Cauzele care inlatura raspunderea contraventionala si caracterul contraventional

Cauzele care inlatura raspunderea contraventionala si caracterul contraventional

Caracterul contraventional al faptei este inlaturat in aceleasi situatii prevazute de Codul penal pentru caracterul penal al unei fapte, respectiv : legitima aparare ; situatia de necesitate ; constrangerea fizica sau morala ; cazul fortuit ; iresponsabilitatea ; betia involuntara completa ; infirmitatea daca are legatura cu fapta savarsita.

Legea reglementeaza pe langa aceste situatii si prescriptia in materie contraventionala, dupa cum urmeaza :

prescriptia aplicarii sanctiunii amenzii contraventionale, care este de 6 luni de la data savarsirii fapte. In cazul contraventiei continue termenul curge de la data constatarii faptei.

prescriptia exercitarii sanctiunii contraventionale care este reglementata in cazul amenzii contraventionale si este rapotata de termenul de 1 luna in care trebuie sa fi fost comunicat procesul verbal contraventional.

Procedura contraventionala patrimoniala - reglementare cadru

Art. 47 prevede ca dispozitiile legii se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila. Rezulta ca normele procedurale contraventionale din punct de vedere al izvorului lor sunt de doua categorii :

norme prevazute de legea cadru ( OG 2/2001) ;

norme prevazute de dreptul comun in materia procedurala - Codul de procedura civila.

Pe langa aceste doua acte normative, reguli procedurale gasim si prin alte legi speciale, care reglementeaza regimul procedural specific aplicabil ambelor domenii (contraventia in domeniul executarii constructiilor, contraventia in materia circulatiei pe drumurile publice) sau acte care reglementeaza diferite sanctiuni contraventionale ( OG 5/2002 privind prestarea unei activitati in folosul comunitatii).

Indiferent de izvorul lor, normele procedurale in materie contraventionala presupun parcurgerea a 4 etape si anume :

constatarea contraventiei ;

aplicarea sanctiunii contraventionale ;

calea de atac ;

executarea.

Constatarea contraventiei se face de catre persoane care se numesc generic agenti constatatori si care sunt prevazute in actul normativ care reglementeaza contraventia respectiva.

Au calitatea de agenti constatatori urmatoarele persoane :

primarii ;

personalul din cadrul MIRA, care sunt functionari publici cu statut special potrivit Legii 360/2002 cu modificarile ulterioare ;

persoanele imputernicite de catre conducatorii organelor centrale de specialitate ale administratiei publice, de catre prefecti si de autoritatile executive ale administratiilor locale ( primari si pesedinti de Consiliu Judetean)

alte persoane prevazute prin legile speciale.

Actul juridic prin care se constata o contraventie este procesul verbala, care trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu anumite clauze prevazute expres si limitativ de art. 16 alin(1) din legea cadru. Desi norma este imperativa nu toate mentiunile cuprinse in ea au aceasi forta juridica, legea prevede ca numai lipsa unora din acestea poate determina nulitatea absoluta a procesului verbal : datele privind identitatea contravenientului ; identitatea agentului constatator ; a faptei savarsite ; a determinarii savarsirii precum si a semnaturii agentului constatator.

Legea impune ca procesul verbal sa fie semnat pe fiecare pagina de contravenient si agentul constatator, iar in cazul in care contravenientul lipseste sau nu poate sa semneze se va face mentiune despre aceasta situatie care trebuie confirmata de cel putin 1 martor.

Legea interzice sa aiba calitatea de martor un alt agent constatator.

Aplicarea sanctiunii contraventionale care se face de regula de agentul constatator atunci cand in actul normativ nu se prevede altfel. Daca legea dispune ca agentul constatator nu are dreptul sa aplice sanctiunea, atunci procesult verbal va fi inaintat organului sau persoanei competente potrivit legii sa faca acest lucru.

In scopul individualizarii sanctiunilor legea prevede anumite criterii care vor fi utilizate de cel competent sa aplice sanctiunea si care trebuie sa faca acelasi lucru in limitele prevederilor de actul normativ.

Criteriile de individualizare vizeaza :

gradul de pericol social al faptei savarsite ;

imprejurarile in care aceasta a fost savarsita ;

modul si mijlocul in care s-a actionat ;

scopul urmarit ;

consecintele ;

circumstantele personale ale contravenientului ;

alte date cuprinse in procesul verbal contraventional ;

Legea consacra sistemul ablatiunii, care permite contravenientului sa achite pe loc sau in 48 de ore de la data incheierii procesului verbal contraventional sau de la comunicarea acestuia, ½ din minimul prevazut de lege pentru fapta respectiva ( nu ½ din amenda aplicata).

O asemenea posibilitatea exista numai in situatia in care in actul normativ contraventional ea este prevazuta in mod expres. Aceasta nu este o regula aplicabila tuturor contraventiilor, ci numai celor pentru care legea speciala contine prevederi exprese.

Calea de atac , care este plangerea, care se poate formula in termen de 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii procesului verbal contraventional.

Initial legea a prevazut ca plangerea se depune la organul din care face parte agentul constatator, dar a fost sesizata Curtea Constitutionala, care prin Decizia 953/2006 a declarat prevederile respective neconstitutionale, pe considerente ca ea incalca liberul acces la justitie, garantat de art.21. De aceea, in prezent plangerea se depune la judecatoria in a carei raza teritoriala a fost savarsita contraventia si care judeca intr-o procedura caracterizata prin celeritate in prezenta (cu citare) atat a contravenientului cat si a agentului constatator, a martorilor si a oricaror persoane care pot contribuii prin depozitiilr lor la solutionarea cauzei.

Hotararea instantei poate fi atacata in recurs in termen de 15 zile de la comunicare, la sectia de contencios administrativ si fiscal a tribunalului.

Judecarea recursului prezinta unele similitudini ci dreptul penal, cu procedura penala, ceea ce dezvaluie originea penala a acestor fapte, in sensul ca motivarea recursului nu e obligatorie, motivele de recurs putand fi sustinute si verbal in fata instantei care judecata aceasta cale de atac.

Executarea sanctiunii contraventionale ; care prezinta particularitati in functie de specificul fiecarei sanctiuni. Precizam ca atat procesul verbal contraventional in cazul in care nu a fost atacat, cat si hotararea judecatoreasca irevocabila prin care s-a solutionat plangerea constituie titluri executorii, fara nicio alta formalitate.

Executarea sanctiunii amenzii contraventionale se realizeaza fie de catre agentul constatator in cazul in care acesta nu a fsot atacat cu plangere, fie de catre instanta de judecata care a solutionat plangerea in cealalta situatie. In scopul executarii aceste acte se inainteaza autoritatii competente, dupa cum veniturile provenite din amenzi se varsa la bugetele locale sau de stat.

In prima situatie, actele de executare - procesul verbal ramas definitiv, se inainteaza autoritatii administrative publice locale in a caror raza teritoriala isi are domiciliul sau sediul contravenientul, iar atunci cand amenzile se fac venit la bugetul de stat, actele de executare se inainteaza unitatilor de specialitatea din subordinea Ministerului Economiei si Finantelor.

Avertismentul se pune in executare fie verbal, fie in scris, atunci cand contravenientul lipseste ; prestarea unei munci in folosul comunitatii se pune in executare in conditiile prevazute de OG 55/2002, iar celelalte sanctiuni contraventionale prevazute de acte normative speciale se pun in executare in conformitate cu prevederile stabilite in aceste legi. Impotriva actelor de executare se poate formula contestatie in conditiilor prevazute de Codul de procedura civila.