IZVOARELE FORMALE ALE DREPTULUI CONSTITUTIONAL

Izvoare de drept => forme de exprimare a normelor juridice care sunt determinate de modul de editare sau sanctionare a lor de catre stat.

Criterii de clasificare sa izvoarelor formale:

Dupa autoritatea publica emitenta;

Dupa continutul normative al actului;

Izvoarele formale:

OBICEIUL (Cutuma): izvor de drept formal in unele sisteme constitutionale;

CONSTITUTIA si LEGILE DE MODIFICARE A CONSTITUTIEI (Constitutia este izvor principal);

LEGEA CA ACT JURIDIC AL PARLAMENTULUI legile ordinare sunt izvoare de drept constitutional cu conditia sa reglementeze relatiile sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii (ex: legile electorale);

REGULAMENTELE PARLAMENTULUI: reglementeaza relatiile sociale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii in stat.

ORDONANTELE GUVERNULUI: pot fi izvoare ale dreptului constitutional daca indeplinesc conditia de a reglementa relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii in stat.

TRATATUL INTERNATIONAL

Conditii de indeplinire:

a)     Sa fie de aplicatie directa, nemijlocita;

b)     Sa fie ratificat conform dispozitiilor constitutionale;

c)     Sa cuprinda reglementari ale relatiilor specifice dreptului constitutional;

d)     Tratatul trebuie sa fie licit;

Locul dreptului constitutional in sistemul de drept:

Pentru a discuta de acest lucru, plecam de la ideea ca locul dreptului constitutional ca ramura a dreptului presupune 2 aspecte:

a)     Importanta relatiilor sociale reglementate prin drept constitutional;

b)     Valoarea formelor juridice prin care vointa guvernantilor de aparare a acestor relatii devine drept (izvor de drept).

a)     Normele de drept constitutional reglementeaza cele mai importante relatii sociale, acele relatii fundamentale ce apar in procese.

b)     Este importanta necesitatea raspandirii vointei guvernantilor prin cele mai importante forme juridice.

Regula conformitatii normelor => orice ramura de drept isi gaseshte fundamental juridic in normele din Constitutie.

Prima catedra de Drept Constitutional apare la Ferrerra (Italia) in 1797 (fiind incredintata lui Giuseppe Suza). Este urmata de alte doua la Falia si Bolonia.

In Franta, prima catedra de drept constitutional apare la Paris in 1834 (diind incredintata tot unui Italian Pelegrino Rossi) in Germania, Austria si rusia aceasta disciplina era cunoscuta sub denumirea de drept de stat.

In Romania

Dreptul comercial s-a predat impreuna cu dreptul administrativ sub denumirea de drept public.

In 1864 A Cordescu isi publica cursul intitulat "Drept constit".

In 1881 se publica la Braila elemente de drept constitutional de Crist Souliatis.

In 1910 s-a publicat si predat la Facultatea de drept din iasi cursul de Drept Comercial al profesorului.

Constantin Stere (1915)

In 1915 Constantin Dissescu S-a publicat si predat de la facultatea de drept din bucuresti cursul de drept comercial al profesorului Constantin Stere

Dupa instalarea regimentului Comunist pe o perioada scurta de timp aceasta disciplina s-a numit Drept de stat

Intre 1954 si 1989 s-a revenit la denumirea de drept constitutional iar dupa 1989 s-a utilizat denumirea Drept Comercial si Institutii Politice.

Disciplina de Drept Comercial si Institutii Politice isi propune sa studieze acea ramura a sistemului nostru de drept care cuprinde   norme juridice care reglementeaza relatiile sociale fundamentale ce apar in legatura cu fenomenul "putere de stat", precum si actiunea acestora in viata autoritatilor publice.

Dreptul Comercial reprezinta totalitatea Normelor Juridice care reglementeaza relatii sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii mentinerii si exercitarii puterii de stat.

Normele de drept Constitutional

Norme cu aplicare mijlocita: dau reglementari de principiu si care pentru a putea fi puse in aplicare, sunt urmate de reglementari suplimentare de drept.

EX norma cuprinsa in constitutie prin care statul ocroteste formilia sau casatoria este urmata de norme suplimentare cuprinse in cadrul familii

Norme cu aplicatie nemijlocita/directa: norme care reglementeaza direct relatiile sociale fundamentale si nu sunt urmate de reglementari suplimentare din alte ramuri de drept.

