METODE DE RIDICARE IN NIVELMENT SI REPREZENTAREA RELIEFULUI
Metode de ridicare in nivelment si reprezentarea reliefului
Ridicǎrile nivelitice completeazǎ planimetria prin reprezentarea reliefului, mǎrind o imagine completǎ a suprafetelor de teren mǎsurate. Hǎrtile si planurile topografice cuprinzand si reprezentarea reliefului au cea mai largǎ utilizare in toate studiile si proiectele tehnico-ingineresti.
Tema lucrǎrii
In vederea proiectǎrii unui canal, s-a executat ridicarea niveliticǎ a unei vǎi, prin metoda drumuirii de nivelment de mijloc sprijinitǎ pe repere cunoscute combinatǎ cu metoda profilelor transversale. Se cere calculul cotelor punctelor si redactarea planului de situatie cu curbe de nivel.Datele problemei
1.Cotele reperelor de sprijin;
2.Distantele orizontale mǎsurate direct pe teren intre punctele drumuirii, precum si de la axa drumuirii panǎ la fiecare punct de pe profilele transversale;
3.Citirile pe mirǎ la firul nivelor, din fiecare statie de nivelment.
Lucrarea va cuprinde
1.Calculul diferentelor de nivel provizorii dintre punctele drumuirii;
2.Calculul erorii de inchidere pe diferenta de nivel cunoscutǎ si compensarea diferentelor de nivel;
3.Calculul cotelor punctelor drumuirii;
4.Calculul cotelor punctelor de pe profilele transversale;
5.Intocmirea profilului longitudinal al axei drumuirii, luandu-se scara lungimilor 1:1000 si scara inǎltimilor 1:100;
6.Intocmirea profilului transversal, corespunzǎtor punctului RN;
Rezolvarea temei
Pentru ridicarea nivelitica a portiunii de vale, in care urmeaza a se proiecta un canal, s-a folosit drumuirea de nivelment geometric de mijloc, RNA-101-102-103-104-105-RNB, sprijinita pe reperele de cote cunoscute, RNA si RNB apartin retelei de nivelment geometric generala combinata cu profile transversale.
Pozitia in plan a punctelor este asigurata de coliniaritatea punctelor de pe axa drumuirii, de perpendicularitatea profilelor transversale si de distantele orizontale dintre punctele drumuirii ca si de distantele de la punctele drumuirii pana la fiecare punct de pe profile.
Marimile distantelor, masurate direct pe teren cu panglica de otel de 50m, si citirile pe mira fata, de firul nivelor, L0, in punctele inapoi si inainte si in punctele intermediare, sunt trecute in tabel
Operatiile de calcul se desfasoara in urmatoarea succesiune:
Calculul diferentelor de nivel provizorii dintre punctele drumuirii
Diferenta de nivel dintre douǎ puncte din teren se obtine fǎcandu-se diferenta dintre citirea pe mirǎ in punctul inapoi si citirea pe mirǎ in punctul inainte.
Diferenta de nivel dintre doua puncte de pe teren se obtine facindu-se diferenta dintre citirea pe mira in punctele inainte.
Dz1 = L0R3- L0125= 2343 - 1439 = 904 mm
Dz2 = L0125`- L0126= 2735 - 1149 = 1586 mm Dz3 = L0126`- L0126= 1976 - 1499 = 477 mm Dz4 = L0127`- L0128= 2006 - 1106 = 900 mm Dz5 = L0128`- L0R6= 2527-1337 = 1190 mmcare se trec in formularul tip, in coloana7.
Calculul erorii de inchidere pe diferenta de nivel cunoscuta si compensarea diferentelor de nivel
Se face suma elgebrica a diferentelor de nivel provizorii:
ΣDZi = 904 + 1586 + 477 + 900 + 1190 = 5057 mm
si diferenta dintre cotele de sprijin, ale caror valori se iau din coloana 10.
DZR3R6= ZR6 - ZR3 = 170,409 - 165,343 = 5066 mm
Teoretic, ar trebui ca suma algebrica a diferentelor de nivel provizorii sa fie egala cu diferenta de nivel cunoscuta, calculata din diferentele cotelor reperelor. In practica, din cauza erorilor ce intrain diferentele de nivel provizorii. Diferenta algebrica dintre cele doua valori se numeste eroare de inchidere pe diferenta de nivel cunoscuta, eroare a carei marime trebuie sa se incadreza in toleranta data de instructiunile tehnice pentru fiecare nivelment sau gen de lucrari.
fz DZI DZR3R6 5057 - 5066 - 9 mm
La nivelmentul de ordinul IV toleranta este :
T = 20 mm km = 20 mm = 10,82 11 mm
unde D :
D =
di = 55,61 + 67,12 + 56,38 + 68,53 + 45,13 = 292,77 mFiind indeplinita inegalitatea :
|fZ| T, respectiv 9 mm < 11 mm,
se trece la compensarea drumuirii,operatie ce consta in aplicarea unor corectii diferentelor de nivel provizorii, proportional cu lungimile niveleelor.
