Solutiile pe care le poate pronunta instanta de apel

Solutiile pe care le poate pronunta instanta de apel

In functie de tipul greselii de judecata savarsite de prima instanta si de limitele de care este tinuta instanta de apel in verificarea hotararii atacate, intalnim solutii diferite pe care instanta de apel le poate pronunta.

Atunci cand hotararea este legala si in concordanta cu probele, apelul va fi respins, iar hotararea primei instante va fi pastrata.

In situatia in care hotararea primei instante a solutionat in mod gresit fondul cauzei, apelul va fi admis si hotararea va fi schimbata in tot sau in parte, respectiv vor fi schimbate toate dispozitiile sale sau numai unele dintre ele.Cu toate acestea, instanta va fi tinuta de regula inscrisa in articolul 292 din Codul de procedura civila potrivit careia apelantului nu i se poate face o situatie mai grea decat aceea din hotararea atacata, cu exceptia situatiilor cand aceasta se datoreaza solutionarii unui apel incident ori acordului sau.

Daca prima instanta, competenta fiind, in mod gresit a respins sau a anulat cererea de chemare in judecata fara a intra in cercetarea fondului, instanta de apel va anula hotararea apelata, va evoca fondul si va judeca procesul.Prin cercetarea fondului se va intelege cercetarea dreptului litigios, iar nu si cercetarea exceptiilor de fond .

In acest caz judecata in instanta de apel poate avea loc intro singura etapa sau in doua etape, in functie de conditiile concrete.Asa de pilda, daca cererea de chemare in judecata se putea solutiona numai pe baza inscrisurilor depuse de parti si a fost anulata pentru lipsa semnaturii, dar reclamantul nu a avut termenul in cunostinta si nici nu a fost legal citat pentru a i se pune in vedere sa semneze, judecata se va desfasura intro singura etapa cand reclamantul semneaza cererea in instanta de apel si partile pun concluzii in aceeasi sedinta.Judecata se va desfasura in doua etape cand sunt necesare si alte probe decat cele depuse deodata cu cererea de chemare in judecata si cu intampinarea.Se poate concluziona, ca o regula, ca atunci cand, pentru solutionarea fondului este necesar ca mai intai instanta sa se pronunte asupra motivului care a determinat respingerea sau anularea actiunii, judecata apelului se va desfasura in doua etape : in prima etapa se va anula hotararea primei instante, iar in cea de-a doua se va judeca procesul si se va pronunta noua hotarare.Daca, totusi, instanta de apel se poate pronunta in aceeasi sedinta si asupra motivelor de anulare sau respingere a cererii de chemare in judecata si asupra fondului dreptului dedus judecatii, instanta de control judiciar va da o singura hotarare.

Necesitatea pronuntarii, in primul caz, a doua hotarari decurge din logica fireasca a procesului.Daca prima instanta a admis o exceptie de fond, instanta de apel va trebui mai intai sa respinga acea exceptie, deci sa anuleze prima hotarare, si abia dupa aceea va trece la administrarea de probe.

Asa cum reiese din dispozitiile articolului 255 alineat 1 din actualul Cod de procedura civila, hotararea prin care se solutioneaza apelul se numeste decizie si poate fi atacata cu recurs, asa cum dispune articolul 299 din Codul de procedura civila.Aceste caracteristici ale hotararii prin care se solutioneaza apelul se regasesc si in noul Cod de procedura civila ( articolele 412 alineat 2 si articolul 470 alineat 1 ).

Atunci cand prima instanta s-a declarat competenta fara a fi, iar competenta de a judeca in prima instanta apartine instantei investita cu solutionarea apelului, instanta de apel va anula hotararea si va retine cauza spre judecare in prima instanta, cu respectarea inclusiv a regulilor de la judecata in prima instanta privind compunerea completului de judecata.In situatia in care competenta apartine altei instante sau unui organ cu activitate jurisdictionala, instanta de apel anuleaza prima hotarare si trimite cauza instantei competente sau organului cu activitate jurisdictionala.Actele facute de o instanta necompetenta fiind nule, daca instanta care judeca din nou actiunea considera ca pentru solutionarea actiunii sunt necesare aceleasi probe, trebuie sa le refaca.Astfel, instanta competenta va lua din nou interogatoriul, va audia martorii si va face o noua cercetare locala.

S-a afirmat ca vechea reglementare nu a acoperit expres situatia cand cererea este de competenta unui organ fara activitate jurisdictionala. Solutia propusa a fost aceea de anulare a sentintei apelate si de respingere a actiunii.Pentru aceleasi ratiuni, o solutie identica s-a propus si pentru situatia cand competenta apartine unei instante straine. Modificarea articolului 297 din Codul de procedura civila, prin Legea nr.219/2005 nu a adus, din pacate, si rezolvarea acestei probleme.

Atunci cand prima instanta a judecat in fond, dar exista un motiv de nulitate a hotararii, altul decat necompetenta, instanta de apel va anula in tot sau in parte hotararea si va retine cauza pentru a o judeca in fond.Judecata va purta asupra a ceea ce a fost anulat.Anuland hotararea apelata, instanta de apel va fi in drept sa faca o noua judecata in totalitate.Daca nulitatea priveste exclusiv hotararea, instanta de apel va fi obligata sa tina seama de toate actele anterioare pronuntarii acesteia, inclusiv de probele administrate.Daca nulitatea hotararii este derivata din nulitatea unui act anterior, instanta de apel va verifica asupra caror acte ( inclusiv probe ) se rasfrange nulitatea si le va reface doar in masura in care le considera necesare.Cu privire la probe, regimul celor administrate cu incalcarea unor reguli santionate cu nulitatea nu poate fi decat asemanator cu cel din situatia pronuntarii hotararii de catre o instanta necompetenta.

Astfel ca, in ceea ce priveste solutiile pe care le poate pronunta instanta de apel, noul Cod de procedura civila, realizeaza o nuantare precisa a acestora, in stransa legatura cu motivele de apel invocate, precum si cu limitele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a supus judecatii in fata primei instante. Astfel, instanta de apel poate pastra hotararea atacata, situatie in care, dupa caz, va respinge, va anula apelul ori va constata perimarea lui ( articolul 467, alineat 1 ). In cazul in care apelul este admis, instanta poate anula ori, dupa caz, schimba in tot sau in parte hotararea apelata, retinand cauza spre judecare sau, trimitand-o spre rejudecare primei instante sau altei instante egale in grad cu aceasta din aceeasi circumscriptie, in cazul in care partile au solicitat in mod expres luarea acestei masuri prin cererea de apel ori prin intampinare. De asemenea, instanta de apel poate trimite cauza spre solutionare instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala, ori poate retine cauza spre solutionare cand constata ca are competenta sa judece in prima instanta.

Exista doua categorii de hotarari prin care se poate solutiona apelul si anume hotararile prin care se anuleaza hotararile atacate si hotararile prin care se solutioneaza litigiul, se pune capat judecatii ( acelea de respingere a apelului, de schimbare a hotararii apelate si cele prin care instanta de apel se pronunta asupar fondului ca urmare a exercitarii dreptului de evocare ).Textul articolului 377 alineat 1, punct 3 din Codul de procedura civila dispune ca sunt definitive hotararile date in apel, fara a face vreo distinctie, asa incat sunt definitive ambele categorii de hotarari.Ele vor puteafi investite cu formula executorie potrivit articolului 376 din Codul de procedura civila si vor fi puse in executare.Potrivit articolului 614, alineat 1, punct 4 din viitorul Cod de procedura civila dispune ca sunt hotarari definitive " hotararile date in apel, fara drept de recurs, precum si cele neatacate cu recurs ".

Deciziile prin care se anuleaza hotararile atacate si se dispune judecarea de catre o alta instanta ca urmare a constatarii necompetentei primei instante, precum si deciziile prin care instanta de apel anuleaza pentru alte motive hotararea primei instante si retine cauza spre judecare, respectiv acele decizii prin care nu se pune capat conflictului dedus judecatii vor putea fi investite cu formula executorie numai pentru cheltuielile de judecata.Ele nu sunt hotarari susceptibile de executare silita in ceea ce priveste drepturile partilor.