EX: norma curpinsa in constitutie egalitatea in Drepturi a cetatenilor

Obs: nu sunt cuprinse doar in constitutie normele de D.C. (sanctiuni, revocarea mandatului)

INSTITUTII: Grup de norme juridice reunite pe criteriul unui obiect comun de reglementare, obiect ce confera unitatea si permanenta (ex: raspunderii penale, casatoriei)

INSTITUTII POLITICE: -Se refera la organele insarcinate sa exercite puterea politica.

-Reunesc normele juridice care reglementeaza infiintarea, organizarea si functionarea organelor statului insarcinate sa exercite puterea politica. (parlament, presedinte, guvern).

Raportul Juridic de drept constitutional: o relatie sociala reglementata de norma de drept comercial

- sunt acele relatii ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii de stat

- Relatiile sociale de Drept Constitutional sunt acele realatii ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii procesului de stat.

- formeaza directul de reglementare (diferenteaza o ramura de drept de la alta) al Dreptului constitutional

Obiectul de reglementare al dreptului constitutional cuprinde 2 categorii de relatii sociale:

Rel cu dubla natura juridica (regl de drept constitutional)

Rel specifice de drept constitutional (numai reglementate de D.C.)

Subiectele Rapoartele Juridice de drept constitutional

Unul dintre subiecte este mereu STATUL (sau un organ reprezentativ al sau)

Acesta actioneaza in cadrul rap juridice ce privesc instituirea, mentinerea, si exercitarea puterii de stat.

EX: oamenii cu conditia (2)

Unitati administrative (grup de populatie din asociatii teritoriale):

Poporul: Consacrat ca subiect de raspundere juridica de drept constitutional de insasi legea fundamentala care precizeaza suveranitatea nationala apartine poporului care o exercita prin organele sale si prin referendum.

Statul: apare ca subiect fie in mod direct fie prin organele sale. (participa la raport privnd cetatenia)

Organele statului: executive judecatoresti (au org interne consiliile parlamentare) (legiuitoare)

Formalitatile si partidele politice: sunt subiecte intrucat reprezinta formatiuni prin intermediul carora cetatenii participa la guvernare (vot)

Cetatenii: pot aparea ca sub fie in mod individual ca persoana investite cu functii. Demnitari deptati senatori, fie grupati in cincunscriptii electorale cu ocazia alergerii de deputati, senatori.

Strainii si apatrizii pot fi sub daca raporturile privesc acordarea cetateniei, azilului plitic

Org legiuitoare apar mereu ca sub ale raportului juridic de drept constitutional

Org interne ale org legiuitoare pot fi si ele subiect ale raportului juridic de drept constituional (gruparile/birourile parlamentare).

Ac organizati interne desii nu pot emite acte de conducere obligatorii, indeplinesc unele atributii de propunere sesizare si control.

Celelalte organizatii de stat (executive+judecatoresti) pot fi sub numai daca participa la un raport juridic in care celalalt subiect este poporul statul sau o organizatie legiuitoare si daca respectivul raport priveste instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii de stat.

Izvoarele formale ale Dreptului Constitutional

Constitutia

Locul Dreptului constitutional in sistemul de drept romanesc.

In cazul izvoarelor formale ale dreptului constitutional trebuiesc indeplinite doua conditi cumulative:

Actele normative tb. Emise de autoritati publice administrative

Actele normative tb sa cuprinda norme juridice care sa reglementeze rel soc. Fundamentala ce apare in procesul instaurarii, mentinerii si executarii puterii de stat.

Doctrina Constitutionala considera izvoare formale ale dreptului constitutional

Constitutia si legile de revizuire ale acesteia: constituia e principalul izvor de drept constitutional cuprinzant norme, principii care stau la baza sistemului de drept romanesc, normele constit privesc in cel mai direct mod instituirea, mentinerea si exercitarea puterii de stat.

legileL nu toate legile pot fi izvoare formale ale dreptului constitutional si numai anumite legi:

Legi privind cetatenia

Legi electorale

Ordonantele Guvernului: numai daca reglementeaza relatiile socal fundamentale ce apar in procesul instaurari, mentinerii si exercitarii puterii de stat.

Tratatele internationale: (sunt negociate de guvern, incheiate de presedinte si sunt ratificate de parlament)

Regulamentele Parlamentare: regulamente de origine si functie ale celor 2 camere:

Deputati

Senat

4. Normele de drept constitutional reglementeaza cele mai importante relatii sociale din cadrul unei societati adica sub relatii ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii de stat.