Corectia va fi egala si de semn contrar cu eroarea. Mai intai, se calculeaza corectia unitara(ce revine la un metru de niveleu) si apoi, corectiile ce revin fiecarei diferente de nivel provizorii(proportional cu distanta dintre punctele respective):
Cz = -fz = 9 mm
Czu = Cz (mm) / D (m) = 9 mm / 292,77 m = 0,031 mm/m
CDz1= Czu * d1 = 0,031 * 55,61 = 1,72 2 mm
CDz2= Czu * d2 = 0,031 * 67,12 = 2,08 2 mm
CDz3= Czu * d3 = 0,031 * 56,38 = 1,75 2 mm
CDz4= Czu * d4 = 0,031 * 68,53 = 2,12 2 mm
CDz5= Czu * d5 = 0,031 * 45,13 = 1,40 1 mm
Ca verificare, suma corectiilor partiale trebuie sa fie egala cu corectia totala:
ΣCDzi = CZ =2 +2 +2 +2 +1 = 9 mm
Marimile calculate ale corectiilor partiale se trec in coloana 7, sub diferentele de nivel provizoriu.
Diferentele de nivel compensate se obtin prin insumarea algebrica a diferentelor de nivel provizorii cu corectiile partiale, dupa formula:
Dz1c = Dz1 + CDz1 = 904 + 2= 906 mm
Dz2c = Dz2 + CDz2 = 1586 + 2 = 1588 mm
Dz3c = Dz3 + CDz3 = 477 + 2 = 479 mm
Dz4c = Dz4 + CDz4 = 900 + 2 = 902 mm
Dz5c = Dz5 + CDz5 = 1190 + 1 = 1191mm
Ca verificare trebuie sa aiba loc prima egalitate.
ΣDzic = DZR3R6 = 5066 mm
Diferentele de nivel se trec in coloana 8, pe linia respectiva.
Calculul cotelor punctelor drumuirii
Cotele punctelor drumuirii se calculeaza folosindu-se cota reperului de sprijin initial, ZR3, la care se adauga algebric, succesiv si cumulat, diferentele de nivel componente:
Drumuirea fiind compensata, cota reperului de sprijin final astfel calculata, trebuie sa fie egala cu cota lui initiala. Aceasta reprezinta o verificare a calculelor punctelor de drumuire. Valorile se trec in coloana10, in dreptul punctului respectiv.
Calculul cotelor punctelor de pe prifilele transversale
Punctele de pe profilele transversale sunt puncte caracteristice din punct de vedere nivelitic, adica punctele unde se produce o schimbare de panta a terenului. Pebaza cotelor acestor puncte, si a cotelor de drumuire, se face reprezentarea reliefului terenului pe planul topografic.
Cotele punctelor de pe profile se calculeaza in raport cu cota planului de viza din statia in care au fost masurate.
Calculul se desfasoara asfel:
se calculeaza cota planului de viza a nivelului din punctul de statie S1, folosindu-se cotele
cunoscute si citirile pe mira in aceste puncte:
Zpv(1) = ZR3 + L0R3 = 165,343 + 2,343 = 167,686 m
iar pentru control
Zpv(1) = Z125 + L0125 = 166,249 + 1,439 = 167,688 m
In calculul, cotele punctelor se iau de la punctul 4 al temei, citirile pe mira se iau dupa caz din coloana 4, 5 sau 6.
- cotele punctelor de pe profil se calculeaza scazindu-se din cota planului de viza, citirile pe mira din fiecare punct, luate din coloana 5.
Z539 = Zpv(1) - L0539 = 167,687 - 1,556 = 166,131 m
Z540 = Zpv(1) - L0540 = 167,687 - 1,600 = 166,087 m
Z541 = Zpv(1) - L0541 =167,687 - 1,804 = 165,883 m
Z542 = Zpv(1) - L0542 =167,687 - 1,091 = 166,596 m
Z543 = Zpv(1) - L0543 =167,687 - 0,105= 167,582 m
Z544 = Zpv(1) - L0544 =167,687 - 0,954= 166,733 m
Z545 = Zpv(1) - L0545 =167,687 - 0,979= 166,708 m
Z546 = Zpv(1) - L0546 =167,687 - 0,092 = 167,595 m
In acelasi mod, se calculeaza cotele celorlalte puncte de pe profile, in raport cu cotele planelor de viza ale statiilor din care au fost masurate.
Cotele planelor de viza se trec in coloana 9 iar cotele punctelor de pe profile in coloana 10.