Nu vor putea fi investite cu formula executorie, desi sunt definitive, deciziile prin care se solutioneaza apelul in litigiile privind starmutarea de hotare, desfiintarea de constructii, plantatii, a altor lucrari avand o asezare fixa, precum si in alte cazuri prevazute anume de lege, daca aceste decizii au fosta atacate cu recurs sau daca nu a trecut termenul de recurs ( articolul 300 din Codul de procedura civila ).

Hotararile pronuntate in apel sunt opozabile partilor care au fost citate la judecata apelului, iar nu tuturor partilor de la judecata in prima instanta.

In conformitate cu dispozitiile articolului 378 din Codul de procedura civila " pe cand o hotarare definitiva se afla in curs de a se rejudeca in contestatie sau in urma unei cereri de revizuire, ea are inca puterea lucrului judecat pana ce se va inlocui printro alta hotarare" .I Iata ca noul Cod de proedura civila nu a pastrat acest text, prin urmare articolul 378 din actualul Cod nu se regaseste nicaieri in textele viitorului Cod de procedura civila.Textul nu se refera la hotararile irevocabile, astfel ca se poate trage concluzia ca au putere de lucru judecat toate hotararile definitive,indiferent daca au fost atacate sau nu, iar referirea la contestatie si la revizuire are doar un rol exemplificativ.Contestatia in anulare si revizuirea fiind cai de atac extraordinare ca si recursul, declararea oricareia din aceste trei cai de atac nu produce efectul pierderii puterii lucrului judecat al deciziei date in apel.Aceasta se produce numai prin inlocuirea cu o alta hotarare, respectiv prin casare.In lipsa mentiunii " pana ce se va inlocui printr-o alta hotarare ", puterea de lucru judecat a deciziei date in apel s-ar fi pierdut si prin simpla admitere in principiu a revizuirii sau contestatiei.Cat priveste casarea, articolul 311 din Codul de procedura civila dispune expres ca hotararea casata nu are nici o putere, deci nu are putere de lucru judecat.

Hotararile pronuntate in apel pot fi atacate cu recurs ( articolul 299 din Codul de procedura civila ) , cu revizuire ( articolul 322 din Codul de procedura civila ) si cu contestatia in anulare ( articolul 317 din Codul de procedura civila ), in acest din urma caz numai daca au devenit irevocabile prin nedeclararea recursului sau prin respingerea sa ca tardiv, ori prin anularea lui, iar motivele de contestatie nu au putut fi invocate pe calea recursului.De asemenea, hotararile pronuntate in apel sunt susceptibile de aplicarea dispozitiilor articolelor 281 - 281 indice 3, din Codul de procedura civila, referitoare la indreptarea, lamurirea si completarea hotararii.

BIBLIOGRAFIE

1. Constitutia Romaniei
2. V.M.Ciobanu, Un pas important pentru reforma justitiei in Romania, Pandectele Romane nr.4/2003
3. I.Les, Noile modificari aduse Codului de procedura civila prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.58/2003, in Dreptul, nr.10/2003
4. G.Tocilescu, Explicarea noului Cod de procedura civila ( 1900-1901), vol.III
5. V.G.Cadere,Curs de procedura civila comparata,Facultatea de Drept Oradea

T.Teoteoi in Colectiv, Istoria Romanilor ( aparuta sub egida Academiei Romane),Editura Enciclopedica, Bucuresti, vol.IV

C.Rezachevici in Colectiv, Istoria Romanilor ( aparuta sub egida Academiei Romane ), Editura Enciclopedica, Bucuresti, vol.V

V.M.Ciobanu, G.Boroi, M.Nicolae, Modificarile aduse Codului de procedura civila prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.138/2000 ( II )- Dreptul, nr.2/2001

G.Boroi,D.Radescu,Codul de procedura civila comentat si adnotat,Ed.All,Bucuresti,1994

Curtea Suprema de Justitie, Sectia Civila, Decizia nr.3026/1999, in Dreptul nr.8/2000

V.M.Ciobanu, Tratat theoretic si practice de procedura civila, vol.II, Editura National,Bucuresti,1997

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.2/2001, capitolul IV, articolul 34, alineat 2 ( ordonanta aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.293/2009 )

V.M.Ciobanu,Drept procesual civil,vol.II,Universitatea din Bucuresti,1988

I.Les,Tratat de drept procesual civil,Ed,All Beck,Bucuresti,2001

Culegere de practica judiciara 2002,Ed,All Beck,Bucuresti,2003

G.Boroi,Drept procesual civil-note de curs,vol.II,Ed.Romfel,Bucuresti,1993

V.G.Cadere,Curs de procedura civila,partea I

Curtea Suprema,Sectia civila,decizia .nr.13/5.01.1951,in J.N.nr.4/1951

C.Hamangiu,N.Georgean,Codul civil adnotat,Ed.Socec&Co.S.A.R.,vol.IV

V.Negru,D.Radu,Drept procesual civil,Ed.Didactica si Pedagogica,Bucuresti,1972

E.Florian, Puterea lucrului judecat in materie civila, Ed.All, Bucuresti, 1997

L.N.Pirvu,Partile in procesul civil,Ed.All Beck,Bucuresti,2002

I.Deleanu,Dreptuirle subiective si abuzul de drept,Ed.Dacia,Cluj-Napoca,1988

D.Alexandresco,Explicatiunea teoretica si practica a dreptului civil roman,tom III,partea a II-a,Atelierele Grafice Socec et co SA,Bucuresti

Curtea de Casatie,sectia I,dec.din 09.06.1897,in Em.Dan,Codul de procedura civila  adnotat,Bucuresti,1914,Culegere de practica judiciara civila,1993-1996,Ed.All Beck,Bucuresti,1999

V.M.Ciobanu,Modificarile aduse Codului de procedura civila in materia cailor de atac prin Legea nr.59/1993(I) in Dreptul,nr.2/1994

Curtea de Apel bucuresti, Sectia a IV-a civila, decizia nr.1080/R/2001, In cUrtea de Apel Bucuresti, Practica Judiciara Civila 2001-2002, Editura Brilliance, Piatra Neamt, 2003

I.Deleanu, Aderarea la apel in procesul civil, in Dreptul nr.2/2001

Em.Dan, Codul de procedura civila adnotat, editia 1910

E.Poenaru, Rolul procuroruluii procesul civil, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1964

C.Buga, P.Marica,Probleme controversate in dreptul familiei, R.R.D. nr 7/1967

I.Les, Sanctiunile procedurale in procesul civil roman, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti,1988

M.Chelaru, Consideratii referitoare la aplicare principiului disponibilitatii - in materie civila - la instanta de apel, in Dreptul nr.10/1994

I.Punga, Nota la Tribunalul Botosani, Sectia Civila, Decizia nr.627/A/1998, in Dreptul nr3/1999

V.M.Ciobanu, Tratat teoretic si practic de procedura civila, vol.I, Editura National, Bucuresti, 1996

M.Popa, Teoria generala a nulitatilor actelor de procedura civila, Editura All Beck, Bucuresti, 2003

I.Deleanu, Pocedura civila, vol.II, Editura Servo-Sat, Arad, 1999

S.Zilberstein, V.M.Ciobanu, Tratat de executare civila, Ed.Lumina Lex, Bucuresti, 2001

M.Tabarca, Codul de procedura civila comentat si adnotat cu legislatie, jurisprudenta si doctrina, Editura Rosetti, Bucuresti, 2001

V.Stoica, M.Ronea.,Natura juridica si procedura specifica adoptiei, in Dreptul,nr.2/1993

P.Perju, Probleme de drept civil si drept procesual civil din practica sectiei civile a Curtii Supreme de Justitie pe anul 2001, in Dreptul, nr.3/2002

S.Zilberstein, V.M.Ciobanu.,Recursul si recursul extraordinar in procesul civil, ED.Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti,1987

Gh.Beleiu, Drept civil roman.Introducere in dreptul civil.Subiectele dreptului civil, editia a VIII-a revazuta si adaugita de M.Nicolae si P.Trusca, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2003

G.Kovacs, Drept Procesual Civil, vol.II, Editura Studium Cluj -Napoca, 2004

Codul de procedura civila actualizat pana in luna septembrie 2009

Proiectul noului Cod de procedura civila, adoptat de Guvern la data de 25 februarie 2009