NOTIUNEA SI CLASIFICARE ACTELOR JURIDICE CIVILE
SECTIUNEA 1
CONCEPTUL DE ACT JURIDIC CIVIL
Notiunea actului juridic civil[1]
In legislatia noastra civila actuala (de exemplu: C.civ.) si viitoare (Proiectul noului C.civ. aprobat de Senat), nu avem o definitie a notiunii de "act juridic civil". Numeroasele formulari care circula in prezent sunt opera doctrinei, bazata pe textele cuprinse in Titlul III al Cartii a III-a din C.civ. roman[2], unde, in art. 942 avem definitia contractului, care "este acordul intre doua sau mai multe persoane spre a constitui sau a stinge intre dansii un raport juridic civil".
D. Cosma considera ca "actul juridic este o manifestare de vointa - unilaterala, bilaterala sau multilaterala - savarsita cu intentia de a stabili, modifica sau stinge, potrivit dreptului obiectiv, raporturi juridice, cu conditia ca de existenta acestor intentii sa depinda insasi producerea efectelor juridice".[4]
In opinia lui M. Muresan actul juridic "consta in manifestarea de vointa a uneia sau mai multor persoane, savarsita in scopul de a produce efecte juridice (de drept civil), adica in scopul de a crea, modifica sau stinge raporturi juridice (civile)".[5]
De asemenea, mai amintim si pe aceea dupa care "actul juridic este o declaratie de vointa facuta cu intentia de a modifica echilibrul circuitului civil. Aceasta inseamna ca orice act juridic, indiferent de formatie sau specie, are ca trasaturi esentiale: 1) o vointa declarata; 2) efecte juridice si 3) recunoasterea sociala a utilitasii actului".[6]
1.2. Definitia actului juridic[7]
Actul juridic nu poate exista in afara dreptului. De aceea, si definitia poate fi conceputa numai cu luarea in considerare a acestui specific. Actul juridic este compus deci dintr-un complex de imprejurari relevante juridic. Notiunea de "act juridic" este mai larga decat cea de vointa exteriorizata. Aceasta deoarece, pentru ca el sa poata exista, mai este necesara si de producerea de efecte juridice.
Asadar, actul juridic civil poate fi definit simplu ca fiind manifestarea de vointa a uneia sau mai multor parti, savarsita cu intentia de a produce efecte juridice civile, constand in crearea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice civile, in temeiul si in limitele stabilite de normele dreptului civil obiectiv.
Din aceasta definitie rezulta ca elemente definitorii ale actului juridic civil urmatoarele:
este o manifestare de vointa a subiectilor de drept civil realizata in limitele si conditiile stabilite de normele juridice civile;
manifestarea de vointa exprima intentia de a produce efecte juridice;
efectul manifestarii de vointa este nasterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice civile.
SECTIUNEA 2
CLASIFICAREA ACTELOR JURIDICE CIVILE
2.1. Criterii de clasificare a actelor juridice civile[8]
Clasificarea actelor juridice se face dupa mai multe criterii. Dintre criteriile dupa care sunt clasificate actele juridice civile vom avea in vedere cele mai importante, si anume:
2.2. Definirea diferitelor acte juridice civile
a. Acte juridice civile unilaterale, bilaterale si multilaterale
Aceasta clasificare este reglementata de art. 1171 proiectul noului C.civ.
Actul juridic unilateral este rezultatul manifestarii de vointa a unei singure persoane, iar cel bilateral, respectiv cel multilateral este rezultatul manifestarii de vointa concordante a doua, respectiv mai multe persoane.
Este unilateral spre exemplu, oferta de a contracta, bilateral contractul de vanzare-cumparare, iar multilateral contractul de societate civila.
Nu trebuie sa se faca confuzie intre clasificarea actelor juridice civile in unilaterale si bilaterale, adica dupa criteriul numarului partilor, cu clasificarea contractelor civile in unilaterale si bilaterale. Evident, chiar daca contractele civile unilaterale dau nastere la obligatii doar pentru una dintre parti, in esenta lor, acestea sunt acte juridice bilaterale, deoarece la incheierea lor participa cel putin doua parti.
b. Acte juridice civile cu titlu oneros si acte juridice civile cu titlu gratuit
Aceasta clasificare rezulta din textele art. 945 si 946 C.Civ.[11]
Actul juridic civil cu titlu oneros este "acela in care fiecare parte voieste a-ti procura un avantaj". Aceasta inseamna ca, in schimbul folosului patrimonial procurat de o parte celeilalte, se urmareste obtinerea altui folos patrimonial.
Actul juridic civil cu titlu gratuit este acela prin care o persoana procura alteia un folos patrimonial, fara a urmari obtinerea unui folos in schimb.
c. Acte juridice civile constitutive, translative si declarative
Este constitutiv actul juridic prin care se creeaza intre partile raportului juridic avand in continutul lor drepturi si obligatii corelative, care iau astfel nastere neexistand anterior. Asa este, de exemplu, casatoria.
Actele juridice civile translative sunt acte prin care anumite drepturi se transmit din patrimoniul unuia dintre parti in patrimoniul celeilalte. Cum este donatia, de pilda.
Actele juridice declarative sunt acte prin care partile isi recunosc sau isi confirma sau isi definitiveaza ori consolideaza anumite drepturi care nu au existat anterior momentului incheierii actului. Astfel de acte pot fi, de pilda, confirmarea, tranzactia etc.
d. Acte de conservare, de administrare si de dispozitie
Este de conservare, actul prin care se preintampina pierderea unui drept subiectiv, cum ar fi, spre exemplu, intreruperea unei prescriptii sau inscrierea unei ipoteci ori a unui pivilegiu.
Actul de administrare este actul juridic prin care se realizeaza o normala punere in valoare a unui lucru ori a unui patrimoniu, cum ar fi, de exemplu, inchirierea unui bun.
Este de dispozitie actul juridic prin care un bun iese dintr-un patrimoniu si intra intr-un alt patrimoniu ori este grevat cu o sarcina reala (ipoteca sau gaj). Sunt acte de dispozitie, spre exemplu, vanzarea unui bun.
e. Acte juridice civile patrimoniale si nepatrimoniale
Este patrimonial actul juridic care are continutul evaluabil in bani si, de regula, privesc drepturi reale sau de creanta.
Este nepatrimonial actul juridic care, dimpotriva, are continutul neevaluabil in bani. Astfel de acte juridice privesc, de regula, drepturi personal nepatrimoniale. Este nepatrimonial, spre exemplu, actul juridic al casatoriei sau recunoasterea de filiatie.
Aceasta clasificare prezinta importanta sub aspectul efectelor nulitatii. Astfel, in cazul actelor juridice nepatrimoniale nu se pune problema restituirii prestatiilor.
f. Acte juridice civile consensuale, formale (solemne) si reale
Art. 1.174 proiectul noului C.civ. defineste aceasta clasificare.
Actele juridice consensuale sunt acele acte juridice care se incheie prin simpla manifestare de vointa a partilor. Facem precizarea ca, in sistemul de drept civil roman, consensualismul constituie regula.
Actele juridice solemne sunt acele acte care, pentru incheierea lor valabila este necesar sa fie respectate anumite formalitati legale cerute ad validitatem. Spre exemplu, in temeiul art. 813 C.civ., donatia se poate incheia numai prin inscris autentic.
Este real actul juridic pentru a carei formare este necesara, pe langa acordul de vointa, si traditiunea bunului. Este un astfel de act, spre exemplu, depozitul material, gajul etc.
Facem precizarea ca, uneori, in functie de imprejurari, acelasi act juridic poate fi consensual sau solemn. Spre exemplu, daca vanzarea-cumpararea are ca obiect un teren, va trebui sa imbrace forma autentica.
g. Acte intre vii (inter vivos) si pentru cauza de moarte (mortis causa)
Actele juridice inter vivos isi produc efectele neconditionat de moartea autorului sau autorilor acestora, iar cele mortis causa isi produc efectele la decesul autorului. Este un act juridic mortis causa, de exemplu, testamentul.
Aceasta clasificare prezinta importanta sub aspectul capacitatii de a incheia acte juridice si al formei acestora.
h. Acte juridice civile subiective si acte conditie
Actele juridice subiective au continut determinat prin vointa partilor contractante.
Actele juridice conditie sunt acele acte, in cazul carora, partile isi exprima doar vointa in ceea ce priveste nasterea acestora, continutul lor fiind determinat de norme juridice de la care partile nu pot sa se abata. Sunt astfel de acte, spre exemplu, actul juridic al casatoriei si recunoasterea filiatiei.
i. Acte juridice civile pure si simple si acte juridice civile afectate de modalitati
Actele pure si simple sunt acele acte juridice civile care nu sunt afectate de vreo modalitate (termen, conditie, sarcina), fiind incompatibile cu acestea. Asa sunt, de exemplu, adoptia, casatoria etc.
