GLANDELE SALIVARE (GLANDULE SALIVALES)

Glandele salivare (Glandule salivales)

Sunt glande anexate portiunii prediafragmatice a tubului digestiv care isi varsa produsul de secretie numit saliva in cavitatea bucala. Saliva, este un lichid incolor filant bogat in enzime, si rol in masticare, deglutitie si digestie.

Glandele salivare mari (ce constituie organe), sunt alcatuite din acini glandulari grupati in lobuli inconjurati de tesut conjunctiv care le inveleste si la exterior.

Acinii au in centru un lumen care se continua cu canalele excretoare intralobulare, care prin confluenta vor forma canalele extralobulare, din a caror confluenta se va forma canalul colector ce se varsa in cavitatea bucala. Dupa gradul de grupare a lobulilor (aglomerare) se deosebesc:

a)     glande diseminate (Glandulae oris), formate din lobuli solitari dispersati in submucoasa cavitati bucale si care se deschid prin cate un canalicul propriu la suprafata mucoase bucale

b)     glande aglomerate, care sunt formatiuni distincte, de talie mare dispuse simetric la distanta de mucoasa bucala si care isi varsa produsul in cavitatea bucala prin intermediul unui canal. Din aceasta categorie fac parte : parotida, submandibulara, sublinguala si glandele molare.

Glanda parotida (Glandula parotis), este dispusa in spatiul dintre ramura recurbata a mandibulei si aripa atlasului (loja parotidiana), fiind formata dintr-un cap, un corp si o coada.

Capul se afla sub baza pavilionului urechii, in continuare (ventral) urmeaza corpul dispus intre ramura recurbata a mandibulei si aripa atlasului, iar mai ventral se afla coada a carei intindere este variabila in functie de marimea sa, (la cal, se intinde pana la unghiul delimitat de vena linguo-faciala si vena jugulara externa; la bou, coboara numai pana la muschiul sternomandibular, la porc, ajunge pana la intrarea in cavitatea toracica, iar la carnivore, este foarte redusa). Fata sa laterala, este acoperita de muschiul parotido-auricular, iar cea mediala, acopera vasele si nervii din loja parotidiana. Marginea craniala adera la marginea caudala a mandibulei si fata laterala a articulatiei temporomandibulare, iar cea caudala vine in raport cu aripa atlasului. Canalul sau colector Stenon, se desprinde de la marginea craniala a sa, trece pe fata mediala a mandibulei, in compania arterei si venei faciale, pana la scizura mandibulara, de unde se aseaza la marginea craniala a muschiului maseter si se deschide printr-o papila in cavitatea bucala, la nivelul premolarului 3 superior, la cal; la nivelul molarului unu superior la taurine si 2-3 la porc.

Structura glandei cuprinde o stroma conjunctiva bogata in vase sanguine si nervi si un parenchim format de catre acinii serosi. Secretia sa este continua dar varsarea produsului se face, cu exceptia calului, numai in timpul alimentatiei. Este o glanda tubulo-acinoasa ramificata de tip seros.

In serie animala glanda parotida are asezare si intindere diferita, astfel:

La carnivore, este relativ redusa, asezata la baza urechii, inapoia articulatiei temporomandibulare. Are o forma unghiulara cu capul bifurcat, canalul colector se deschide la nivelul molarului 3 - 4 superior fiind lipsit de tubercul.

La pisica, glanda este mai intinsa decat la caine, iar canalul Stenon se deschide in dreptul celui de-al doilea molar.

La ecvine, glanda parotida este asezata intre ramura verticala a mandibulei si aripa atlasului. Prezinta un cap divizat in doua brate, un corp alungit, masiv si o coada triunghiulara. Fata laterala, este acoperita cu muschiul parotido-auricular, prezentand o excavatie oblica, in care se afla situata vena jugulara. Fata mediala, se afla in contact cu formatiunile din loja parotidiana. Canalul colector se constituie din unirea a 3 - 4 canalicule interlobulare. El se deschide la nivelul molarului 3 superior in vestibulul bucal, printr-un tubercul mucos (papila salivara).

La rumegatoare, mari (taurine),parotida este mai dezvoltata decat la cabaline. Corpul glandei este asezat inaintea bazei urechii, acoperind lateral articulatia temporomandibulara. Corpul, este mai ingust si plasat oblic peste marginea alveolara a mandibulei, iar coada nu atinge decat rareori tendonul muschiului sterno-mandibular. Canalul colector Stenon, se individualizeaza de la fata mediala si iese de sub glanda in treimea ventrala a marginii orale, deschizandu-se la nivelul (papilei salivare) molarului 5 superior.

La ovine si caprine, glanda parotida se aseamana cu cea a bovinelor si ca dezvoltare si structura. Canalul colector se deschide la nivelul molarului 4 superior dupa ce trece peste muschiul maseter.

La suine parotida este cea mai dezvoltata ajungand pana la intrarea in cavitatea toracica, coada glandei este foarte lata si bifurcata. Canalul colector are un traiect asemanator cu cel al bovinelor, deschizandu-se la nivelul molarului 4 - 5 superior.

La leporide, parotida este, in general, slab dezvoltata fiind asemanatoare ce acea de la cal. Canalul colector, are un traiect identic cu cel descris la bovine si se deschide in cavitatea bucala la nivelul molarilor 3 sau 4 superior.

Glanda submandibulara (Glandula mandibularis), este asezata in spatiul intermandibular, delimitat de laringe, fata mediala a parotidei si muschiul pterigoidian medial. Fata sa laterala este in raport cu muschiul pterigoidian medial sau cu parotida (la unele specii), iar cea mediala cu laringele si pachetele vasculo-nervoase invecinate. Marginile, au forme ce difera dupa specie. Canalul colector Warton (Ductus mandibularis) se indreapta oral spre muschii limbii si fata mediala a glandei sublinguale si se deschide in vestibulul sublingual la nivelul carunculilor sublinguali. Este o glanda tubulo-acinoasa ramificata, sero-mucoasa.

La carnivore, glanda submandibulara este mai dezvoltata decat parotida de forma globuloasa si mai inchisa la culoare. Ea este situata la extremitatea inferioara a glandei parotide unde poate fi palpata sub piele la nivelul muschiului digastric. Canalul colector se deschide la nivelul fraului limbii pe un caruncul sublingual redus.

La pisica are aceiasi intindere, dar forma ovoida.

La cal, glanda submandibulara este mai redusa decat parotida. Are forma unei benzii alungite, usor turtita lateral si recurbata in sus si inapoi. Glanda prezinta cap, corp si coada si are o fata laterala, una mediala si doua margini.

Canalul colector sau Warton merge paralel cu marginea superioara a corpului si se deschide la nivelul fraului limbii in partea laterala a carunculilor subglinguali.

La bovine, glanda este mai dezvoltata decat la cal, are o culoare galben-palida si se intinde de la partea anterioara a atlasului pana sub laringe si hioid. Canalul colector se izoleaza din glanda la nivelul jumatatii marginii anterioare. La aceasta specie, se deschide adesea si un canal accesoriu - ductus submandibularis accesorius - ce provine din canaliculele interglandulare ale capului glandei. Canalul principal se uneste cu canalul accesoriu in dreptul muschiului digastric si se deschide in vestibulul sublingual apical la nivelul carunculilor sublinguali.

La ovine si caprine, glanda are forma ovoida dar canalul colector se deschide in vestibulul sublingual apical la nivelul fraului limbii, la aceasta specie lipseste carunculul sublingual.

La suine, glanda, apare sub forma de doi lobi globulosi de culoare rosiatica, cel anterior mai alungit, iar cel aboral mai voluminos. Canalul Warton trece peste glanda sublinguala si se deschide tot la nivelul fraului limbii.

La iepure, este, in general foarte redusa cu aceeasi deschidere.

Glandele sublinguale (Glandulae sublinguales), se afla situate pe partile latrale ale limbii, in submucoasa vestibulului sublingual lateral, fiind alcatuite dintr-o portiune orala - polistomatica (Glandulae sublinguales polystomatica) si una aborala - monostomatica (Glandulae sublinguales monostomatica). Portiunea polistomatica, este formata dintr-o aglomerare de acini a caror canale colectoare scurte, numite - Rivinius - se deschid in vestibulul sublingual la nivelul crestei linguale. Portiunea monostomatica, este formata dintr-o grupa compacta de acini glandulari ce se varsa printr-un canal, canalul Bartolin.

La caine, exista atat glanda mono cat si polistomatica, canalul portiunii aborale, monostomatice, se deschide in vestibulul sublingual apical, iar partea polistomatica este constituita din lobi glandulari redusi si diseminati.

La cabaline, exista numai glanda sublinguala polistomatica, lipseste glanda monostomatica. Glanda sublinguala, este alungita oro-aboral, turtita si situata in spatiul intermandibular sub limba.

Canalele de excretie Rivinius, sunt in numar de 20 - 25 fiind fine, scurte si flexuoase, se detaseaza de pe marginea dorsala a glandei si se deschid in vestibulul sublingual lateral la nivelul crestei sublinguale printr-o serie de tuberculi redusi.

La rumegatoarele mari si mici, glanda sublinguala are atat portiunea polistomatica cat si cea monostomatica. Polistomatica, este de culoare rosie, fiind mai lunga si subtire, iar cea monostomatica, este mai scurta si de culoare galbena, fiind situata sub extremitatea aborala a precedentei. Canalele Rivinius se deschid pe creasta sublinguala in varful unor papile odontoide.

La suine, exista ambele portiuni ca si la rumegatoare. Portiunea polistomatica este formata din lobuli glandulari voluminosi de culoare rosie, de forma patrata, in timp ce portiunea aborala este alungita si ingusta. Portiunea polistomatica isi varsa produsul fie direct in cavitatea bucala, prin 8 - 10 canale, fie indirect prin intermediul canalului portiunii monostomatice cu care jonctioneaza. Portiunea monostomatica are un canal propriu care se gaseste situat paralel cu canalul Warton si se deschide la nivelul fraului limbii.

La iepure, glanda suglinguala este redusa, avand ambele portiuni cu aceleasi raporturi ca si la cal.

Glandele molare (Glandulae molares) sunt formate din lobuli glandulari diseminati in doua siruri, unul superior, altul inferior, ambele paralele cu arcadele molare. Canalele colectoare ale glandelor sunt scurte si se deschid in santul gingivo-jugal superior sau inferior.

Glandele molare sunt irigate de artera si vena buccinatorie si inervate prin nervul buccinator.

La carnivore, glandele molare , de pe arcada superioara, au o topografie speciala, fiind aglomerate in partea aborala, unde formeaza o masa glandulara bine delimitata si situata intre arcada zigomatica si teaca oculara - formand glanda zigomatica (Glandulae zygomaticae). Canalul colector se numeste canalul lui Nück (Dactus glandulae zygomaticae) si se deschide la nivelul tuberculului Nückiani, deasupra ultimului molar. Glandele molare inferioare, sunt la fel ca si la celelalte specii.

La cabaline, glandele molare superioare sunt mai dezvoltate, in partea aborala, lobulii glandulari sunt mai aglomerati formand o masa compacta asezata sub muschiul maseter. In partea orala lobulii sunt diseminati si asezati aproape de comisura buzelor. Cele doua grupe de glande molare isi varsa produsul in cavitatea bucala, prin canale colectoare ce se deschid la nivelul santului bucojugal de-a lungul unei linii de tuberculi foarte redusi.

La rumegatoarele mari si mici, glandele molare au aceiasi topografie ca si la ecvine, cu mentiunea ca cele de pe arcada inferioara sunt mai bine evidentiate.

La suine, atat glandele molare superioare cat si inferioare sunt bine dezvoltate.

La iepure, glandele molare dorsale sunt reduse, iar cele ventrale sunt dezvoltate si aglomerate, formand la nivelul comisurii buzelor o masa glandulara evidenta ce este vizibila la exterior.

Glandele labiale (Glandulae labiales) ,sunt diseminate, asezate sub mucoasa labiala, si care se intind si pe o mica distanta la fata interna a obrajilor inapoia comisurilor. Glandele labiale superioare sunt mai numeroase, canalele colectoare se deschid la suprafata mucoasei la nivelul santului gingivo-labial. La toate animalele domestice au cam aceiasi intindere.

Glandele linguale (Glandulae linguales), sunt diseminate la toate speciile si se deschid la baza limbii sub mucoasa linguala.

Glandele palatine (Glandulae veli palatini), sunt situate sub mucoasa ce captuseste fata bucala a valului palatin. Ele sunt mai dezvoltate la ierbivore si mai reduse la omnivore si carnasiere.