Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice

Acasa » legislatie » drept
Motive de incetare a raporturilor de munca neimputabile salariatului

Motive de incetare a raporturilor de munca neimputabile salariatului

Motive de incetare a raporturilor de munca neimputabile salariatului

(dau dreptul de a beneficia de indemnizatie de somaj)

Beneficiaza de indemnizatie de somaj, daca indeplinesc conditiile legale, persoanele carora le-a incetat contractul individual de munca de munca din motive neimputabile lor.

Potrivit art. 5 din Hotararea Guvernului nr. 174/2002 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare, si potrivit dispozitiilor noului Cod al muncii, prin incetarea raporturilor de munca din motive neimputabile salariatului se intelege:

concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului reprezentand incetarea

contractului individual de munca determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii - art. 65 alin. 1 din noul Cod al muncii (art. 130 alin. 1 lit. a din vechiul Cod al muncii);

incetarea de drept a contractului individual de munca la data decesului angajatorului

persoana fizica - art. 56 lit. a din noul Cod al muncii (art. 130 alin. 1 lit. b din vechiul Cod al muncii); incetarea de drept a contractului individual de munca la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de declarare a mortii sau a punerii sub interdictie a angajatorului persoana fizica, daca aceasta antreneaza lichidarea afacerii - art. 56 lit. b din noul Cod al muncii (art. 130 alin. 1 lit. b din vechiul Cod al muncii);

incetarea de drept a contractului individual de munca ca urmare a dizolvarii

angajatorului persoana juridica, de la data la care persoana juridica isi inceteaza existenta - art. 56 lit. c din noul Cod al muncii (art. 130 alin. 1 lit. b din vechiul Cod al muncii);

incetarea de drept a contractului individual de munca la data retragerii de catre autoritatile

sau organismele competente a avizelor, autorizatiilor ori atestarilor necesare exercitarii profesiei -art. 56 lit. h din noul Cod al muncii (art. 130 alin. 1 lit. e din vechiul Cod al muncii);

concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului in cazul constatarii, prin decizie

a organelor competente de expertiza medicala, a inaptitudinii fizice si / sau psihice a salariatului, fapt ce nu-i permite acestuia sa-si indeplineasca atributiile corespunzatoare locului de munca ocupat - art. 61 lit. c din noul Cod al muncii (art. 130 alin. 1 lit. e din vechiul Cod al muncii);

concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului in cazul in care salariatul

nu corespunde din punct de vedere profesional locului de munca in care este incadrat - art. 61 lit. d din noul Cod al muncii (art. 130 alin. 1 lit. e din vechiul Cod al muncii);

incetarea de drept a contractului individual de munca ca urmare a admiterii cererii de

reintegrare in functia ocupata de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neintemeiate, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de reintegrare - art. 56 lit. f din noul Cod al muncii (art. 130 alin. 1 lit. f din vechiul Cod al muncii);

incetarea de drept a contractului individual de munca la data expirarii termenului contractului

de munca incheiat pe durata determinata - art. 56 lit. j din noul Cod al muncii (art. 129 din vechiul Cod al muncii);

Motive de incetare a raporturiior de munca din initiativa sau din motive

imputabile salariatului

(nu dau dreptul de a beneficia de indemnizatie de somaj)

Prin incetarea raporturilor de munca din initiativa sau din motive imputabile salariatului, situatie care are drept consecinta neacordarea indemnizatiei de somaj, se intelege:

incetarea contractului individual de munca prin actul unilateral de vointa a salariatului care, printr-o notificare scrisa, comunica angajatorului incetarea raporturilor de munca, dupa implinirea unui termen de preaviz (prezentarea demisiei) - art. 79 alin. 1 din noul Cod al muncii (art. 135 din vechiul Cod al muncii;

concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului in cazul in care salariatul a savarsit o abatere grava sau abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de munca^ contractul colectiv aplicabil sau regulamentul intern, ca sanctiune disciplinara -art. 61 lit. a din noul Cod al muncii (art. 130 alin. 1 lit. i din vechiul Cod al muncii);

concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului in cazul in care salariatul este arestat preventiv pe o perioada mai mare de 60 de zile, in conditiile Codului de procedura penala - art. 61 lit. b din noul Cod al muncii (art. 130 alin. 1 lit. j din vechiul Cod al muncii);

incetarea de drept a contractului individual de munca ca urmare a condamnarii penale cu executarea pedepsei privaztive de libertate - art. 56 lit. g din noul Cod al muncii (art. 130 alin. 1 lit. k din vechiul Cod al muncii);

incetarea de drept a contractului individual de munca ca urmare a interzicerii exercitarii unei profesii sau a unei functii, ca masura de siguranta ori pedeapsa complementara, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin car s-a dispus interdictia - art. 56 lit. i din noul Cod al muncii (art. 130 alin. 1 lit. 1 din vechiul Cod al muncii

CODUL MUNCII – LEGEA NR 53/2003

NR art	Continutul Articolului	Problema Ridicata	Solutia
11	Clauzele contractului individual de munca nu pot contine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative sau prin contracte colective de munca.	Se solicita societatilor comerciale completarea contractului individual de munca existent cu indicarea contractului colectiv de munca ce reglementeaza conditiile de munca ale salariatilor conform art. 17 coroborat cu art. 11 ?	Da.
16(3)	(3) munca prestata in temeiul unui contract individual de munca confera salariatului vechime in munca.	Ce se intelege prin notiunea de „vechime in munca”. Confera salariatului acordarea sporului de vechime si a altor drepturi de personal? La stabilirea acestor drepturi se iau in calcul si anumite perioade in care salariatul nu a prestat efectiv munca , exemplu : concediu medical, concediu pentru ingrijirea copilului, efectuarea serviciului militar, dobandirea statutului de somer?	Vechimea in munca reprezinta perioada in care o persoana a prestat o activitate in temeiul unui contract individual de munca. Acordarea sporului de de vechime si a altor drepturi de personal se acorda in conformitate cu actele normative sau contractele colective de munca aplicabile prin care sunt reglementate aceste drepturi.
25	Prin clauza de mobilitate partile in contractul individual de munca stabilesc ca, in considerarea specificului muncii, executarea obligatiilor de serviciu de catre salariat nu se realizeaza intr-un loc stabilit de munca. In acest caz salariatul beneficiaza de prestatii suplimentare in bani sau in natura.	Exista obligatia de a preciza in contractul individual de munca daca locul de munca este stabil sau nu? Daca nu este stabil, atunci care este cuantumul prestatiilor suplimentare de care beneficiaza salariatul? In cazul in care un salariat – reprezentant vanzari, isi desfasoara activitatea potrivit fisei postului in 3 judete ce se inscrie la locul de munca? Se considera ca nu are un loc de munca stabilit?	Da, conform art. 17 alin (2), lit b coroborat cu art. 20 si 25 din Codul Muncii.
55 lit. A) si B)	Contractul individual de munca poate inceta astfel: ca urmare a conventiei partilor, la data convenita de acestea; ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre parti, in cazurile si in conditiile limitativ prevazute de lege.	Cum se procedeaza in situatia in care asociatul unic este condamnat penal printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, asociatul unic decedeaza sau este plecat definitiv din tara, fara ca in prealabil sa fi dispus incetarea contractelor individuale de munca?	Constatarea incetarii contractului individual de munca se face de catre instanta competenta prin hotarare judecatoreasca.
101(1)(3)	Angajatorul poate incadra salariati cu program de lucru corespunzator unei fractiuni de norma de cel putin 2 ore /zi prin contracte individuale de munca pe durata nedeterminata sau pe durata determinata, denumite contracte individuale de munca cu timp partial. Durata saptamanala de lucru a unui salariat angajat cu contract individual de munca cu timp partial este inferioara celei a unui salariat cu norma intreaga comparabil, fara a putea fi mai mica de 10 ore.	Ce acte se solicita la inregistrarea contractelor individuale de munca cu timp partial? Se inscrie perioada lucrata in baza unui contract individual de munca in carnetul de munca ? Se plateste comisionul la fondul de salarii realizat in baza unor contracte individuale de munca cu timp partial?	Aceleasi ca si in cazul contractelor cu norma intraga. Da. Da , dar numai la functia de baza.
111(1)	Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.	In situatia in care in anumite domenii (de ex. constructii, agricultura, mass-media etc.) unde timpul de lucru poate depasii 48 ore/saptamana, sunt aplicabile prevederile art. 112?	Sunt aplicabile prevederile art. 112 cu conditia respectarii duratei maxime legale a timpului de munca, conf. prevederilor art. 109, 110, 111 alin. (2) Codul Muncii.
118	(298) La solicitarea angajatorului salariatii pot efectua munca suplimentara cu respectarea prevederilor art. 111. (2) Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilita potrivit prevederilor alin. (1) este interzisa.	Cum se procedeaza in cazul in care se depasesc numarul de ore suplimentare legale si salariatul este deacord cu prestarea de ore suplimentare peste limita prevazuta de art. 111.	Munca suplimentara se efectueaza numai la solicitarea angajatorului. Astfel, angajatorului ii revine obligatia respectarii prevederilor art. 111. In aceste conditii si avand in vedere prevederile art. 118 alin.(2) consideram ca un asemenea acord nu poate fi valabil incheiat, fiind nul.
140 (2)	(2) durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil, este prevazuta in contractul individual de munca si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.	In cazul in care in cursul anului un salariat a fost in concediu medical, concediul de odihna se acorda integral sau se diminueaza cu un numar de zile corespunzator perioadei concediului medical.	Concediul de odihna se acorda proportional cu activitatea prestata. Astfel, in situatia in care contractul individual de munca a fost suspendat in cursul unui an calendaristic, aceasta perioada se scade din timpul efectiv lucrat in acel an, iar concediul de odihna se va acorda proportional cu perioada in care salariatul a prestat munca daca prin legi speciale sau contractul colectiv de munca aplicabil nu se prevede ca, anumite perioade, in care contractul individual de munca a fost suspendat sa fie luate in considerare la calculul concediului .
159 (3)	(3) Angajatorul este obligat sa garanteze in plata un salaru brut lunar cel putin egal cu salariul de baza minim brut in tara. Aceste dispozitii se aplica si in cazul in care salariatul este prezent la lucru in cadrul programului dar nu poate sa isi desfasoare activitatea din motive neimputabile acestuia, cu exceptia grevei.	Garantarea salariului minim brut in plata este obligatorie in situatia persoanelor care lucreaza in acord individual si atunci cand acestia nu isi realizeaza norma de munca?	Da.
205	(298) Contractul de ucenicie la locul de munca este contractul individual de munca de tip particular in temeiul caruia : a) Angajatorul, persoana juridica sau persoana fizica se obliga ca, in afara platii unui salariu, sa asigure ucenicului formarea profesionala intr-o anumita meserie.	Formarea profesionala reprezinta acelasi lucru cu calificarea?	Calificarea face parte din formarea profesionala a salariatilor. Pentru detalii, a se vedea articolul 188 din Codul Muncii.
270 (1)	(1) Salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.	In cazul raspunderii civile a functionarilor publici se mentine decizia de inputare ca modalitate de recuperare a daunelor?	Da, conform legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici.
280	Nedepunerea de catre angajator, in termen de 15 zile, in conturile stabilite a sumelor incasate de la salariati cu titlu de contributie datorata catre sistemul public de asigurari sociale, catre bugetul asigurarilor de somaj ori catre bugetul asigurarilor sociale de sanatate, constitue infractiune si se pedepseste cu inchisoarea de la 3 la 6 luni sau cu amenda.	Care este institutia care controleaza plata acestor contributii?	Agentia Judeteana fiscala din Cadrul Directiei Judetene fiscale, prin corpurile de control.

