local sau al primarului in cazul in care il considere ilegal.