Scopul orcarei revolutii al oricarui sistem electoral este acela al exercitarii puterii. Cucerind puterea, guvernantii pot apoi sa organizeze intraga viata economica sociala si politica, rezulta valoarea deosebita a intereselor acordate de normele de drept constitutional si rezulta ca dreptul constitutional este principala ramura a sistemului de drept in romania:

Aceasta trasatura conduce la:

1.constitutia care este principalul izvor de drept constitutional conduce impune aplica la modificarea intregului sistem de drept .

2. orice modificare a unei norme de drept constitutional conduce, impune implica la modificarea corespunzatoare a normelor din celelalte ramuri de drept care regl acelasi rel sociale.

IERARHIA ACTELOR JURIDICE

Constitutia: elaborata si adoptata de adunarea constitutionala si votata prin referendum.

Legile de revizuire a constitutiei: votate de 2/3 din nr total al parlamentarilor si prin referendum

Legile organice emise de parlament si votate prin majoritate clificata (2/3 din totalitatea parlamentarilor)

Legile ordinare emise de parlament si votate prin maoritate simpla (2/3 din totalitaea parlamentarilor prezenti)

Ordonantele de urgenta emise de guvern.

Ordonantele simple/disjuncteemise de guvern

Hotararile guvernamentale emise de guvern

Ordinele si instructiunile emise de guv

Ordinele emise de prefecti

Hotararile si decizile emise de consiliile locale si judetene (emise de primari)

Ierarhia presupune:

- Toate actele juridice isi gasesc punct de plecare in constitutie.

- actul juridic inferior trebuie sa fie conform cu actele juridice superioare

- Modificarea unui act juridic superior determina modificarea actelor juridice inferioare care ar deveni contrare.

- ordonantele guv prin care se modif o lege sunt emise in baza delegarii date de parlament prin legea de abilitare, delegare provizorie pana cand ordonanta este adoptata sau nu de parlament

- ordonanta de urgenta: (constituie o exceptie fata de delegarea data de parlament) fara o abatere expresa at cand exista un caz urgent a carui reglementare nu poate fi amanata si cu conditia ca respectiva urgenta sa fie motivata in cuprinsul ordonantei.

Ord obijnuite: sunt emise in baza delegarii de catre parlament prin legea de abilitare si numai pe perioada de vacanta parlamentara

Conceptul de constitutie

1 Aparitia constitutiei.

2 Adoptarea constitutiei.

3 Revizuirea constitutiei.

4 Suspendarea si abrogarea constitutiei.

Aparitia constitutiei si ceea ce priveste momentul aparitiei constitutiei doctrina juridica nu e unitara:

Unii autori de specialitatea admit ca instaurarea constitutionalismului incepe cu constitutia engleza - prima constitutie scrisa din lume ( magna carta liberatum 1215).

Alti autori de specialitatea admit ca prima constitutie scrisa este constitutia americana din 1787 (constitutia de la Philadelphia in vigoare si azi).

In Franta unii autori sustin ca in Franta prima constitutie scrisa este constitutia adoptata in 1791.

In mod obijnuit constitutiile se prezinta fie sub forma unor reguli nescrise (cutumiare/obicei) fie scrise:

C Cutumiara este rezultatul unor procede. Traditii obiceiuri, principii fundamentale cristalizate in decursul timpului in activitatea statala (Anglia Noua zeelanda)

C scrisa s-a impus incepand cu sec 8 pe considerentul ca aceasta oferea precizie clara rationala si sistematica.

La baza constitutiei scrise stau o serie de principii reguli, care le-au precedat si s-au impus.

I. Ideeia contractelor scrise

II. Ideeia domniei legii

III. Ideeia conform careia constitutia trebuie sa fie un mijloc de educare morala si politica

IV. Teoria contractului social

V. Suprematia legii scrise asupra cutumei

Unii autori de specialitate clasifica constitutia scrisa in:

I. constitutii normatie, acele constitutii aflate in concordanta cu realitatea politica.

II. Constitutii nominale care exista doar pe hartie, in fapt fiind incalcate.

III. Constituti semantice, acele constitutii care folosesc procedee constitutionale. Confintese puterea unui singur grup sau partial politic.

Adoptarea constitutiei

a)     Initiativa adoptarii constitutiei.

In literatura de specialitate se apreciaza ca initiativa adoptarii constitutiei trebuie sa apartina acelui organism statual, politic sau social care ocupa locul cel mai inalt in sistemul politic al unui stat.

Potrivit teorii clasice organul care detine puterea constitutionala originala este cel care a adoptat o noua constitutie.

b)     Autoritatea competenta sa adopte

Pentru constituanta este organul care benediciind de o forta politica speciala are dreptul sa adopte constitutia.

Puterea constituanta :

Putere originala intervine atunci cand nu exista sau nu mai exista contstitutie (state noi, revolutei)

Puterea institutita   e cea care adopta prima constitutie a unui stat .

Puterea constitutionala e prevazuta de constitutia in vigoare atat in ceea ce priveste competenta sa cat si modul de organizare si fericulare a ei.

c)     Modul de adoptare

Este specific fiecarei tari si depinde de nivelul de dezvoltare economica , sociala, politica, de ideologia dominanta, in momentul adoptarii.

S-au cunoscut si se cunosc diferite moduri de adoptare care au condus la diferite tipuri de constitutii.

Constitutia accordata.

Este adoptata de monarh ca stapan absolut.

Aceasta constitutie este considerata a fii cea mai rudimentara forma dintre constitutii.(constitutia japoneza din 1889)

Constitutia plibiscitara sau statutul.

Este o forma mai dezv a constitutie acordate este invocata de rege dar este ratificata prin plebiscit. Plebiscitul e o alterare a referendumuliui prin care poporul nu decide ci accepta.

Plebiscitul este o forma normala de adoptare a constitutii autoritare. (constitutia regala din romania 1938)

Constitutia Pact

Un contract intre popoare si rege, poporul fiind reprezentat de Parlament,

Constitutia conventie

Adoptata de catre adunarea reprezentativa a corpului electoral, special aleasa de poport pentru elaborarea constitutiei

Acest proces a fost aspru criticat pe considerentul ca adunarea ar fi putut lua decizii in contradictie cu varianta poporului.

Constitutia Parlamentara

Este adoptata de catre parlament conform urmatoarelor proceduri initiatiarea, elaborarea proiectului, dezbaterea publica si adoptarea proietului se face de catre parlament cu votul a 2/3 din nr total al parlamentarilor.

Constitutia referendum

Stabilita si adoptata de catre o adunare constititutionala respectiv votata in referendum de catre popor exemplu 1991.

Revizurirea constitutiei

In ceea ce priveste stadiul revizuirii constitutie este important de stiut:

Cine are initiativa revizuririi acesteia (de regula initiativa revizuirii constitutiei apare organului care o si adopta)

Cine e autoritatea competenta sa realizeze revizuirea (difera in f de felul constitutional)

Procedura de revizuirea a acesteia (de regula procedura de revizuire a cunstitutiei e asemenea procedurii de adoptare a acesteia)

Procedura de realizare a constitutiei poate constituii un criteriu de clasificare a constitutiei in:

I. Constit flexibile : normele constitutionale au aceeasi forta juridica precum legile ordinare putand fii o modificare conform proced legislative abligatorii exemplu de constit flexibile sunt constitu cutumiale)

II. Constitutiile rigide: prin insasi normele constitutionale se stab o procedura complicata de revizuire sau prevede o perdioada in care o parte sau intreaga constitutie nu poate fii modificata exemplu: constitutia greceasca 1975.

Dealungul instaurarii au existat atat constitutii care au existat timpului datorita inaltele lor forte morale, dat repartitiei si mentinerea atributlor intr puterile statului.

Cat si constitutii care au existenta efemera legate de viata unui regim politic

Revizuirea constitutiei consta in modificarea acesteia prin:

Reforumlarea unui text

Abrogarea unor articole

Introducerea unui nou text

Suspendarea si abrogarea constitutiei

Suspendarea constitutiei = scoaterea din vigoare in totalitate sau in parte pe o perioada determinata de timp a dispozitiilor constitutionale.

Suspendarea se produce k urmare a instaurarii starii de urgenta ca urmare a unor lovituri de stat.

Abrogarea constitu sse produce k urmare a adoptarii unei noi constituti. Ea poate fi :

Expresa - este numita in legea fundamentala sau implicata.

Implicita - este rezultata din faptul ca in acelasi timp in ac statului pot exista 2 legi fundamentale cu acelasi obiect de reglementare.