Nr. Art	Continut Articol	Problema Ridicata	Solutia
1	2	3	4
10	Incheierea contractului individual de munca	Contractele de munca existente la data intrarii in vigoare a Legii Nr.53/2003, se refac conform modeluluirepublicat ?	NU, daca este cazul, se modifica prin act aditional.
13(2)	Persoana fizica poate incheia un contract de munca in calitate de salariat si la inplinirea varstei de 15 ani, cu acordul parintilor sau al reprezentantilor legali, pentru activitati potrivite cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele sale, daca astfel nu ii sunt periclitate sanatatea, dezvoltarea si pregatirea profesionala.	Pot fi angajati in aceste conditii, copiii care provin din Casele de copii?	Da, cu acordul reprezentantilor lor legali.
17(4)	Orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin. (2) in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, intr-un termen de 15 zile de la data incunostintarii in scris a salariatului, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare rezulta ca posibila din lege sau din contractul colectiv de munca aplicabil.	Delegarea, detasarea unui salariat se fac obligatoriu cu act aditional la contractul individual de munca?	Nu, delegarea de 60 zile si detasarea de un an se dispun prin act unilateral al angajatorului.
17(5)	Cu privire la informatiile furnizate salariatului, prealabil incheierii contractului individual de munca, intre parti poate interveni un contract de confidentialitate.	Incheierea contractului de confidentialitate este valabila si pentru vechii salariati?	Nu. Contractul de confientialitate intervine numai anterior angajarii si ramane valabil numai daca angajarea nu s-a perfectat. Dupa angajare, salariatului ii revin obligatiile prevazute in Codul muncii, contractul colectiv aplicabil si contractul individual de munca.

In situatia in care angajatorul nu isi executa obligatia de informare prev. la art. 17 din cod salariatul este in drept sa sesizeze, in termen de 30 de zile, instanta judecatoreasca competenta si sa solicite despagubiri corespunzatoare prejudiciului pe care l-a suferit ca unnare a neexecutarii de catre angajator a obligatiei de informare.

Cum poate face dovada informarii in termenul legal ?

In principiu, in orice mod reglementat de legislatia civila (aplicabila in acest caz, potrivit art. 295 Codul muncii). Este in interesul angajatorului sa faca informarea sub forma unui inscris sub semnatura privata.

20(2)

Sunt considerate clauze specifice, fara ca enumerarea sa fie limitativa:

a) clauza cu privire la formarea profesionala;

b) clauza de neconcurenta;

c) clauza de mobilitate;

d) clauza de confidentialitate.

Aceste clauze sunt obligatorii de trecut toate in CIM sau pot fi adaptate in functie de specificul activitatii pe care salariatul o va desfasura?

Cuprinderea unor astfel de clauze in contractul individual de munca este facultativa, potrivit alin. (1) al art. 20.

21(1)

Clauza de neconcurenta il obliga pe salariat ca dupa incetarea contr. Ind. de munca , timp de max. 2 ani . sa nu presteze, in interesul propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau ori sa nu presteze o activitate in favoarea unui tert care se afla in relatii de concurenta cu angajatorul sau si il obliga pe angajator sa ii plateasca salariatului o indemnizatie lunara.

Care sunt limitele intre clauza de neconcurenta si obligatia de fidelitate a angajatului si aceea de respectare a secretului de serviciu?

Pentru clarificarea notiunii de neconcurenta, a se vedea art. 21 – 24 din Codul Muncii .

27(1)	O persoana poate fi angajata in munca numai in baza unui certificat medical, care constata faptul ca cel in cauza este apt pentru prestarea acelei munci.	Exista obligativitatea avizului medical la angajare (CIM pe determinat sau CIM cu timp partial) pentru pensionari, pentru persoane care lucreaza pentru un sezon in agricultura?	DA
27(2)	Nerespectarea prevederilor alin. (1) atrage nulitatea contractului individual de munca.	In acest caz, nulitatea CIM este absoluta?	Nulitatea reglementata de acest aliniat este o nulitate relativa. Potrivit alin. (3) al aceluiasi articol, in situatia in care salariatul prezinta certificatul medical dupa momentul incheierii contractului individual de munca, iar din cuprinsul certificatului rezulta ca cel in cauza este apt de munca, contractul astfel incheiat ramane valabil.
34(5)	La solicitarea salariatului angajatorul este obligat sa elibereze un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, vechimea in munca, in meserie si in specialitate.	Adeverinta care se elibereaza salariatului trebuie sa cuprinda limitativ doar datele care se completeaza in registru?	Adeverinta trebuie sa cuprinda datele necesare pentru a reflecta corect si complet evolutia carierei profesionale a salariatului, precum si eventuale alte date cerute de salariat, in legatura cu activitatea sa la acel angajator.
34(5)		In situatia in care carnetul de munca este completat si se afla in posesia salariatului, documentul respectiv va atesta numai activitatea desfasurata de salariat anterior datei de 31.12.2006?	Nu, ci atestarea cu privire la intreaga activiitate desfasurata la angajatorul care elibereaza documentul.
35	Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe functii, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea.	La acelasi angajator, salariatul poate avea concomintent mai multe contracte de munca?	NU.
		Conform acestui articol, conventiile civile de prestari servicii inceteaza de drept? Se mai face instiintare scrisa la ITM?	Potrivit noului Cod al muncii, raporturile de munca sunt reglementate exclusiv de CIM, intrucat dispozitiile contrare se abroga. Se va mentiona in registrul de evidenta a CCPS incetarea acestora.
		Ce contributii platesc pensionarii cumularzi?	Pensionarii cumularzi platesc toate contributiile minus contributia pentru somaj de 1%. De asemenea, nici angajatorii nu vor plati contributia la somaj de 3,5%
		Cum se socoteste stagiul de cotizare la cumularzi, cumulat sau aferent unui singur contract ?	Stagiul este exprimat in zile calendaristice, daca fractiunile de norma cumulate sunt egale sau depasesc 8 ore pe zi. Daca fractiuniie cumulate sunt mai mici, stagiul de cotizare este proportional cu fractiunile cumulate. CNPAS va elabora metodologia de calcul.
53	(1) Pe durata intreruperii temporare a activitatii angajatorului salariatii beneficiaza de o indemnizatie, platita din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mica de 75 % din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat.	Activitatea este de multe ori intrerupta din motive finaciare sau tehnice si a fost ridicata problema imposibilitatii efectuarii platilor salariale?	Se aplica prevederile Codului muncii.
	(2) Pe.durata intreruperii temporare prevazute la alin. (1) salariatii se vor afla la dispozitia angajatorului, acesta avand oricand posibilitatea sa dispuna reinceperea activitatii	In ce sens se afla salariatii la dispozitia angajatorului? Poate sa-l cheme la serviciu 1-2 ore?	Angajatorul ii poate chema pe salariati la serviciu, cu respectarea prevederilor art. 42 din Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anul 2005-2006: 'Art, 42 — (1) Patronul va asigura conditiile necesnre. realizarii de catre fiecare salariat a sarcinilor ce il revin, in cadrul programuhii zilnic de munca stabilit. (2) In situatia in care patronul nu poate asigura pe durata zilei de munca, partial sau total, conditiile necesare realizarii sarcinilor de serviciu. el este obligat sa plateasca solariatilor salariul de baza pentru timpul cat lucrul a fost intrerupt. (3) in cazuri exceptionale, cand din motive tehnice sau dln alte molive activitatea a fost intrerupta salariatii vor primi 75% din salariul de baza individual avut, cu conditia ca incetarea lucrului sa nu se fi produs din vina lor si daca in tot acest tirnp au. ramas la dispozifia unilatii. Prin negocieri la niveiul unitatii sau institutiei se va stabili modul concret de realizare a prevederii de a ramane la dispozitia unitatii, prezenti in incinta unitatii in asteptarea; reluarii activitatii sau la domicliu, de unde sa poata fi convocati de unitate. (4) In cazurile prevazute in alin. 3, salariatii beneficiaza si de celelalte drepturi prevazute de lege pentru astfel de situatii. (5) In cazul in care din motive obiective este necesara reducerea sau intreruperea temporara a activitatii pentru maximum 15 zile pe an, cu obligativitatea reluarii ei, unitatea , cu acordul sindicastelor, poate acorda concediu fara plata.
55	Contractul individual de munca poate inceta astfel: a) de drept; b) ca urmare a acordului partilor, la data convenita de acestea; c) ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre parti, in cazurile si in conditiile limitativ prevazute de lege.	Poate fi temei de desfacere a CIM art. 55 lit. b) si sa fie inscris astfel in carnetul de munca?	Acordul intervenit intre parti constituie cauza de incetare a raportului de munca, iar art. 55 lit, b) poate fi inscris ca temei de drept.
61a	Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului in urmatoarele situatiii: a) in cazul in care salariatul a savarsit o abatere grava sau abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de munca, contractul colectiv de munca aplicabil sau regulamentul intern, ca sanctiune disciplinara;	Care sunt abaterile grave?	Se stabilesc prin CCM sau prin Reg.Intern

62 63 64	Concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului	I. Daca salariatul se afla in perioada de proba si nu corespunde profesional se respecta toate conditiile pentru desfacerea CIM?	Sc intocmeste decizia de concediere nefiind obligatorie acordarea preavizului, conform art. 73, alin. (2) Codul muncii.
		II. Angajatorii apreciaza ca demersul ce trebuie facut la AJOFM nu ar fi de competenta lor?	Art. 64 nu se aplica persoanelor aflate perioada de proba, ci numai celor care pe parcursulexecutariicontractuluinu mai corespund profesional. Practica judiciara a statuat ca decizia de concediere nu poate produce efecte inainte de expirarea perioadei de proba.
		III. Ce presupune cercetarea prealabila?	A se vedea art. 267 Codul muncii.
64	(2)In situatia in care angajatorul nu dispune de locuri de munca vacante potrivit alin. (1), acesta are obligatia de a solicita sprijinul agentiei teritoriale de ocupare a fortei de munca in vederea redistribuirii salariatului, corespunzator pregatirii profesionale sau, dupa caz, capacitatii de munca stabilite de medicul de medicina a muncii, urmand sa ii comunice salariatului solutiile propuse de agentie. (4) in cazul in care salariatul nu isi manifesta expres consimtamantul in termenul prevazut la alin. (3), precum si in cazul in care agentia teritoriala de ocupare a fortei de munca nu poate indeplini obligatia prevazuta la alin. (2), angajatorul poate dispune concedierea salariatului.	Ce obligatie are angajatorul fata de salariat in perioada scursa de la data solicitarii sprijinului Agentiei Teritoriale de Ocupare a Fortei de Munca pana la data primirii raspunsului acesteia, in conditiile in care, salariatul este incompatibil cu functia detinuta, fiind concediat in conf. cu prevederile art. 61 lit. c si d din Codul muncii.	Persoana in cauza avand calitatea de salariat, beneficiaza de drepturile ce decurg din aceasta calitate. Alte aspecte legate de o astfel de situatie pot fi reglementate prin contractul colectiv de munca aplicabil sau, dupa caz, prin regulamentul intern.
65	Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului.	Nu stiu sa aplice procedura pentru concedierea individuala.	in cazul concedierilor individuale se aplica procedura prevazuta de art. 73 din Codul munciisicea prevazuta de art.76 si urmatoarele, din Contractul colectiv unic la nivel national.
74(1)	Decizia de concediere se comunica salariatului in scris si trebuie sa contina in mod obligatoriu anumite elemente.	Decizia de concediere se comunica salariatului inainte de comunicarea preavizului?	Conform art. 74 alin. 1 decizia de desfacere trebuie sa cuprinda, printre alte elemente si durata preavizului.
82
87	Munca prin agent de munca temporara	Cand se poate utiliza agentul de munca temporara ? Exista la ora actuala acest agent?	Se va emite o lege speciala.
101	Angajatorul poate incadra salariati cu program de lucru corespunzator unei fractiuni de norma de cel putin 2 H/zi, prin CIM pe durata determinata sau nedeterminata, denumite CIM cu timp partial.	I. Daca un salariat cu CIM cu norma intreaga poate avea incheiat un contract individual de munca cu timp partial la acelasi angajator ?	NU.
		II. Daca CIM cu timp partial se poate incheia pe norme de timp cu ore impare (3,5,7)?	Nu exista o interdictie expresa in acest sens.
		III. Este obligatoriu ca un salariat incadrat prin CIM pe timp partial cu 10 ore/saptamana, sa presteze in fiecare zi a sapt. de lucru 2 ore/zi sau programul de lucru poate fi repartizat inegal in cadrul sapt de lucru? Ex: Luni 8.00-11.00 Miercuri 8.00-12.00 Vineri8.00-11.00	Programul zilnic de lucru poate fi inegal potrivit prevederilor art. 113 si 115 din Codul muncii, cu conditia ca durata saptamanala a timpului de lucru trebuie sa fie de 10 ore pe saptamana
		IV. Cate CIM cu timp partial poate incheia un salariat?	Nu exista interdictie in acest sens.
		VI. Mai este necesara repartitia de la AJOFM?	Da.
		V. Pensionarii, studentii pot incheia un CIM cu timp partial ?	Da, cu exceptia pensionarilor care nu au dreptul de a se incadra in munca potrivit prevederilor Legiinr. 19/2000.
		VI. Este influentat stagiul de cotizare la somaj de catre fractiunea de nonna?	Stagiul de cotizare pentru somajeste influentat de fractiunea de norma.
111(1)	Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48h/sapt., inclusiv orele suplimentare.	Daca salariatii solicita se poate depasi media de 48 de ore /sapt, inclusiv orele suplimentare?	NU
112	(1) Pentru anumite sectoare de activitate, unitati sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durata ziliiica a timpului de munca mai mica sau mai mare de 8 ore. (2) Durata zilnica a timpului de munca de 12 ore va fi urmata de o perioada de repaus de 24 de ore.	Poate fi organizata activitatea 24h lucratoare urmate de 72 ore libere?	NU
113	(1) Modul concret de stabilire a programului de lucru inegal in cadrul saptarnanii de lucru de 40 de ore, precum si in cadrul saptamanii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de munca la-nivelul angajatorului, sau, in absenta acestuia, va fi prevazut in regulamentul intern.(2) Programul de lucru inegal poate functiona numai daca este specificat expres in contractul individual de munca.	Explicitati notiunea de program de lucru inegal si obligatia angajatorului de a specifica orele de program pentru fiecare salariat.	In mod obisnuit, programul de lucru este stabilit prin repartizarea unui numar egal de ore munca/zi. In consecinta, programul de lucru inegal inseamna repartizarea unui numar inegal de ore si constituie o exceptie de la regula, ea trebuie sa fie in mod expres prevazuta in CIM.
120(2)	Sporul pentru munca suplimentara, acordat in conditiile prevazute la alin. (1), se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza.	Daca in CCM s-a prevazut plata orelor suplimentare cu 50 % se va modifica procentul la minim de 100% conform CCM la nivel national ?	Se vor aplica clauzele mai favorabile salariatului tinandu-se cont de faptul ca, pe de o parte, art. 238 alin. (3) din Codul muncii, stabileste ca, la incheierea contractului colectiv de munca, prevederile legale referitoare la drepturile salariatilor au caracter minimal, iar pe de alta parte, ca, potrivit art. 8 alin. (2) din Contractul colectiv de munca la nivel national in situatiile in care in privinta drepturilor ce decurg din acesta_; intervin reglementarile mai favorabile, se aplica acestea.
140	(2) Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil, este prevazuta in contractul iridividual de munca si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.	I. Avand in vedere ca prin coroborarea alin. 1 cu alin. 4 rezulta doua modalitati de interpretare, respectiv: -salariatul va avea 20 zile de concediu de odinna a cate 2 ore/zi (pomind de la premiza ca timpul de lucru in contract este de 2 ore/zi); - salariatul va avea 5 zile de concediu de odihna a cate 8 ore/zi. Va rugam sa precizati varianta corecta.	Salariatul va avea 20 zile de concediu. A 2 ore / zi .
	(4) Durata concediului de odihna anual pentru salariatii cu contract individual de munca cu timp partial se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat.	II. In cazul in care in CIM avem 20 zile lucratoare de concediu de odihna, iar in CCM la nivel de ramura durata minima a concediului de odihna este de 21 zile lucratoare, care prevedere se aplica?	Se respecta prevederile CCM aplicabil.
	(3) Sarbatorile legale in care nu se lucreaza, precum si zilele libere platite stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil nu sunt incluse in durata concediului de odihna anual.	III. Care este durata maxima a concediului de odihna anual?	Legea nu stabileste o durata maxima concediului de odilina
145	(1) Pentru perioada concediului de odihna salariatul beneficiaza de o indemnizatie de concediu care nu poate fi mai mica decat valoarea totala a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectiva.	I. In luna-lunile in care este efectuat concediul de odilina salariatul beneficiaza de anumite sporuri nepermanente (spor noapte, spor pentru ore suplimentare) sau permanente, aceste drepturi suplimentare se vor reflecta in media zilnica a veniturilor la care se refera art. 145(2)?	Potrivit art. 155, salariul cuprinde salariul de baza, sporurile si alte adaosuri. Ca atare, indemnizatia de concediu nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent prevazute in CIM.
	(2) Indemnizatia de concediu de odihna reprezinta media zilnica a drepturilor salariale din ultimile trei luni anterioare celei in care se efectueaza concediul multiplicata cu numarul de zile de concediu.	II. Cum se calculeaza indemnizatia de concediu in cazul in care salariatul beneficiaza si de un adaos de acord, iar acest acord se cunoaste doar dupa expirarea lunii, iar indemnizatia se plateste inainte de a intra in concediu?	Art. 145 alin. (2) se refera calculul indemnizatiei care se face astfel: indemnizatia de concediu reprezinta media zilnica a drepturilor salariale prev. la alin. 1 al art. 145, din ultimile 3 luni anterioare celei in care este efectuat concediul , multiplicata cu numarul de zile de concediu.
	(3) Indemnizatia de concediu de odihna se plateste de catre angajator cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de plecarea in concediu.	Indemnizatia de concediu se plateste la cererea salariatului cu cel putin 5 zile inainte de plecarea in concediu.	DA.
152	(1) In cazul in care angajatorul nu a asigurat pe cheltuiala sa participarea la o formare profesionala a unui salariat , salariatul in cauza are dreptul la un concediu pentru formare profesionala, platit de angajator, de pana la 10 zile lucratoare sau de pina la 80 ore..	In cazul acordarii concediului de formare profesionala, angajatul trebuie sa dovedeasca absolvirea unui curs de formare profesionala?	Codul muncii nu prevede obligativitatea prezentarii de dovezi privind absolvirea cursului.
154	Timpul de munca si salarizarea	Salarizarea personalului care lucreaza in constructii, drumuri, in conditiile in care nu se pot acorda recuperari si al unui program de lucru de 10-12 ore cand conditiile meteo o •impun, cate ore suplimentare se pot acorda?	Este interzisa efectuarea de ore suplimentare peste limita prevazuta la art. 111 Codul Muncii in cazul in care, contrar legii, s-au efectuat ore suplimentare . peste limita maxima legala, angajatorul nu se poate prevala de prevederile art.111 pentru a nu plati respectivele ore suplimentare.
157(2)	Sistemul de salarizare a personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral sau in majoritate de la bugetul de stat, BASS, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale, se stabileste prin lege cu consultarea organizatiilor sindicale reprezentative.	Ramane in vigoare art. 17 din H.G. nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unitatile bugetare, cum ar fi personalul sanitar cu pregatire superioara care efectueaza garzi, personalul didactic pentru care nu se pot constitui posturi didactice complete?	DA.
159(3)	Angajatorul este obligat sa garanteze in plata un salariu brut lunar cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara. Aceste dispozitii se aplica si in cazul in care salariatul este prezent la lucru, in cadrul programului, dar nu poate sa isi desfasoare activitatea din motive neimputabile acestuia, cu exceptia grevei.	Ce inseamna garantarea in plata a salariului minim brut pe tara, salariul net sau salariul brut la care se calculeaza toate obligatiile catre bugetul asigurarilor sociale de stat?	Salariul stabilit prin CIM nu poate fi rnai mic decat salariul minim brut pe tara, iar contributiile legale se calculeaza la acesta
247	In cazul in care la nivel de angajator, grup de angajatori sau ramura nu exista contract colectiv de munca, se aplica contractul colectiv de munca incheiat la nivel superior.	Putem aplica CCM la nivel national daca angajatorul nu este afiliat la nici o confederatie nationala?	Este obligatoriu in cazul in care nu exista un alt contract colectiv de munca aplicabil.
257	Este obligatoriu in cazul in care nu exista un alt contract colectiv de munca aplicabil.	Se solicita modele autorizate de regulament intern si fisa postului.	Nu cxista modele autorizate. Potrivit art. 40 alin. (1) Codul muncii, stabilirea regulilor de organizare si functionare a unitatii, precum si stabilirea atributiilor corespunzatoare pentru fiecare salariat, constituie drepturi ale angajatorilor.
264	Desfacerea disciplinara a contractului individual de munca.	Daca un salariat lipseste nemotivat 3 zile consecutiv angajatorul poate emite decizia de sanctionare in temeiul acestui articol?	DA, daca in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intem este previizut acest lucru.. Procedura este prevazuta la art. 267 Codul Muncii.
268	Decizia de sancfionare se comunica salariatului in cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii si produce efecte de la data comunicarii	Mai este necesara inregistrarea deciziei de sanctionare la ITM?	Se inregistreaza ca si pana la data intrarii in vigoare a noului Cod al Muncii.
298(3)	Incepand cu data de 01.01.2007 se abroga dispozifiile Decretului nr. 92/19976 privind cametul de munca.	Prin desfiintarea carnetelor de munca activitatea evidentiata de acestea unde se inregistreaza?	Se pot avea in vedere prevederile art. 34 alin. (5) din Codul muncii, potrivit carora, la solicitarea salariatului, angajatorul ii va elibera adeverinta in acest sens. Activitatea va fi evidentiatia in Registrul General de evidenta al salariatilor care functioneaza din data de 01.03.2003.