Actele afectate de modalitati sunt acele acte juridice civile care cuprind modalitati. Unele acte juridice civile sunt esentialmente acte afectate de modalitati, cum sunt contractul de asigurare, contractul de vanzare cu cauza de intretinere etc.
j. Acte juridice civile principale si acte juridice civile accesorii
Actele principale sunt acele acte juridice civile care au o exitenta de sine statatoare, soarta lor nedepinzand de soarta juridica a altor acte. Cele mai multe acte juridice civile sunt principale.
Actele accesorii sunt acele acte juridice civile care nu au o existenta de sine statatoare, existenta lor depinzand structural de cea a unui alt act juridic (care este principal). Actele accesorii pot fi incheiate concomitent sau ulterior incheierii actului principal. Regula care guverneaza astfel de acte este accesorium sequitur principale, adica soarta actului accesoriu urmeaza soarta actului principal.
k. Acte juridice civile cauzale si acte juridice civile abstracte
Este cauzal acel act juridic civil a carui valabilitate implica analiza cauzei ori scopului sau; daca scopul este imoral, ilicit ori lipseste, insusi actul juridic este lovit de nulitate.
Este abstract (necauzal) actul juridic civil care este detasat de elementul cauza, valabilitatea sa neimplicand analiza acestui element.
l. Acte juridice strict personale si acte juridice ce pot fi incheiate si prin reprezentant
Este strict personal actul juridic civil care nu poate fi facut decat personal, fara a putea fi incheiat prin reprezentare; cum este cazul testamentului. Majoritatea actelor juridice civile este formata din acte ce pot fi incheiate personal, dar exista si acte care se pot incheia prin reprezentant (mandatar).
m. Acte juridice civile numite si acte juridce civile nenumite
Este numit (tipic) actul juridic civil care are o denumire stabilita de legea civila, precum si o reglementare proprie. Majoritatea actelor civile este formata din acte numite, tipice (contractele civile si actele unilaterale).
Este nenumit (atipic) actul juridic civil care nu se bucura de o reglementare si de o denumire proprie. In practica, se intalnesc asemenea acte in asa-zisele "prestari de servicii".
n. Acte juridice civile cu executare dintr-o data (uno ictu) si acte cu executare succesiva.
Sunt acte juridice cu executare uno ictu acele acte juridice care presupun o singura prestatie din partea debitorului. Spre exemplu, este un astfel de act darul manual.
Sunt cu executare succesiva acele acte juridice care presupun mai multe prestatii de acelasi fel, esalonate la diferite intervale de timp. Spre exemplu, sunt acte juridice cu executare succesiva contractele de inchiriere, cele de intretinere sau de renta viagera.
A se vedea E. Lupan, I. Sabau-Pop, Tratat de drept civil roman, vol. I, Partea generala, Editura "C.H. Beck", Bucuresti, 2006, pp. 172-173
Codul civil roman a fost decretat la data de 26 noiembrie 1864, promulgat la 4 decembrie 1864 si pus in aplicare la 1 ianuarie 1865
In proiectul noului Cod civil, care a fost adoptat prin Legea nr. 287/2009 si publicat in "Monitorul oficial al Romaniei" Partea I, nr. 511 din 17 iulie 2009, definitia contractului este reglementata de art. 1.166
A se vedea E. Lupan, op.cit. apud. D. Cosma, Teoria generala a actului juridic civil, Editura "Stiintifica", Bucuresti, 1969, p. 14
A se vedea E. Lupan, op.cit. apud. M. Muresan, Drept civil. Partea generala, Editura "Cordial Lex", Cluj-Napoca, 1999, p. 95
A se vedea E. Lupan, op.cit. apud. P. Vasilescu, Relativitatea actului juridic civil. Repere pentru o noua teorie generala a actului de drept privat, Editura "Rosetti", Bucuresti, 2003, p. 62
A se vedea, T. Bodoasca, A. Farcas, T. Draghici, Introducere in studiul dreptului civil, Editura "Dimitrie Cantemir", Targu-Mures, 2006, p. 114
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |