Mortalitatea si implicatiile imbatranirii populatiei

Mortalitatea si implicatiile imbatranirii populatiei

Scaderea numarului populatiei poate fi rezultatul, distinct sau cumulat, al mai multor mecanisme: o migratie negativa externa mai mare decat cresterea naturala, recrudescenta mortalitatii (fapt determinat in mare masura de faptul ca populatia Romaniei este, preponderent, imbatranita, cunoscand, si in deceniile urmatoare, o expansiune rapida a procesului de imbatranire), in comparatie cu reculul masiv al natalitatii. Totusi mortalitatea pe varste este considerabil mai scazuta la generatiile nascute dupa 1989, comparativ cu mortalitatea la aceleasi varste in generatiile nascute inainte de 1990. Starea de sanatate a populatiei si mortalitatea raman ingrijoratoare, iar actuala stare a asistentei medicale si a sistemului sanitar nu constituie o premisa pentru schimbarea acestor realitati[1].

Tabel 4, privind ratele de mortalitate, pe grupe de varste[2].

Fata de anul 1990, cand rata mortalitatii indica o valoare de 10, 6 la mie, este evident ca pana pana in prezent, aceasta se inscrie intr-un trend ascendent, crescand cu aproape 2 procente.

Cu privire la tabloul demografic al Romaniei, Vasile Ghetau sustine urmatoarele: "[.] marile variatii ale natalitatii in secolul trecut si mentinerea ei la un nivel scazut, dupa anul 2000, au modelat si vor modela in continuare structura pe varste, deformand-o masiv. Toate aceste anomalii structurale isi vor pune si in viitor amprenta asupra numarului de nascuti si de decese. In cel de-al doilea caz, vom asista in deceniile urmatoare la o crestere dramatica a numarului de decese si a ratei mortalitatii generale, ca si la o structurare spectaculoasa a distributiei deceselor pe varste".[3] Insa nu trebuie inteles ca o deteriorarea structurii pe varste provine esential din schimbarile pe care le-a cunoscut mortalitatea, ci mai ales din reculul natalitatii si stabilitatea ei la valori destul de mici ( 10,2 la mie, in anul 2006, comparativ cu 16,0 la mie, in anul Revolutiei ). Diminuare a populatiei feminine fertile, dupa 1989 a avut drept urmare directa scaderea numarului de nascuti, asadar a ratei natalitatii, fenomen demn de luat in considerare, pentru ca ne confruntam cu un proces de imbatranire demografica peste limitele normale. Drept consecinta evidenta, se intensifica rata mortalitatii. Redresarea natalitatii, ne spune V. Ghetau, dupa o serie de analize si scenarii asupra evolutiei populatiei in Romania pentru urmatoarele decenii, nu este indeajuns ca sa poata impiedica scaderea si imbatranirea populatiei active, cel putin pana in anul 2025. Implicatiile declinului demografic al populatiei si ale deteriorarii structurii pe varste sunt deosebit de importante, putand fi catalogate in randul problemelor cu care se va confrunta tara noastra, in urmatoarele decenii. Fenomenul de imbatranire a populatiei active, intervine cu unele specificari intr-un studiu dedicat starii actuale a populatiei sociologul roman Ana Balasa, va modifica talia si structura populatiei si va duce la marirea dezechilibrelor intre grupurile de varsta activa . Inca din anii '90, cresterea populatiei in varsta de munca (adica forta de munca disponibila) a devenit lenta, iar in multe regiuni, aceasta a inceput sa scada. Imbatranirea face sa apara necesitatea modificarii practicilor, in materie de gestionare a varstei la locul de munca si pe piata de munca. Privind la modul prospectiv repercursiunile imbatranirii populatiei asupra ocuparii, putem afirma ca tara noastra intra intr-o faza de imbatranire demografica rapida, care afecteaza conditiile de baza pentru functionarea pietei de munca.

Necesitatea de adaptare la o populatie in varsta implica revederea si reamenajarea strategiilor si politicilor. Un efect important al imbatranirii populatiei (65+) va fi legat, in perioada imediat urmatoare, de cresterea numarului de persoane in varsta solicitante de ingrijiri de sanatate si ingrijiri specifice In diagrama de mai jos, oferita de Institutul National de Statistica, anul 2007, este evident faptul ca speranta de viata este mai mare in randul femeilor, iar tendinta acesteia este in crestere, atat in randul populatiei feminine, cat si masculine.

Grafic privind durata medie a vietii, pe sexe[8]

Din analiza graficului anterior este evident ca se cunoaste o remediere a longevitatii vietii, atat a persoanelor de sex masculin, cat si feminin.

Daca se constata unele imbunatatiri cu privire la longevitatea vietii indivizilor, nu putem spune acelasi lucru si despre structura pe varste a populatiei din Romania. Poate ca, pe viitor, se proiecteaza o scadere a mortalitatii, dar acelasi lucru il putem spune si despre fenomenul natalitatii, care scade vertiginos, asa cum am aratat anterior.

V. Ghetau este de parere ca "[.]refacerea unei structuri pe varste profund deformate si asigurarea unui echilibru structural nu se poate realiza doar in cateva decenii, ci necesita o abordare pe termen lung si foarte lung"[9], iar redresarea natalitatii este unica modalitate de a evita un "derapaj" demografic. Punand problema asupra posibilitatii de redresare a natalitatii, trebuie tinut cont, in primul rand, de factorii ce au declansat perturbarea natalitatii, ca mod de continuitate a generatiilor. Astfel ca includem in randul cauzelor prabusirii natalitatii urmatoarele: criza economica si sociala, determinata de schimbarile survenite in contextul tranzitiei, dar nu numai factorii economici imediati au intretinut scaderea natalitatii, ci, puncteaza V. Ghetau, si factori ne-economici, precum "atitudinea tanarului cuplu asupra familiei, locul copilului in ierarhia valorilor, prioritatilor si optiunilor" . Necesitatea unei strategii nationale in domeniul populatiei, avand drept obiectiv redresarea natalitatii, ar trebui sa constituie, in viziunea lui V. Ghetau, o prioritate nationala in Romania, strategie elaborata la initiativa clasei politice si bucurandu-se de aportul si suportul specialistilor, scoalii, bisericii, mass-media, societatii civile, sindicatelor, organizatiilor nonguvernamentale si, mai ales, bucurandu-se de consultarea opiniei publice. Mai departe, opineaza V. Ghetau, "[.] analiza felului in care populatia a reactionat si reactioneaza la masuri economice stimulative ni se pare esentiala pentru formularea si aplicarea unei veritabile politici familiale nationale menite a redresa starea mai mult decat ingrijoratoare a natalitatii in Romania si, implicit, a diminua ritmul de deteriorare a intregii arhitecturi demografice" . Autorul conchide ca Romania are nevoie de o politica familiala elaborata cu multa grija si responsabilitate, clara, stabila, orientata spre perspectiva, care sa nu urmareasca efecte imediate (necontrolabile in anumite dezvoltari si implicatii) si care sa intruneasca consensul clasei politice, al societatii civile, al opiniei publice si al specialistilor: "[.] alocatia pentru copii, diferentiata ca nivel si orientata prioritar spre familia cu doi si trei copii, ca si alte forme de stimulare financiara, ar trebui sa constituie componente ale unei astfel de politici, alaturi de servicii si prestatii familiale, refacerea statutului si prestigiului familiei cu copii, revigorarea cercetarii demografice, crearea unei structuri institutionale de inalta prestanta care sa gestioneze cu responsabilitate si competenta problemele celei mai importante bogatii a tarii" .

Procesele demografice din tara noastra se inscriu in modelul tranzitiei demografice, inregistrat in ultimele decenii in tarile dezvoltate, caracterizat de specialisti prin trecerea de la niveluri inalte ale mortalitatii si natalitatii la niveluri scazute. Se accepta ca tranzitia demografica comporta particularitati nationale, dar ea are un caracter inexorabil, fiind legata de tendinta generala de modernizare a societatii[13]. In tranzitia structurii populatiei pe varste, caracteristica principala este imbatranirea demografica.

Din analiza ratei natalitatii si mortalitatii, se poate conchide ca, in continuare, pentru cel putin doua decenii, populatia Romaniei urmeaza sa scada, pentru ca numarul de decese urmeaza sa creasca, prin accentuarea procesului de imbatranire demografica, desi mortalitatea pe varste este de asteptat sa cunoasca a scadere importanta, iar durata medie a vietii sa-si continuie ferm trendul ascendent. O migratie externa negativa va modifica si ea semnificativ dimensiunea declinului demografic, dar si structura pe varste a populatiei. In continuare, se are in vedere analiza dimensiunii si implicatiilor acesteia, in detrimentul unei structuri demografice armonic dezvoltata si consolidata.