Intocmirea profilului longitudinal al axei drumuirii, luindu-se scara lungimilor 1:1.000 si scara inaltimilor 1:100
Intocmirea profilului longitudinal al axei drumuirii se face asa cum s-a aratat la lucrarea nr.2, cu singura deosebire ca, in cazul de fata, elementele necesare intocmirii profilului, distante orizontale si cote, au fost obtinute prin masurari pe teren si calcule la birou si nu grafic, prin masurari pe harta ca in cazul precedent.
Pe scara lungimilor se fixeaza pozitia punctelor R3,125,,R6, cu distantele din teren reduse la scara 1:1000 si se completeaza indicatorul cu toate elementele cerute. Pe scara inaltimilor, se trec cotele de valori rotunde 165, 166, , 171 m, la scara 1 :100. Prin unirea varfurilor perpendicularelor, va rezulta profilul longitudinal.
Intocmirea profilului transversal, corespunzator punctului R 3, folosindu-se aceleasi scari
Modul
de intocmire a profilului transversal R3 este acelasi ca in cazul
profilului longitudinal. De data aceasta, se va avea in vedere ca in fiecare
profil, ordinea punctelor sa fie aceeasi, asa cum au fost
masurate pe teren. Pentru profilul transversal R3, primul punct
va fi 539 si in continuare va urma 540, R3 , 541 si 542. Pentru
fixarea punctelor pe scara lungimilor, deoarece distantele s-au masurat din axa
la fiecare punct, se vor folosi lungimile :
d539-540= dR3-539 - dR3-540 = 80,12 - 40,53 =
39,59 m
d540-R3= dR3-540= 40,53 m
dR3-541= 34,17 m
d541-542= dR3-542 - dR3-541 = 80,55 - 34,17 = 46,38 m
Calculul drumuirii e nivelment geometric de mijloc
Pct. statie |
Pct. vizat |
Distante intre pct. |
Citiri pe mira |
Dif. de nivel |
Cota Plan viza |
cota |
Nr. Pct. |
|||
Inapoi |
Intermed. |
inainte |
Proviz. |
Compens. |
||||||
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
S1 |
R3 |
|
2343 |
|
|
904 +2 |
906 |
167, |
165,343
R3
||
125 |
55,61 |
|
|
1439 |
166,249 |
125
|||||
539 |
80,12 |
|
1556 |
|
166,731 |
539
|||||
540 |
40,53 |
|
1600 |
|
166,087 |
540
|||||
541 |
34,17 |
|
1804 |
|
165,883 |
541
|||||
542 |
80,55 |
|
1091 |
|
166,596 |
542
|||||
543 |
85,63 |
|
0105 |
|
167,582 |
543
|||||
544 |
42,51 |
|
0954 |
|
166,733 |
544
|||||
545 |
35,33 |
|
0979 |
|
166,708 |
545
|||||
546 |
78,39 |
|
0092 |
|
167,595 |
546
|||||
S2 |
125 |
|
2735 |
|
|
1586 +2 |
1588 |
168, |
|
|
126 |
67,12 |
|
|
1149 |
167,837 |
126
|||||
547 |
80,16 |
|
0588 |
|
168,397 |
547
|||||
548 |
43,65 |
|
0933 |
|
168,052 |
548
|||||
549 |
36,47 |
|
1067 |
|
167,918 |
549
|||||
550 |
77,15 |
|
0448 |
|
168,537 |
550
|||||
S3 |
126 |
|
1976 |
|
|
477 +2 |
479 |
169, |
|
|
127 |
56,38 |
|
|
1499 |
168,316 |
127
|||||
551 |
82,15 |
|
0711 |
|
169,103 |
551
|||||
552 |
40,09 |
|
1295 |
|
168,519 |
5552
|||||
553 |
36,93 |
|
1251 |
|
168,563 |
553
|||||
554 |
80,16 |
|
0583 |
|
169,231 |
554
|||||
S4 |
127 |
|
2006 |
|
|
900 +2 |
902 |
170, |
|
|
128 |
68,53 |
|
|
1106 |
169,218 |
128
|||||
555 |
85,13 |
|
0119 |
|
170,204 |
555
|||||
556 |
38,43 |
|
0776 |
|
169,547 |
556
|||||
557 |
32,95 |
|
0520 |
|
169,803 |
557
|||||
558 |
78,61 |
|
0127 |
|
170,196 |
558
|||||
S5 |
128 |
|
2527 |
|
|
1190 +1 |
1191 |
171, |
|
|
R6 |
45,13 |
|
|
7337 |
170,409 |
R6
|||||
559 |
90,61 |
|
0782 |
|
170,963 |
559
|||||
560 |
40,05 |
|
1339 |
|
170,406 |
560
|||||
561 |
33,63 |
|
1352 |
|
170,393 |
561
|||||
562 |
76,71 |
|
1006 |
|
170,739 |
562
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |