REGIMURI POLITICE, DREPT COMPARAT

I.       REGIMURI POLITICE;

II.     DREPT COMPARAT:

Regim politic parlamentar (Marea Britanie);

Regim politic presidential (S.U.A);

Regim politic semiprezidential (Franta);

I.    Regimul politic

Orice stat detine prerogative de a decide, in mod liber si in conformitate cu pevederile constitutionale, ce fel de structura, ce forma de guvernamant, or ice regim politic vrea sa adopte. In ceea ce priveste reginurile politice, literature de specialitate a identificat si studiat urmatoarele categorii:

i. REGIMUL POLITIC CONVENTIONAL este regimul care are la baza confuziunea puterilor, in sensul ca fiecare dintre cele trei puteri (legislative, judecatoreasca si executiva) urmareste sa se controleze reciproc, asigurandu-se astfel echilibrul si prevenind monopolul puterii.

Nerespectarea acestor regului pot conduce, dupa caz, la:

Regimul dictorial - se instaureaza ca urmare a cresterii prerogativelor executivului, executive vazut in persoana Sefului statului. In aceasta situatie, puterea se personaliseaza excesiv, alunecandu-se spre instaurarea unui system totalitarist ( de exemplu : existent unui partid unic, controlul partidului asupra economiei, impunerea unor doctrine oficiale);

Regimul directorial ( se caracterizeaza prin faptul ca puterea executiva este detinuta de un colegiu, numit de legislative pe o perioada determinata, sar imposibil de revocat inainte de expirarea mandatului);

Guvernamantul de adunare - rezulta din supraordonarea puterii legiuitoare fata de cea executive. In Guvernamantul de adunare nu se neaga separatia puterilor, dare le sunt inegale: una o domina pe celalta. In cadrul acestui tip de regim politic:

Puterea apartine Adunarii care cumuleaza atat puterea legislative, cat si pe cea executive;

Executivul este ales de Adunare si nu poate demisiona;

Guvernul are statutul de agent executive al Adunarii, este un functionar al acesteia;

ii. REGIMUL POLITIC PARLAMENTAR (regim parlamentar dualist - modelul initial, regim parlamentar monist, regim parlamentar bipartid sau multipartid) este regimul separatiei sau al colaborarii puterilor in care gestionarea afacerilor publice este asigurata de colaborarea dintre executive si legislative prin intermediul unui Guvern responsabil in fata Parlamentului.

Regimul parlamentar se caracterizeaza prin:

o      Alegerea Presedintelui de catre Parlament;

o      Raspunderea politica a membrilor Guvernului si a Guvernului in fata Parlamentului;

o      Investirea Presedintelui cu atributii minore privind conducerea efectiva. Presedintele nu-si asuma o raspundere politica, el putand fi sanctionat potrivit unor procedure special, doar pentru anumite fapte: inalta tradare, violarea Constitutiei si a legilor;

o      Prerogativele constitutionale conferite executivului ca, in anumite conditii prevazute expres si limitative in legea fundamental, sa dizolve Parlamentul. Dizolvarea Parlamentului este calea de rezolvare a unui conflict intre Parlament si Guvern.

Exista trei posibilitati constitutionale de deformare a modului clasicde regim parlamentar:

Preponderenta castigate de Guvern fata de Parlament. Caracteristica acestei "deformari" o constituie prerogative Guvernului de a organiza alegeri parlamentare anticipate in caz de divergent cu parlamentarii sau al imposibilitatii de rezolvare a unei prob de interes national major;

Preponderenta Parlamentului asupra Guvernului;

Intarirea prerogativelor Presedintelui. Aceasta deformare este generate de intentia presedintelui de a depasii conditia sa de organism constitutional lipsit de putere efectiva.

iii. REGIMUL POLITIC PREZIDENTIAL se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:

o      Puterea executive este incredintata, prin Constitutie, Presedintelui, investit cu largi responsabilitati in conducerea statului;

o      Presedintele este ales prin vot universal, egal, direct si secret pentru un mandate a carui durata variazade la un system constitutional la altul. Procedura alegerii Presedintelui este similara cu cea prevazuta pentru alegerea Parlamentului. In ceea ce priveste reprezentarea natiunii, Presedintele detine o pozitie egala cu cea a Parlamentului;

o      Presedintele nu poate dizolva Parlamentul, iar Parlamentul nu-l poate revoca sau demite. Imposibiliitatea revocarii Presedintelui nu inlatura posibilitatea punerii sub acuzare a Sefului statului pentru anumite fapte;

o      Ministrii nu raspund politic pentru actiunea guvernamentala pe care o desfasoara in fata Parlamentului, ci in fata Presedintelui (raspunderea este individuala).

iv. REGIMUL POLIYIC MIXT (SEMIPREZIDENTIAL) - dupa insasi denumirea lor, regimurile mixte sunt "produsul unor combinatii de elemente apartinand unor regimuri politice diferite, in special regimul presidential sic el parlamentar".

In regimul semiprezidential:

o      Presedintele nu mai este ales de Parlament, ci de corpul electoral, prin sufragiu universal; din acest punct de vedere putem afirma ca Presedintele se afla pe picior de egalitate, in ceea ce priveste reprezentativitatea, cu autoritatea legiuitoare.

o      Presedintele nu mai are nevoie de o contra semnatura pentru a lua anumite masuricerute cand institutiile republican, independent natiunii, integritatea teritoriului ori executarea angajamentelor international sunt amenintate in mod grav si imediat.

o      Presedintele are dreptul de a recurge la referendum;

o      Presedintele nu poate sa numeasca discretionar Guvernul, el trebuind sa-l desemneze astfel incat acesta sa se bucure de increderea majoritatii Adunarii Nationale.

v. REGIMURI POLITICE SPECIFICE STATELOR SOCIALISTE sunt, in majoritatea lor, regimuri totalitare si se caracterizeaza prin:

o      Organizarea piramidala a puterii politice din treapta in treapta si concentrarea prerogativelor decizionale la un pol al conducerii (un singur lider care cumuleaza functiile supreme in partid si in stat;

o      Desfiintarea pluralismului politic si inlocuirea acestuia cu partidul unic;

o      Existenta unor proceduri electorale formale, in fapt nedemocratice si instituirea unei "monarhi" de tip communist;

o      Intarirea aparatului nepresiv al statului;

2.DREPT COMPARAT

1. Regim politic parlamentar (Marea Britanie)

Evolutia politica a Marii Britanii ofera un exemplu classic de trecere de la monarhia absoluta la cea constitutional. Astazi, M.B este cunoscuta, pe drept cuvant, una din tarile tipice pentru reg politic parlamentar. Principalele caracteristici ale formei statului sunt urmatoarele:

o      Este o monarhie parlamentara, regim ereditar;

o      Puterea legislative apartine Parlamentului bicameral format din Camera Lorzilor si Camera Comunelor:

Atributiilor Camerei Lorzilor sunt in principal de ordin legislative (adoptarea unor acte normative sau revizuirea unor legi);

Camera Comunelor este compusa din 656 membrii alesi de alegatori pe baza unui scrutin uninominal; in M.B au drept de vot toti indivizii care au domiciliul in circumscriptia electoral respective la data inscrierii lor pe listele electorale; nu au drept de vot persoanele detinute si alienatii mintali; nu pot face parte din Camera Comunelor functionarii publici, membrii fortelor armate, membrii politiei, persoanele care detin functii oficiale, judecatorii, ecleziasticii romano-catolici americani;

o      Sistemul electoral britanic permite votul prin procura sic el prin corespondenta (facilitate persoanelor cu handicap fizic);

o      Membrii Camerei Comunelor beneficiaza de imunitate in ceea ce priveste exercitarea puterii in Parlament (imunitatea se refera numai la procese civile, nu si la cele penale);

o      Parlamentul este convocat in fiecare an de catre regina; regina are drept sa dizolve Camera Comunelor, la cererea primului ministru, in schimb Camera Comunelor nu poate fi niciodata dizolvata;

o      In M.B initiative legislative apartine parlamentarilor, guvernului, companiilor infiintate prin lege, comunitatilor locale si particulare;

o      Procedura legislativa cuprinde mai multe etape:

Motiunea, solicitand aprobarea de a prezenta un proiect sau o propunere de lege;

Prima citire a acesteia;

A doua citire;

Examinarea in comisii si propunerea de amendamente;

A treia citire si adoptarea legii;

In final, legea devine obligatory prin sanctiunea ei de catre regina (semnatura ei);

o      Guvernul poate notifica si incheia tratate international fara aprobarea Parlamentului (totusi tratatele international incheiate de Guvern sunt depuse la Parlament, spre informarea acestuia);

o      Partidele politice ocupa un loc important in M.B; exista 18 formatiuni politice dintre care: Partidul Conservator, Laburist, Democratii sociali si liberali, Stanga Democrata;

o      Sistemul judiciar cuprinde Curtea Suprema Judiciara, Curtea de Apel, Inalta Curte, Curtile Coroane;

2.Regimul politic presidential (S.U.A)

Potrivit Constitutiei, S.U.A adoptata la 17 sept 1787, sistemul politic American se intemeiaza pe recunoasterea drepturilor statelor ce formeaza federatia Americana. Constitutia Americana ramane un document fundamental, de inalta tinuta morala, cu o repartitie simetrica a atributiilor intre puteri, prin care s-au consacrat principiile organelor politice, ce-si pastreaza viabilitatea pana azi. La baza acestora stau 7 articole referitoare la :

o      Puterea legislative, executive, jurisdictional, federal, statelor si limitele lor;

o      Procent de amendare a Constitutiei si de ratificare;

Este important de retinut tehnica de imbogatire continua a Constitutiei pe calea adoptarii de amendamente care completeaza legea fundamentala a tarii (in present 27 de amendamente, dintre care primele 10 au avut loc in perioada 1789-1791 si au vizat limitarea puterii federale).

Presedintele S.U.A:

o      Este ales prin vot electoral odata la 4 ani;

o      Nu raspunde in fata Parlamentului;

o      Nu are drept sa dizolve Parlamentul si nici sa procede la organizarea de noi alegeri;

o      Dispune de importante prerogative in ceea ce priveste activitatea guvernamentala, fiind, atat sef al statului, cat si al intregii puteri guvernamentale;

o      Este asistat de 15 secretari considerati colaboratori individuali ai Presedintelui, motiv pentru care acestia sunt direct responsabili in fata Presedintelui, iar el poate, in mod directional, sa-I numeasca sau sa-I inlocuiasca din functie;

o      Presedintele nu are drept de initiative legislative, insa are posibilitatea sa se opuna unor legi adoptate prin exercitarea dreptului de veto;

In jurul presedintelui funtioneaza o serie de oficii, agenti si administratii (ex: C.I.A).

Congresul S.U.A include in structura sa 2 camere:

Camera Reprezentantilor;

Senatul;

Camera Reprezentantilor este compusa din 435 de membrii alesi pe baza unui scrutin uninominal, intr-un singur tur, pentru un mandate de 2 ani, in cadrul celor 435 circumscriptii electorale care desemneaza, fiecare, cate un deputat;

Senatul este compus din 100 membrii alesi cate 2 in fiecare stat, indiferent de populatia statului, pe baza unui scrutin majoritar, intr-un singur tur, pentru un mandate de 6 ani. In present, senatul American, din 1998, este dominat de Partidul Republican (55 locuri fata de cele 45 ale democratilor).

Cele doua camera ale Congresului S.U.A dispun de atributii commune, in ceea ce priveste:

o      Revizuirea Constitutiei federale;

o      Puterea legislative;

o      Punerea sub acuzatie a inaltilor functionary, inclusive a Presedintelui (masura se adopta de Camera Reprezentantilor si se judeca de Senat, prezidat de Presedintele Curtii Supreme.

Relatia dintre Presedinte si Congres se desfasoare in dublu sens:

Presedintele poate adresa mesajul Congresului, putand sa-si exercite drept de veto;

Congresul dispune de un tip de posibilitati in ceea ce priveste actionarea asupra institutiei prezidentiale:

o      Demiterea Presedintelui, numai in cazul in care acesta se face vinovat de savarsirea unor fapte penale;

o      Blocarea initiativelor Presedintelui;

Puterea jurisdictional se bucura de o inalta autoritate. Jurisdictiile americane sunt:

Tribunalele de district;

Tribunalele de apel;

Curtea suprema;

Tribunalul S.U.A pentru comertul international;

Tribunalul pt impozite;

Curtea pt apelul veteranilor;

Regimul politic semiprezidential (Franta)

Istoria dezvoltarii constitutionale a Frantei prezinta un deosebit interes pt autorii de specialitate, intrucat sistemul politic constitutional francez a cunoscut succesiv, aproape, toate formele de guvernamant: monarhia absoluta, constitutional, imperi, republica parlamentara, iar, in present, republica semiprezidentiala.

In Franta este in vigoare Constitutia din 1958, modificata de 17 ori, cel mai recent in martie 2003, care a pastrat regimul politic parlamentar, dar a intarit foarte mult puterile prezidentiale.Potrivit acesteia:

o      Adunarea Nationala (compusa din 577 membri alesi de catre alegatori prin sufragiul direct universal, pt un mandate de 5 ani);

o      Senatul (331 membri alesi pt un mandate de 6 ani, de catre un Colegiu Electoral compus din consilieri  desemnati de fiecare department francez;

o      Atributiile Parlamentului sunt de ordin legislativ;

o      Initiativa legislative apartine primului ministru sau parlamentarilor;

o      Controlul Parlamentului sau Guvernului se poate face prin multiple cai: intrebari adresate Guvernului, infiintarea unor Comisii de ancheta, realizarea unor controale ale Parlamentarilor in ceea ce priveste infaptuirea politicilor europene;

o      Puterea executive apartine Presedintelui si Guvernului;

o      Presedintele Republicii:

Vegheaza asupra respectarii Constitutiei;

Asigura functionarea in conformitate cu legile;

Asigura respectarea tratatelor comunitare si international;

Este responsabil politic in fata poporului;

Este ales cu majoritate absoluta din sufragiile exprimate;

Are drept de a convoca Parlamentul in caz de revizuire a Constitutiei;

Are dreptul de a deschide si inchide sesiunile extraordinare ale Parlamentului;

Are drept de gratiere;

Este Presedintele consiliului Superior al Magistratului