Legea 130/1999 privind protectia persoanelor incadrate in munca (01-06-2007)

In MO nr. 190 din data de 20.03.2007 a fost republicata Legea Nr. 130/1999 privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca

CAPITOLUL I
Masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca

Art. 1. - Contractele individuale de munca incheiate de urmatoarele categorii de angajatori vor fi inregistrate, in termen de 20 de zile de la data incheierii lor, la inspectoratele teritoriale de munca:
a) persoanele fizice;
b) societatile comerciale cu capital privat;
c) asociatiile cooperatiste;
d) asociatiile familiale;
e) asociatiile, fundatiile, organizatiile sindicale si patronale;
f) orice alte organizatii care sunt constituite si functioneaza potrivit legislatiei romane.
Art. 2. - (1) Carnetele de munca ale salariatilor incadrati la angajatorii prevazuti la art. 1 se pastreaza si se completeaza de catre inspectoratele teritoriale de munca in a caror raza teritoriala isi are sediul angajatorul.
(2) Angajatorii sunt obligati sa depuna la inspectoratele teritoriale de munca la care se pastreaza si se completeaza carnetele de munca ale salariatilor:
a) actele privind executarea, suspendarea, modificarea si incetarea contractelor individuale de munca, in termen de 5 zile de la perfectarea acestora;
b) lunar, dovezile de calculare a drepturilor salariale, pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se face plata acestora.
(3) Angajatorii care au infiintat sedii secundare in alte judete decat in cel unde angajatorul isi are sediul pot solicita ca pastrarea si completarea carnetelor de munca ale salariatilor care presteaza munca in cadrul sediilor secundare sa se faca de catre inspectoratele teritoriale de munca in a caror raza teritoriala isi desfasoara activitatea acestea. In acest caz, angajatorii au obligatia de a inregistra contractele individuale de munca ale salariatilor si de a depune documentele mentionate la alin. (2) la inspectoratul teritorial de munca in a carui raza teritoriala isi desfasoara activitatea sediul secundar si de a detine la sediul secundar o copie a acestor documente.
Art. 3. - (1) La solicitarea unor angajatori care au posibilitatea de a pastra si completa carnetele de munca ale salariatilor, inspectoratele teritoriale de munca pot aproba ca aceste operatiuni sa fie efectuate de catre acesti angajatori.
(2) Angajatorii prevazuti la alin. (1) au urmatoarele obligatii:
a) sa depuna lunar la inspectoratul teritorial de munca dovezile de calculare a drepturilor salariale, pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se face plata acestora;
b) sa prezinte carnetele de munca ale salariatilor la inspectoratele teritoriale de munca, la incetarea contractelor individuale de munca ale acestora, in vederea certificarii inscrierilor efectuate.
(3) Angajatorii care au infiintat sedii secundare in alte judete decat in cel unde angajatorul isi are sediul pot solicita ca pastrarea si completarea carnetelor de munca ale salariatilor care presteaza munca in cadrul sediilor secundare sa se faca de catre acestea. In acest caz, angajatorii au obligatia de a inregistra contractele individuale de munca ale salariatilor si de a depune documentele prevazute la alin. (2) la inspectoratul teritorial de munca in a carui raza teritoriala isi desfasoara activitatea sediul secundar.
Art. 4. - (1) Contractele individuale de munca incheiate de cetatenii romani cu misiunile diplomatice si cu oficiile consulare straine cu sediul in Romania, precum si cu reprezentantele din Romania ale unor firme, asociatii, fundatii sau organizatii cu sediul in strainatate se inregistreaza la Inspectoratul Teritorial de Munca al Municipiului Bucuresti, respectiv la inspectoratele teritoriale de munca unde isi au sediul misiunile diplomatice, oficiile consulare straine cu sediul in Romania, precum si reprezentantele din Romania ale unor firme, asociatii, fundatii sau organizatii cu sediul in strainatate.
(2) Carnetele de munca ale cetatenilor romani mentionati la alin. (1) se pastreaza si se completeaza de Inspectoratul Teritorial de Munca al Municipiului Bucuresti, respectiv de inspectoratele teritoriale de munca.
Art. 5. - (1) Pentru prestarea serviciilor prevazute in prezenta lege, inspectoratele teritoriale de munca vor percepe un comision stabilit dupa cum urmeaza:
a) 0,75% din fondul lunar de salarii, angajatorilor carora le pastreaza si le completeaza carnetele de munca;
b) 0,25% din fondul lunar de salarii, angajatorilor carora le presteaza serviciile prevazute la art. 3, constand in verificarea si certificarea legalitatii inregistrarilor efectuate de catre acestia.
(2) Angajatorii prevazuti la art. 2 si 3 au obligatia sa calculeze comisionul si sa depuna lunar la inspectoratul teritorial de munca o declaratie fiscala privind stabilirea comisionului. Plata comisionului si depunerea declaratiei se vor efectua pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care este datorat.
(3) Au obligatia sa calculeze comisionul si sa depuna lunar la inspectoratul teritorial de munca o declaratie fiscala privind stabilirea comisionului si sediile secundare ale angajatorilor, in situatia in care pastrarea si completarea carnetelor de munca ale salariatilor, respectiv verificarea si certificarea inscrierilor efectuate in carnetele de munca, se fac de catre alt inspectorat teritorial de munca decat cel unde isi are sediul angajatorul.
(4) Modelul declaratiei fiscale prevazute la alin. (2), precum si instructiunile de depunere si completare a acesteia se aproba prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(5) Sumele reprezentand comisionul prevazut la alin. (1) constituie venituri proprii ale Inspectiei Muncii, se pastreaza la Trezoreria Statului si sunt purtatoare de dobanda.
Art. 6. - (1) Inspectia Muncii si inspectoratele teritoriale de munca exercita controlul asupra modului in care sunt aplicate prevederile prezentei legi.
(2) Angajatorii au obligatia de a permite efectuarea controlului si de a pune la dispozitie organelor abilitate toate documentele si actele solicitate.
(3) Impotriva actelor de control referitoare la modul de calcul al comisionului datorat si al penalitatilor aferente acestuia, stabilite potrivit prevederilor prezentei legi, se poate formula contestatie, care se solutioneaza de catre organul emitent.
(4) Prin derogare de la prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 252/2003 privind registrul unic de control, in cazul controalelor care au ca obiectiv depistarea muncii fara forme legale, registrul unic de control se completeaza dupa efectuarea acestora.

CAPITOLUL II
Raspunderea juridica

Art. 7. - Nerespectarea de catre angajator a prevederilor art. 1, 2, ale art. 3 alin. (2) si ale art. 5 alin. (2) constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei la 6.000 lei.
Art. 8. - Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 4.500 lei la 9.000 lei refuzul angajatorului de a permite intrarea in incinta unitatii a organelor de control prevazute la art. 6 ori de a pune la dispozitie acestora documentele solicitate.
Art. 9. - (1) Constatarea si sanctionarea contraventiilor prevazute de prezenta lege se fac de catre inspectorii de munca.
(2) Prevederile prezentei legi, referitoare la contraventii, se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Contravenientul poate achita pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii ori comunicarii procesului-verbal jumatate din minimul amenzii prevazut de lege, corespunzator faptei pentru care a fost sanctionat, agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal.
Art. 10. - (1) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 1 an sau cu amenda penala fapta persoanei care in mod repetat stabileste pentru angajatii incadrati in baza contractului individual de munca salarii sub nivelul salariului minim brut pe tara garantat in plata, prevazut de lege.
(2) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se sanctioneaza si infractiunea constand in refuzul repetat al unei persoane de a permite, potrivit legii, accesul inspectorilor de munca in oricare dintre spatiile unitatii sau de a pune la dispozitia acestora documentele solicitate, potrivit legii.
(3) Constituie infractiune si se sanctioneaza cu inchisoare de la 1 la 2 ani sau cu amenda penala fapta persoanei care in mod repetat utilizeaza persoane care desfasoara activitati salarizate, fara respectarea dispozitiilor legale ce reglementeaza incheierea contractului individual de munca.
(4) Raspunderea penala, in conditiile alin. (1)-(3), revine, dupa caz, directorului, directorului executiv, administratorului, reprezentantului legal al angajatorului-persoana juridica, respectiv altei persoane imputernicite de catre angajatorul-persoana juridica, angajatorului-persoana fizica ori reprezentantului legal sau altei persoane imputernicite de catre angajatorul-persoana fizica.
Art. 11. - Sanctiunile prevazute la art. 7, 8 si 10 din prezenta lege se aplica persoanelor care se fac vinovate de incalcarea prevederilor respective.
Art. 12. - (1) Neplata sumelor reprezentand comisionul prevazut la art. 5 alin. (1) la termenul stabilit potrivit art. 5 alin. (2) se sanctioneaza potrivit prevederilor legale in materie de colectare a creantelor fiscale.
(2) Pentru recuperarea creantelor reprezentand comisionul neachitat la termenul stabilit potrivit art. 5 alin. (2), precum si a dobanzilor si penalitatilor de intarziere datorate, potrivit legii, Inspectia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de munca, este abilitata sa duca la indeplinire masurile asiguratorii si sa efectueze procedura de executare silita, potrivit dispozitiilor legale in vigoare in materie de colectare a creantelor fiscale.
(3) Dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator, cu exceptia cazului in care prin lege speciala se dispune altfel.

CAPITOLUL III
Dispozitii finale
Art. 13. - Inspectia Muncii poate utiliza sumele reprezentand comisionul prevazut la art. 5 in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului.
Art. 14. - In aplicarea prezentei legi Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si Ministerul Finantelor Publice, ca organe de specialitate ale Guvernului, pot emite norme metodologice care vor fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 15. - La data intrarii in vigoare a prezentei legi*) se abroga Legea nr. 83/1995 privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 166 din 31 iulie 1995.
Art. 16. - Prezenta lege intra in vigoare la 60 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

DECRETUL Nr. 92 din 16 aprilie 1976 privind carnetul de munca

aparut in BULETINUL OFICIAL nr. 37 din 26 aprilie 1976

CAP. 1

Intocmirea si pastrarea carnetului de munca

ART. 1

(1) Carnetul de munca este actul oficial prin care se dovedeste vechimea in munca, vechimea neintrerupta in munca, vechimea neintrerupta in aceeasi unitate, vechimea in functie, meserie sau specialitate, timpul lucrat in locuri de munca cu conditii deosebite, retributia tarifara de incadrare si alte drepturi ce se includ in aceasta.

(2) In carnetul de munca se inscriu datele cu privire la situatiile aratate la alin. (1), precum si cele privind starea civila, pregatirea scolara si pregatirea profesionala a titularului, recompensele si orice alte situatii care, potrivit dispozitiilor legale, se mentioneaza in carnetul de munca.

ART. 2

(1) Carnetul de munca se intocmeste pentru personalul incadrat pe baza de contract de munca si pentru membrii cooperativelor mestesugaresti.

(2) Pentru fiecare persoana se va intocmi un singur carnet de munca.

ART. 3

(1) Carnetul de munca se intocmeste, se completeaza si se pastreaza de catre unitatea socialista sau societatea mixta care functioneaza pe teritoriul Republicii Socialiste Romania, unde cel in cauza s-a incadrat pentru prima data in munca ; pentru cei incadrati pentru prima data in munca la persoane juridice, altele decit unitatile socialiste sau la persoane fizice, inclusiv la mestesugarii cu ateliere proprii, carnetele de munca se intocmesc, se completeaza si se pastreaza de catre directiile judetene pentru probleme de munca si ocrotiri sociale si a municipiului Bucuresti.

(2) Carnetul de munca se intocmeste in termen de cel mult 30 de zile de la incadrarea in munca.

ART. 4

(1) Carnetul de munca este un act personal al titularului si nu poate fi cedat sau instrainat. Carnetul se pastreaza de unitate atit timp cit titularul este incadrat in munca, acesta avind dreptul sa verifice exactitatea tuturor datelor inscrise in carnet.

(2) La incetarea activitatii sau in caz de transferare, carnetul de munca se inmineaza titularului, completat cu toate inscrierile la zi.

(3) La reincadrarea in munca, precum si in cazul incadrarii prin transfer, unitatea este obligata sa ceara, iar cel in cauza sa depuna carnetul de munca.

ART. 5

Carnetul de munca poate fi retinut numai de organul de urmarire penala, pentru cercetari in legatura cu datele pe care le cuprinde. Organul de urmarire penala este obligat sa elibereze, unitatii sau titularului, dovada de retinere a carnetului de munca.

ART. 6

(1) Modificarile intervenite in executarea contractului de munca, dupa intocmirea carnetului de munca, se inscriu in acesta in termen de 15 zile de la data producerii lor.

(2) In termenul prevazut la alin. (1), socotit de la data prezentarii actului, se inscriu si schimbarile intervenite in ceea ce priveste starea civila, pregatirea scolara si pregatirea profesionala a titularului. Actele care atesta astfel de schimbari vor fi prezentate de catre titular in termen de 15 zile de la data producerii schimbarii.

(3) Personalul insarcinat cu intocmirea si completarea carnetului de munca este obligat sa efectueze inscrierile la termenele prevazute in alineatele precedente, sa le certifice prin semnatura si prin aplicarea parafei cu numele si functia detinuta, la locul prevazut in formularul carnetului de munca si sa pastreze carnetele in bune conditii. In caz de schimbare a acestui personal, predarea carnetelor de munca se va face pe baza de proces-verbal, fiind descarcat de pastrarea si evidenta acestora numai dupa aprobarea procesului verbal de catre conducatorul unitatii sau de persoana delegata de conducerea unitatii.

ART. 7

(1) In cazul cind exista indoieli asupra unor date inscrise in carnetul de munca sau in actele prezentate de titular, unitatea va cere prezentarea actelor originale in baza carora au fost facute inscrierile sau dupa caz, informatiile de la unitatile care au inscris datele in carnetul de munca ori au emis actele respective.

(2) Inscrierile eronate sau efectuate fara respectarea prevederilor legale vor fi rectificate de unitatea care pastreaza carnetul de munca sau, daca cel interesat nu mai este incadrat de ultima unitate, in baza actelor oficiale care atesta alte situatii decit cele inscrise, rectificarile certificindu-se in carnetul de munca.

ART. 8

(1) Rectificarea din oficiu a inscrierilor efectuate, precum si refuzul de a inscrie in carnetul de munca unele date rezultind din acte sau de a efectua rectificarile unor inscrieri, se comunica celui in cauza, in scris si motivat, in termen de 15 zile de la data luarii masurii.

(2) Impotriva masurii luate potrivit alin. (1), precum si in cazul neeliberarii carnetului la incetarea activitatii, titularul carnetului de munca se poate adresa cu plingere la judecatoria in a carei raza teritoriala isi are sediul unitatea care a luat masura respectiva, in termen de 30 de zile de la data comunicarii.

(3) Plingerile se vor solutiona de catre judecatorie, cu precadere, cu citarea partilor, instanta constituindu-se conform art. 2 din Legea nr. 58/1968, cu modificarile ulterioare.

(4) Hotaririle pronuntate de judecatorii in solutionarea plingerilor sint definitive.

ART. 9

(1) In caz de furt, pierdere sau distrugere a carnetului de munca, se va elibera celui in cauza un carnet de munca duplicat, de catre ultima unitate la care acesta a lucrat sau lucreaza. Daca ultima unitate a fost supusa reorganizarii, duplicatul se va elibera de catre unitatea care detine scriptele unitatii reorganizate.

(2) Eliberarea duplicatului in caz de furt sau pierdere a carnetului de munca, se face numai dupa publicarea pierderii acestuia in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania.

ART. 10

(1) In vederea pensionarii persoanei incadrate in munca, unitatea va intocmifisa de pensie - in dublu exemplar -, cu datele din carnetul de munca necesare pensionarii, din care unul se inainteaza organului de pensii, impreuna cu dosarul intocmit in acest scop, precum si cu carnetul de munca, celalalt exemplar raminind la unitate. Dupa stabilirea pensiei, organul de pensii este obligat sa inscrie in carnetul de munca numarul si data deciziei de pensionare, categoria pensiei, cuantumul acesteia si data inscrierii la pensie, inminind carnetul de munca titularului.

(2) In cazul in care pensionarii pentru limita de virsta sau de invaliditate se reincadreaza in munca, activitatea depusa dupa pensionare se trece in acelasi carnet de munca.

CAP. 2

Actele pe baza carora se intocmeste carnetul de munca si conditiile de valabilitate a acestora. Stabilirea vechimii in munca si a altor situatii privind activitatea desfasurata in cazul lipsei actelor oficiale

ART. 11

(1) Datele privind activitatea depusa pe baza unui contract de munca se inscriu in carnetul de munca, asa cum acestea rezulta din contract sau din actele originale eliberate de unitati pe baza scriptelor pe care le detin.

(2) Actele pe baza carora se fac inscrieri in carnet, privind activitatea desfasurata, vor cuprinde : denumirea unitatii si perioada in care s-a lucrat, cu indicarea datei de incepere si de incetare a raportului de munca, precum si precizarea modului de incadrare - pe durata nedeterminata sau determinata, prin

transfer in interesul serviciului sau la cerere -, in toate cazurile cu mentionarea temeiurilor legale pe baza carora a avut loc incadrarea, modificarea sau incetarea contractului de munca ; de asemenea, in acte se vor mentiona si functia, meseria sau specialitatea exercitata, retributia tarifara de incadrare, precum si alte drepturi ce se includ in aceasta si, dupa caz, locurile de munca cu conditii deosebite care dau dreptul la incadrarea in grupele 1 si 2 de munca la pensie.

(3) Actele vor purta numar, data eliberarii, stampila unitatii, precum si semnatura celui care angajeaza unitatea sau a persoanei delegate in acest sens de conducerea unitatii.

(4) Perioadele de timp lucrate in strainatate de cetatenii romani se dovedesc cu actele originale emise de unitatile la care s-a desfasurat activitatea, in afara de cazurile in care, in conventiile incheiate de Republica Socialista Romania cu alte state, se prevede altfel. Perioadele de activitate desfasurate in R.S.Romania de cetateni straini se dovedesc prin mijloacele prevazute in conventiile incheiate intre Republica Socialista Romania si statele respective.

ART. 12

(1) Pregatirea scolara si cea profesionala se dovedeste si se inscrie in carnetul de munca cu actele originale de studii si calificare.

(2) Se considera acte de calificare, dupa caz : diploma sau certificatul de absolvire a scolilor profesionale si a uceniciei la locul de munca, potrivit dispozitiilor legale ; adeverinta eliberata pe baza procesului-verbal al comisiei tehnice de incadrare si promovare a muncitorilor pentru cei calificati prin practica la locul de munca, precum si pentru pregatirea tehnico-productiva prevazuta in planurile de invatamint ale liceelor de cultura generala si scolilor generale de 10 ani ; certificatul de calificare pentru absolventii cursurilor de calificare ; diploma sau certificatul de absolvire a liceelor de specialitate ; diploma de absolvire a scolilor de specializare postliceala si a scolilor de maistri; diploma sau certificatul eliberat de institutele de invatamint superior.

ART. 13

(1) Actele originale pe baza carora se fac inscrieri in carnetul de munca vor fi verificate, in ce priveste indeplinirea conditiilor legale de valabilitate - inainte de inscrierea in carnetul de munca - si vizate de catre jurisconsultul care asigura asistenta juridica a unitatii sau de o alta persoana cu pregatire corespunzatoare, delegata pentru acestea de conducerea unitatii.

Actele originale de studii si calificare, certificatele de stare civila si livretul militar nu se vizeaza.

(2) Actele originale in baza carora s-au facut inscrierile in carnetul de munca se restitue titularului. Copiile ce se fac de pe aceste acte, certifica te pentru conformitate cu originalul si vizate, se pastreaza de unitate. De pe certificatele de stare civila nu se fac copii.

ART. 14

(1) In cazul in care se dovedeste cu acte ca arhivele au fost distruse, se va putea reconstitui, in conditiile prezentului decret, activitatea care s-a depus pe baza unui contract de munca, functia, meseria sau specialitatea.

(2) Pot cere reconstituirea situatiilor prevazute la alin. (1) numai persoanele care depun activitatea pe baza unui contract de munca, cadrele permanente ale Ministerului Apararii Nationale si Ministerului de Interne si membrii cooperativelor mestesugaresti.

ART. 15

(1) Reconstituirea se face de comisii care functioneaza pe linga comitetul

executiv al consiliului popular judetean sau de sector in municipiul Bucuresti.

Comisia de reconstituire a vechimii in munca este compusa din cite un delegat al Oficiului raporturi de munca, al Oficiului de pensii, ambii din cadrul Directiei pentru probleme de munca si ocrotiri sociale judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, precum si un delegat al consiliului sindical local. Fiecare dintre membrii comisiei va avea cite un supleant.

(2) Desemnarea presedintelui comisiei, a membrilor si a secretarului care asigura lucrarile de secretariat precum si a supleantilor acestora, se va face prin decizia comitetului executiv al consiliului popular judetean sau de sector in municipiul Bucuresti.

(3) Comisia lucreaza valabil in prezenta tuturor membrilor sai si hotaraste cu majoritate de voturi.

ART. 16

(1) Cererile de reconstituire se adreseaza comisiei competente, dupa locul unde solicitantul isi are domiciliul, insotite de inscrisuri din care sa rezulte ca intre partile aratate in cerere a existat un raport de munca, precum si de dovezi care sa confirme ca nu s-au putut obtine actele necesare dovedirii situatiilor ce urmeaza a se stabili de catre comisie.

(2) Prin cerere se vor indica cel putin doua persoane pentru fiecare perioada reconstituita, dintre cele care dovedesc cu acte ca au lucrat in aceeasi perioada si unitate cu solicitantul.

(3) Daca persoanele propuse a fi audiate nu domiciliaza intr-o localitate de pe raza de activitate a comisiei la care s-a depus cererea, aceasta va putea transmite cererea de audiere la comisia in a carei raza de activitate se afla localitatea unde domiciliaza persoanele propuse.

ART. 17

(1) Dupa efectuarea probatoriilor, comisia consemneaza intr-un proces-verbal de reconstituire a vechimii in munca, semnat de catre toti membrii, concluzia in legatura cu fiecare din situatiile aratate la art. 14 (1), ce s-au cerut a fi stabilite, cu indicarea perioadei si a unitatii unde s-a desfasurat munca, mentionindu-se inscrisurile prezentate, din care a rezultat ca intre parti a existat un raport de munca si ca persoanele care au fost audiate au lucrat in aceeasi perioada in unitate cu persoana care a solicitat reconstituirea.

(2) Impotriva procesului-verbal al comisiei, solicitantul sau unitatea unde lucreaza acesta se va putea adresa, cu plingere, judecatoriei in a carei raza teritoriala functioneaza comisia, in termen de 15 zile de la comunicare, hotarirea judecatoriei fiind definitiva.

(3) Perioada de vechime in munca si celelalte situatii reconstituite se vor inregistra in carnetul de munca pe baza procesului-verbal al comisiei, ramas definitiv, sau a hotaririi judecatoresti.

ART. 18

Perioadele de indeplinire a obligatiilor militare, precum si vechimea in serviciu in cadrele militare permanente, se dovedesc cu livretul militar sau cu actele eliberate de organele militare competente, ale caror conditii de valabilitate vor fi stabilite de Ministerul Apararii Nationale si Ministerul de Interne, pe baza prevederilor art. 11, cu respectarea normelor privind pastrarea secretului de stat si a celor care reglementeaza activitatea militara.

ART. 19

(1) In cazul in care arhivele au fost distruse ori din scriptele existente nu rezulta toate datele necesare, cererile formulate de persoane interesate privind dovedirea activitatii in cadrele militare permanente, precum si indeplinirea obligatiilor militare, se solutioneaza de comisii instituite in acest scop in cadrul Ministerului Apararii Nationale sau Ministerului de Interne, dupa caz.

(2) Comisia de reconstituire a situatiilor prevazute la alin. (1) este compusa din trei membri, dintre care unul va fi ofiter de justitie sau un alt ofiter cu pregatire juridica.

(3) Hotarirea comisiei de reconstituire poate fi contestata de solicitanti sau de minister, in termen de 15 zile de la data comunicarii, la comisia superioara, constituita potrivit prevederilor alin. (2), la Ministerul Apararii Nationale sau la Ministerul de Interne, dupa caz.

(4) Prevederile art. 16 si 17 din prezentul decret se aplica, in mod corespunzator, potrivit normelor metodologice stabilite de Ministerul Apararii Nationale si Ministerului de Interne, cu avizul Ministerului Muncii, iar numirea membrilor comisiilor se face prin ordinele ministrilor.

CAP. 3

Obligatiile unitatilor in legatura cu intocmirea, completarea, pastrarea si evidenta carnetelor de munca

ART. 20

(1) Conducerile unitatilor raspund de intocmirea, completarea, pastrarea si evidenta carnetelor de munca. Aceasta activitate va fi desfasurata in cadrul compartimentului care are in sarcina evidenta personalului, de catre persoane cu pregatire corespunzatoare, desemnate in acest scop de conducerea unitatii.

(2) Conducerile unitatilor au obligatia sa asigure organizarea corespunzatoare a arhivelor si compartimentelor de lucru respective, in vederea satisfacerii operative a cererilor pentru eliberarea actelor privitoare la activitatea desfasurata in cadrul raporturilor de munca.

(3) In vederea pastrarii carnetelor de munca in bune conditii, conducerea nitatii este obligata sa ia masuri pentru organizarea in mod special a locului unde se pastreaza aceste carnete ; locul trebuie sa indeplineasca conditiile necesare pentru pastrarea lor indelungata si corespunzatoare.

(4) La incetarea raporturilor de munca ale persoanelor incadrate in munca se verifica, de catre seful compartimentului care are in sarcina evidenta personalului din unitate sau, in unitatile care nu au un asemenea compartiment, de catre persoana care indeplineste atributii de evidenta a personalului, valabilitatea tuturor inregistrarilor facute in carnetul de munca din perioada cit aceasta s-a aflat in pastrarea unitatii. Persoana care a efectuat verificarea va semna dupa ultima mentiune facuta in carnet, capitolul inchizindu-se apoi prin semnatura conducatorului unitatii sau a persoanei delegate in acest sens de conducerea unitatii.

ART. 21

(1) Conducerile ministerelor, celorlalte organe centrale de stat, comitetele si birourile executive ale consiliilor populare, conducerile centralelor industriale si ale celorlalte unitati asimilate, conducerile intreprinderilor si ale altor unitati raspund de aplicarea intocmai a prevederilor prezentului decret.

(2) Ministerele, celelalte organe centrale si comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, precum si celelalte organe ierarhic superioare ale intreprinderilor si unitatilor, vor indruma si controla activitatea de intocmire, pastrare si evidenta a carnetelor de munca si de intocmire a actelor pentru dovedirea vechimii in munca si a altor situatii decurgind din executarea raporturilor de munca, potrivit dispozitiilor legale.

(3) Ministerul Muncii exercita indrumarea si controlul aplicarii dispozitiilor prezentului decret in toate unitatile socialiste. Activitatea de indrumare si control se exercita si de catre directiile judetene pentru probleme de munca si ocrotiri sociale si a municipiului Bucuresti.

(4) Sindicatele exercita, potrivit legii si statutului lor, controlul asupra respectarii dispozitiilor legale in legatura cu dovedirea vechimii in munca si a altor situatii decurgind din executarea contractului de munca.

CAP. 4

Raspunderi si sanctiuni

ART. 22

(1) Persoanele care elibereaza acte pentru dovedirea vechimii in munca si a altor situatii decurgind din executarea raporturilor de munca, cele care efectueaza inscrieri in carnetele de munca sau in fisele de pensii ori vizeaza acte in vederea inscrierii datelor in aceste carnete, precum si cele care au obligatii de control in legatura cu aceste operatii, raspund, dupa caz, disciplinar, administrativ, material, civil sau penal, in conditiile legii, pentru neindeplinirea sau executarea defectuoasa a sarcinilor ce le revin.

(2) Titularul carnetului de munca sau orice alta persoana, in afara celor prevazute la alin. (1), care falsifica carnetul de munca sau fisa de pensie, prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lor in orice mod, ori scriu in acestea date privind atestarea unor fapte sau imprejurari care nu corespund realitatii, se pedepsesc in conformitate cu dispozitiile Codului penal.

ART. 23

(1) Pierderea, degradarea ori distrugerea de catre titular a carnetului de munca constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 100 la 500 lei. (2) De asemenea, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 300 lei la 1000 lei :

a) incheierea contractului de munca, in cazul persoanelor care au mai fost incadrate in munca, precum si neintocmirea carnetului in termenul legal pentru cei care se incadreaza pentru prima data in munca ;

b) degradarea, distrugerea ori pierderea carnetului de munca de catre persoana desemnata cu pastrarea in unitate a acestui document ;

c) neinregistrarea in carnetul de munca, fara motive temeinice, in termenul prevazut de lege, a schimbarilor intervenite in situatia titularului carnetului, precum si neeliberarea carnetului la data incetarii raporturilor de munca.

(3) Constatarea contraventiilor, aplicarea sanctiunilor si solutionarea plingerilor in cazul contraventiilor prevazute la acest articol se fac potrivit art. 12 alin. 5 si 6, art. 13, 14 si 15 din Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 2494/1969 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor in domeniul muncii si ocrotirilor sociale, cu modificarile ulterioare.

(4) Dispozitiile alineatului precedent se intregesc cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor.

CAP. 5

Dispozitiile finale si tranzitorii

ART. 24

Cererile si plingerile prevazute la art. 8, 16 si 17 (2), precum si orice acte ce se intocmesc in legatura cu acestea, sint scutite de taxa de timbru.

ART. 25

(1) Modelul carnetului de munca si al fisei de pensii, ce se intocmeste pe baza carnetului de munca, se stabilesc de ministerul muncii, cu avizul Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor si cu aprobarea Comisiei guvernamentale pentru rationalizarea sistemului de evidenta in unitatile socialiste. Metodologia de intocmire, completare, pastrare si evidenta a carnetului de munca se stabileste de Ministerul Muncii, cu avizul Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor.

(1) Confectionarea carnetului de munca, precum si distribuirea acestuia, se asigura prin grija Ministerului Muncii, pe baza necesarului unitatilor, stabilit de ministere, celelalte organe centrale si comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti.

ART. 26

(1) Carnetele de munca intocmite, inscrierile facute in acestea, cit si dovezile privind activitatea in munca, pina la data intrarii in vigoare a prezentului decret, sint valabile daca au fost intocmite cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare la data efectuarii lor.

(2) Prevederile prezentului decret se aplica si cererilor pentru reconstituirea vechimii in munca, precum si plingerilor in curs de solutionare inregistrate inainte de data intrarii in vigoare a acestui decret.

ART. 27

Prezentul decret intra in vigoare la 3 luni de la data publicarii in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania.

Pe aceeasi data se abroga Decretul nr. 90/1960 pentru modificarea Decretului nr. 256/1958 cu privire la carnetul de munca, Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr. 90/1960 cu privire la carnetul de munca, aprobat prin Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 224/1960, Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 508/1962 privind unele masuri pentru completarea, pastrarea si controlul carnetelor de munca si art. 8 lit. d, e si f din Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 2494/1969, cu modificarile ulterioare, precum si orice dispozitii contrare prezentului decret.

ORDIN Nr. 136 din 26 iulie 1976 pentru aprobarea metodologiei de intocmire, completare, pastrare si evidenta a carnetului de munca

Ministrul muncii,

in temeiul Decretului nr. 783/1969 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii, cu modificarile ulterioare, si al art. 25 (1) din Decretul Consiliului de Stat nr. 92/1976 privind carnetul de munca,

vazand avizul Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, emite urmatorul

ORDIN

Se aproba metodologia de intocmire, completare, pastrare si evidenta a carnetului de munca, prevazuta in anexa la prezentul ordin.

Ministrul muncii,

ANEXA

Metodologie de intocmire, completare, pastrare si evidenta a carnetului de munca

I. Cu privire la inscrieriled ce se vor face la capitolele din carnetul de munca se stabilesc urmatoarele:

Situatiile prevazute in capitolele formularului carnetului de munca se inscriu in limba romana, cu tus negru sau cerneala tipografica, citet, fara stersaturi, pe baza dovezilor prevazute de lege, aplicandu-se, la locul aratat in formular, parafa cu numele, prenumele si functia persoanei care intocmeste si completeaza carnetul de munca astfel:

1. La capitolul I-II, unde formularul prevede indicarea numarului si datei actului de stare civila, acestea vor fi cele sub care s-au inscrise evenimentele respective in registrul de stare civila.

2. La capitolul III se inscriu si actele de studii eliberate de state straine, daca acestea au fost recunoscute de Ministerul Educatiei si INvatamantului; de pe aceste acte se vor prezenta copii legalizate.

3. La capitolul IV, pe langa calificari si specializari, se mentioneaza si formele de perfectionare a pregatirii profesionale, a caror absolvire este certificata in conditiile legii.

4. L capitolul VI:

a) In coloana 2, la inceperea raporturilor de munca se inscriu denumirea completa a unitatii si localitatea unde aceasta isi are sediul; coloana ramane libera in cazul inregistrarilor privind schimbarile intervenite in executarea aceluiasi contract de munca.

Daca unitatea si-a schimbat denumirea se va scrie noua denumire cu ocazia primei schimbari intervenite in situatia profesionala a titularului, mentionanadu-se in continuare 'fosta .' (denumirea veche a unitatii).

b) In coloana 3 se inscriu: incadrarea, schimbarea functiei si a retributiei trarifare, schimbarea retributiei tarifare cu mentinerea functiei, schimbarea locului de munca in cadrul aceluiasi contract, cand aceasta determina si schimbarea grupei de munca, transferarea, detasarea, intreruperea si incetarea activitatii, desfacerea contractului de munca, precizandu-se , dupa caz, temeiul legal in baza caruia au avut loc acestea si situatiile prevazute de lege care confera vechimea neintrerupta in munca si vechime neintrerupta in aceeasi unitate, asa cum rezulta din actul organului competent in baza caruia s-a facut inscrierea.

Pentru personalul care isi desfasoara activitatea in calitate de cooperator in cadrul cooperatiei mestesugaresti, la inceperea activitatii se va mentiona 'cooptat', iar la incetarea acesteia se va mentiona, dupa caz, 'retras' sau 'exclus din cooperativa'.

Cand inregistrarea unei perioade anterioare datei de 1.I. 1949 se face pe baza unei dovezi de cotizare la fostele case de asigurari sociale, se va mentiona 'cotizat'.

Daca o persoana nu a activat din cauza desfacerii contractului de munca, dar organele competente au constatat ilegalitatea masurii desfacerii contractului de munca, pe baza actului care a hotarat anularea acestei masuri, se va inscrie pe primul rand liber 'anulat decizia nr. de desfacere a contractului de munca de la pozitia nr. .'

In cazul in care exista un interval intre data incetarii activitatii in fapt si data desfacerii contractului de munca, se va inregistra incetarea activitatii, cu precizarea datei si a cauzei iar pe randul urmator, desfacerea contractului de munca, cu indicarea temeiului legal si a datei emiterii dispozitiei de desfacere a contractului.

Incapacitatea temporara de munca pentru care s-a primit indemnizatie din fondul asigurarilor sociale de stat, intervenita dupa desfacerea contractului de munca, se mentioneaza prin 'Intrat in incapacitate temporara de munca' si respectiv 'incetat incapacitatea temporara de munca', mentiune ce se va face de ultima unitate cu care persoana s-a aflat in raporturi de munca, dupa care urmeaza o noua inchidere a carnetului de munca.

In cazul activitatii desfasurate in cadrele permanente ale Ministerului Apararii Nationale sau Ministerului de Interne si in alte situatii, pentru care unele persoane urmeaza sa beneficieze, potrivit legii, de unele sporuri de vechime in munca, se efectueaza o inregistrare speciala in carnet, pe primul rand liber, mentionandu-se, de catre unitatea unde se gaseste acesta, datele privind sportul acordat, rezultat din acte, cu indicarea prevederilor legale ce stau la baza acordarii sporului de vechime.

c) In coloana 4 se inscriu anul, luna si ziua cand are loc situatia care s-a mentionat la coloana 3.

d) In coloana 5 se precizeaza, pentru muncitori, meseria, categoria si treapta de retribuire, iar pentru personalul TESA, functia, clasa si gradatia.

Evidentierea perioadelor ce se incadreaza in grupele I si II pentru pensie se face cu precizarea locului de munca, a grupei de munca si a punctului din tabelul anexa la ordinul ministrului muncii si ministrului sanatatii, la care figureaza acest loc si cu precizarea timpului cat cel in cauza se afla in aceasta unitate, in raport cu programul de munca. Cand se produc schimbari ale locului de munca, in cadrul aceleiasi grupe sau de la o grupa de munca la alta, se fac inscrieri corespunzatoare situatiei nou create.

Atunci cand activitatea titularului carnetului de munca nu se mai incadreaza in grupele I si II de munca, la coloana 3 se va inregistra 'incetat incadrarea in grupa', mentionandu-se la celelalte coloane datele necesare.

Dupa efectuarea acestei inregistrari, pe randul imediat urmator din carnetul de munca se precizeaza timpul cat s-a lucrat in grupa I sau II de munca in vederea pensionarii, in raport cu programul zilnic, saptamanal sau lunar de lucru, folosindu-se intreg spatiul din coloana 3 la coloana 7 inclusiv, astfel: 'In perioada de la pana la .a lucrat in grupa (I sau II de munca) pozitia nr. .. din anexa la Ordinul nr. .. din al ministrului muncii si ministrului sanatatii, in total .. ani luni .. zile (repetandu-se in litere).

e) In coloana 6 se inscrie retributia tarifara de incadrare asa cum rezulta din actul organului competent care a stabilit aceasta.

In cazul in care persoana incadrata in munca beneficiaza de retributie tarifara mai mare sau de o indemnizatie care, potrivit dispozitiilor legale, se include in retributia tarifara de incadrare, in carnetul de munca se mentioneaza atat retributia tarifara de incadrare, cat si, separat, dedesubt, majorarea sau indemnizatia ce se include in aceasta, facandu-se mentiuni corespunzatoare la incetarea situatiei.

Retributiile mai mari acordate cu intermitenta sau pe durata determinata care se includ in retributia tarifara de incadrare se inscriu, in carnetul de munca, dupa caz, la sfarsitul anului calendaristic sau la data incetarii acordarii acestora, pe primul rand liber de la coloanele 3-7, astfel: 'In perioada de la .. pana la .. a beneficiat de retributie tarifara mai marei (indemnizatie) conform art., ..din ..(actul normativ) in suma totala de lei, revenindu-i lunar in medie ..lei'.

Cei carora nu li s-a putut completa carnetul de munca din diferite motive vor prezenta in original actele legale prin care dovedesc vechimea in munca, inclusiv livretul militar sau dovezi eliberate de organele militare, pentru a fi inscrise in carnetul de munca de catre uniutatea unde se incadreaza.

Certificarea verificarilor prevazute la art. 20 (4) din decret se va face inscriindu-se 'Verificat valabilitatea inregistrarilor facute in cadrul unitatii', dupa care se va semna si se va specifica functia persoanei care a facut aceasta certificare. Dupa aceasta mentiune carnetul de munca va fi prezentat conducatorului unitatii sau delegatului acestuia, care va semna si va aplica stampila.

La pensionare, odata cu emiterea deciziei, organul de pensii va face o mentiune pe primul rand liber de la capitolul 'Date privind activitatea in munca', din care sa rezulte numarul deciziei de pensionare, categoria de pensie, cuantumul pensiei si data inscrierii la pensie.

5. La capitolul VII se va mentiona pagina, numarul curent, coloana sau randul, coretate, inscriindu-se totodata textul asa cum a fost modificat sau completat, numarul si data actului pe baza caruia s-a facut rectificarea. Corectarea se face prin taierea datelor inscrise eronat, astfel ca sa se poata citi vechea inregistrare, inscriindu-se cu tus rosu, dedesubt, datele exacte, de catre unitatea in pastrarea careia se afla carnetul de munca.

II. Cu privire la eliberarea formularelor de carnete de munca, a carnetului duplicat, evidenta si pastrarea carnetelor de munca.

In executarea prevederilor art. 25 (2) din decret, directiile judetene pentru probleme de munca si ocrotiri sociale si a municipiului Bucuresti vor distribui unitatilor formularele solicitate. Unitatile vor anexa dovezi de plata contravalorii acestora. De cate ori se solicita formularele de carnete de munca sau foi tip suplimentare la carnetul de munca, unitatea trebuie sa justifice intocmirea celor ridicate.

Carnetele de munca se pastreaza in incaperi uscate, ferite de pericol de incendiu sau inundatii, in dulapuri metalice cu dispozitive de inchidere, in cutii clasoare in ordinea alfabetica a titularilor acestora, iar la unitatile mari, grupate pe secii, si in cadrul acestora, in ordine alfabetica. Dosarele cu actele carnetelor de munca se pastreaza separat de acestea, in aceeasi ordine cu carnetele de munca, avand acelasi numar de ordine rezultat din registrul de evidenta.

In cazul schimbarii persoanei care se ocupa cu carnetele de munca in unitate se procedeaza la inventarierea carnetelor de munca.

In executarea prevederilor art. 9 din decret, se precizeaza ca eliberarea carnetului de munca duplicat de catre unitate se face pe baza aprobarii date de directia judeteana pentru probleme de munca si ocrotiri sociale sau a municipiului Bucuresti, ca urmare a cererii titularului sau a unitatii, din care sa rezulte imprejurarile in care s-a produs pierderea, degradarea sau, dupa caz, distrugerea carnetului de munca. Cu aceasta ocazie organele directiei respective vor face aplicarea art. 23 (1) din decret sau vor stabili daca este cazul sa aplice prevederile art. 23 (2) din decret, referitoare la sanctiunile contraventionale.

Carnetul de munca duplicat se intocmeste in acelasi mod ca si carnetul de munca original, pe prima pagina a acestuia mentionandu-se 'duplicat', precum si numarul si seria carnetului de munca original.

Evidenta carnetelor de munca in unitati se tine in registrul numerelor matricole, cod 15.02.6, aprobat de Comisia guvernamentala pentru rationalizarea sistemului de evidenta in unitatile socialiste de stat.

Carnetele de munca neridicate de titulari la incetarea raporturilor de munca se predau cu proces-verbal la arhiva unitatii, cu termen de pastrare permanent, in cazul in care nu se cunoaste locul de munca al titularului unde sa poata fi trimise.

Politica de confidentialitate

.com	Copyright © 2025 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.

Motive de incetare a raporturilor de munca neimputabile salariatului

Motive de incetare a raporturiior de munca din initiativa sau din motive

Comentarii literare

Personaje din literatura

Tehnica si mecanica

Economie

Geografie