Documente oficiale emise de regine, principese (cazul Transilvaniei) si de doamne (cazul Moldovei si al Tarii Romanesti)

Documente oficiale emise de regine, principese (cazul Transilvaniei) si de doamne (cazul Moldovei si al Tarii Romanesti)

Regasim un astfel de document in 1321 (iunie 20) prin care regina Elisabeta daruia nobilului Chanadin, fiul raposatului comite de Cenad, doua mosii aflate in comitatul Satu Mare . Informatia principala pe care acest document o transmite este aceea ca femeia, in acest caz regina Ungariei, putea sa decida in privinta actelor de donatie. Un document similar apartinand aceleiasi regine Elisabeta, emis in 1330, intregeste imaginea referitoare la atributiile exercitate de catre o regina. Conform acestui document regina confera privilegii orasenilor din Bistrita, acelea de a nu fi judecati decat de catre rege si de catre comitele regal. Fara insa a maximaliza importanta unui singur document, acesta ne ofera o alta informatie deosebit de importanta si anume, actul oficial al reginei este emis: ,,cu voia si cu incredintarea prea luminatului principe, domnul Carol .. prea scumpul nostru sot" . Rezulta, deci, ca o astfel de decizie nu putea fi luata totusi independent, astfel ca regina emite actul in numele si cu aprobarea sotului ei. Documentul pare un act episodic, intrucat cele mai multe documente emise de catre regina fac referire la aspecte cotidiene, la fapte de viata sociala. Domeniul in care se regasesc cele mai multe documente emise de aceasta sunt cele referitoare la introducerea in stapanire, la confirmarea de danii. Un astfel de act este cel din februarie 1331 . Conform acestui document, aceeasi Elisabeta, regina Ungariei, intareste vanzarea a 2 mosii facuta comitelui Pavel si lui Laurentiu, castelanul de Pancota . Pe langa problemele de natura funciara reginele si principesele intervin si in probleme de natura sociala si ecleziastica. Un document din prima categorie este acela al principesei Izabella, care in anul 1548 il innobila pe Mihail Mateias, conferindu-i si unele scutiri de dari . In 1557 aceeasi principesa il confirma pe un anume Marcu ca episcop de Vad . Importanta acestui act este cu atat mai mare cu cat Marcu ar fi fost primul mitropolit care a rezidat la Feleac si care a lasat o impresie puternica, atat cat o putem desprinde din putinele acte disponibile .

Documente similare emise de catre doamne, fie in calitate de sotii sau de mame ale domnitorilor, se regasesc si pe cuprinsul celor doua Tari Romanesti. Cantitativ insa, numarul acestora este mult mai redus decat al celor emise pentru Transilvania. Astfel de documente au fost emise spre exemplu, de catre Ruxandra, sotia lui Alexandru Lapusneanul, Maria, sotia lui Petru Schiopul, si altele[8].

Analiza documentelor referitoare la rolul si limita drepturilor reginelor, principeselor si doamnelor va trebui sa opereze distinctia intre actele luate de catre acestea prin prisma privilegiilor pe care le detineau si actele care depasesc cadrul privilegial. Facem referire la faptul ca reginele Ungariei, principesele Transilvaniei precum si doamnele  din Moldova si Tara Romaneasca detineau domenii asupra carora puteau sa decida dupa bunul plac, dar exista documente in care ele nu actioneaza doar in calitate de feudal, prin administrarea independenta a domeniului, ci in calitate de conducator al statului, deci trebuie sa se aiba in vedere si acele acte elaborate in calitate de regente.