Evolutia miscarii de redesteptare nationala in Tarile Romane intre 1821 si 1848

Evolutia miscarii de redesteptare nationala in Tarile Romane

intre si

Una dintre urmarile invaziei trupelor turcesti, in primavara anului a fost refugiul peste fruntariile Tarii Romanesti, in Transilvania a unui numar apreciabil de locuitori (dupa unele izvoare, pana la in frunte cu marii boieri implicati in evenimente. Instalati cu deosebire la Brasov si Sibiu, acestia adreseaza memorii Rusiei, dar si Austriei, cerand restabilirea domniei pamantene, retrocedarea vechilor cetati, transformate de turci in raiale, precum si o serie de reforme de organizare interna. Si in Moldova, de teama represiunii turcesti, marii boieri in frunte cu Mihail Sturdza, s-au refugiat peste granite, in provinciile romanesti aflate sub stapaniri straine, in Bucovina si Basarabia (cu deosebire, la Cernauti si Chisinau), de unde, ca si boierii munteni, adresau memorii autoritatilor ruse.

Dupa un an si mai bine de ocupatie, sub presiunea marilor puteri, Turcia a decis retragerea celei mai mari parti a trupelor sale, odata cu instalarea noilor domni, pamanteni, hotarata intre timp. Desi in vara anului pericolul declansarii unui nou razboi ruso-turc este inlaturat, relatiile dintre cele doua puteri, suzerana si protectoare, Turcia si Rusia, raman incordate, timp de mai multi ani, pana in cand intre aceste puteri se va incheia Conventia de la Akkerman. in tot acest rastimp, la Bucuresti si Iasi vor lipsi consulii rusi, domnii instalati in septembrie Grigore D. Ghica, in Tara Romaneasca, si lonita Sandu Sturdza, in Moldova, fiind scutiti de presiunea acestora. in starea de spirit care a insotit evenimentele revolutionare, cei doi domni, primul, apartinand marii boierimi, al doilea, boierimii mici si mijlocii, vor incerca realizarea unor reforme menite sa duca la inlaturarea abuzurilor din administratie, din sfera relatiilor agrare s.a., dar racilele vechiului sistem erau adanc incetatenite si incercarile lor de reforma nu vor putea duce decat in mica masura la inlaturarea lor. in Moldova, mai ales, domnia lui lonita Sandu

Sturdza, evolueaza un timp sub influenta categoriei boierilor mici si mijlocii, din spiritul carora, in era elaborata "constitutia carvunarilor' (nume dat acestora de catre marii boieri, in deradere, cu trimitere la cunoscutii revolutionari italieni). Avand ca principal autor pe Ionica Tautu, unul dintre cei mai de seama ganditori politici din epoca de la acest memoriu cuprindea o serie de revendicari care tineau sa inscrie Moldova pe linia modernizarii, in primul rand, se preconiza organizarea statului pe baza principiului separarii puterilor, se promovau ideile egalitatii in fata legii, ale libertatii individuale s.a.

Dupa incheierea Conventiei de la Akkerman, in octombrie marii boieri se intorc in tara, in Moldova, "domnul carvunarilor', fiind obligat sa restabileasca regimul de privilegii pentru marii boieri, asa dupa cu, in plan politic, in ambele Principate, odata cu incheierea Conventiei, era restabilita influenta rusa.

Declansarea noului razboi ruso-turc din anii a avut ca pretext interventia Rusiei in sprijinul revolutiei grecesti (in flotele comune ale Rusiei, Frantei si Angliei distrugeau flota turca la Navarin), si s-a incheiat cu infrangerea Turciei, nevoita sa ceara pace dupa ce trupele ruse patrunsesera adanc in Balcani.

Tratatul de pace s-a incheiat la septembrie pe langa o serie de castiguri teritoriale pentru Imperiul rus (incorporarea tarmului caucazian al Marii Negre), el stipuland libertatea navigatiei pe Dunare si Marea Neagra pentru toate statele, recunoasterea autonomiei Greciei (care in isi va proclama independenta), reconfirmarea autonomiei Serbiei s.a. Pentru organizarea Principatelor era elaborat un act separat, Actul osabit pentru printipaturile Moldova si Tara Romaneasca, cuprinzand importante prevederi, unele dintre ele pe linia aspiratiilor de la Cu deosebire restituirea vechilor cetati si desfiintarea monopolului turcesc asupra comertului Principatelor aveau sa se reflecte cu toata evidenta in dezvoltarea economica din perioada urmatoare. Cat priveste elaborarea unor acte fundamentale de organizare interna, stipulata in Actul osabit va marca o etapa importanta de inceput pe linia organizarii institutiilor de stat in spirit modern.

in odata cu invazia trupelor ruse, Principatele romane au intrat sub administratia rusa; conducerea lor este asigurata de un general rus, cu titlul de presedinte plenipotentiar al celor doua Divanuri, functie detinuta, pentru inceput, de generalii Pahlen si Jeltuhin, apoi pentru un rastimp mai indelungat de catre Pavel Kiseleff (1829-1834). Desi telul administratiei ruse viza pregatirea unei viitoare anexiuni, politica acestuia din urma s-a inscris pe linia spiritului reformator, a exigentelor modernizarii. Lui Kiseleff i-a revenit, inainte de toate, misiunea de a duce la bun sfarsit elaborarea Regulamentelor Organice, iar apoi de punere a lor in practica, intr-o prima etapa.

Stipulatiile principale ale acestora se inscriu pe linia prevederilor tratatului de la Adrianopol si pornesc de la principiul organizarii identice a institutiilor din Tara Romaneasca si Moldova.

La baza organizarii vietii de stat este asezat principiul modern al separarii puterilor (executiva, legislativa si judecatoreasca).

Din pacate, raporturile intre puterile executiva si legislativa, semnificative pentru buna functionare a unui stat modern, nu sunt reglementate prin ele insele cum ar fi fost normal, ci printr-un factor extern, anume, amestecul Rusiei, asigurat prin articolele inscrise in textele Regulamentelor care se refera la dreptul domnului de a dizolva Adunarea Obsteasca, numai cu avizul celor doua puteri, precum si la dreptul deputatilor de a se plange impotriva domnului, inclusiv, adresandu-se celor doua puteri. De aici, posibilitatea conferita Rusiei de a demite pe domnitor, conform intereselor sale, stimuland prin agentii sai reclamatiile la adresa acestuia (cum se va intampla cu primul domnitor regulamentar din Tara Romaneasca, Alexandru D. Ghica, demis in toamna anului

in multe alte domenii ale vietii de stat, Regulamentele Organice, au stabilit importante masuri, de natura sa instaleze ordinea si mai buna functionare a diferitelor institutii: in domeniul administratiei teritoriale si orasenesti, in domeniul fiscal, al organizarii armatei nationale, al organizarii scolii si bisericii etc.

Evident, autorii Regulamentelor, marii boieri pamanteni, si-au asigurat in continuare importante privilegii: prioritatea la ocuparea functiilor in stat, scutirea de dari (dispozitie anacronica in raport cu spiritul timpului), asigurarea intereselor in raport cu taranii (obligati la claca, zile pe an, dar si la alte obligatii, in contul loturilor de pamant primite in folosinta, o parte a mosiei de devenita proprietatea absoluta a boierului, o a doua parte, de constituita din aceste loturi date taranilor in folosinta).

in anul Turcia achitandu-si datoriile de razboi, Rusia este nevoita sa-si retraga trupele din Principate, luand sfarsit astfel ocupatia rusa. in conformitate cu dispozitiile regulamentare ar fi trebuit sa aiba loc alegerea de domni de catre Adunari Obstesti Extraordinare, ca organe reprezentative din Principate. Dar acest eveniment nu s-a petrecut, cele doua puteri, suzerana si protectoare, incalcandu-si angajamentele si procedand la numirea celor doi domni: Alexandru D. Ghica, in Tara Romaneasca, Mihail Sturdza, in Moldova.

Domniile lor vor fi serios afectate de influenta abuziva a consulilor rusi de la Bucuresti si Iasi, influenta rusa in Principate, intrand acum intr-o etapa necunoscuta in trecut.

Se explica astfel imprejurarea ca, mai ales in Tara Romaneasca, reactia impotriva acestei influente se face simtita, la nivelul unor actiuni legale, in sanul Adunarilor Obstesti, dar mai ales la nivelul unor framantari de caracter conspirativ. Cert este ca in fata pericolului protectoratului rus, spiritul national se afirma cu vigoare, in Adunarea Obsteasca din Tara Romaneasca se desfasoara o adevarata miscare nationala, cu caracter legal, prilejuita in cursul anului de problema articolului aditional; este vorba de adaosul la textul initial al

Regulamentelor a articolului care interzicea pe viitor orice modificare a textelor Regulamentelor, fara avizul celor doua mari puteri, ceea ce constituia o grava incalcare a principiului autonomiei inscris mai intai in textul tratatului de la Adrianopol. Or, in cadrul Adunarii Obstesti, grupul patriotilor romani, in frunte cu Ion Campineanu, a determinat un vot potrivnic aprobarii ceruta de domn, sub presiunea autoritatilor ruse. in consecinta, Adunarea Obsteasca din Tara Romaneasca este inchisa, redeschiderea ei avand loc abia in primavara anului cand, odata cu admonestarea sultanului la adresa deputatilor, acestia sunt obligati sa-si dea votul pentru modificarea ceruta.

Stopata pe cale legala miscarea politica condusa de Ion Campineanu se organizeaza in conspirativitate, ea propunandu-si drept obiectiv constituirea unui stat national prin unirea Tarii Romanesti si a Moldovei (in forma initiala a proiectului se viza si incorporarea Transilvaniei), precum si realizarea independentei sale, cu ajutorul marilor puteri occidentale. Ion Campineanu nu va gasi sprijinul necesar in strainatate, si miscarea lua sfarsit odata cu arestarea iar apoi exilarea acestuia

in o noua societate revolutionara secreta, condusa de Mitica Filipescu reia aceste idei de unitate si independenta nationala, la aceste obiective adaugandu-se promovarea unor reforme radicale in planul structurilor sociale; odata cu deconspirarea ei, participantii intre care tanarul N. Balcescu aveau sa fie judecati si condamnati la grele pedepse cu inchisoarea, aceeasi presiune a autoritatilor ruse spunandu-si cuvantul.

in cele din urma, cu toata loialitatea sa cel putin aparenta Alex. D. Ghica, nemaioferind suficienta incredere Rusiei era demis in octombrie dupa ce, in prealabil, fusese reclamat la Curtea tarului prin numeroase memorii, in fruntea autorilor aflandu-se mitropolitul tarii, care, in conformitate cu dispozitiile regulamentare, avea calitatea de presedinte al Adunarii Obstesti.

A urmat, dupa demiterea lui Alex. Ghica, prima alegere de domn, in conformitate cu dispozitiile regulamentare, in decembrie castigator intre mai multi candidati fiind preferatul Rusiei, Gheorghe Bibescu. Acesta si-a inceput domnia intr-o atmosfera de intelegere cu Adunarea Obsteasca, de restabilire a linistii publice (in acest sens, el amnistiind pe participantii la miscarea condusa de Mitica Filipescu, acesta din urma, insa, peste cateva luni, bolnav, incetand din viata).

Atmosfera de intelegere cu Adunarea Obsteasca a fost insa de scurta durata, pana in cand deputatii protesteaza impotriva aprobarii data de guvern inginerului rus, Trandafiloff, pentru luarea in concesiune a exploatarii minelor, dupa un termen de gratie oferit proprietarilor de terenuri luni). Or, datorita acestui scandal in legatura cu "afacerea Trandafiloff, ca si a altor manifestari ale Adunarii potrivnice initiativelor guvernamentale, cu avizul autoritatilor ruse, Adunarea Obsteasca era inchisa de catre domnitor, in urmand sa fie redeschisa, cu acelasi aviz, in in urma unor noi alegeri. Domnitorul va adopta, dupa aceasta data, in colaborare cu noua Adunare, o serie

importanta de masuri de politica interna: desfiintarea robiei tiganilor apartinand Bisericii, o controversata lege de reorganizare a invatamantului (cu introducerea limbii franceze pe treapta disciplinelor de invatamant superior) si mai ales adoptarea, in colaborare cu Mihail Sturdza, a hotararii de desfiintare a vamii dintre Tara Romaneasca si Moldova (intrata in vigoare in

in raport cu pericolul protectoratului rus, spiritul revolutionar al tineretului intelectual continua sa se manifeste in plan conspirativ si in timpul domniei lui Gh. Bibescu. in anul lua fiinta la Bucuresti societatea secreta "Fratia', intemeiata de N. Balcescu, I. Ghica si Chr. Tell, ea urmand a avea un rol important in pregatirea revolutiei de la Ca un paravan legal al ei, functioneaza la Bucuresti o "Societate literara', legalizata in sub numele de Asociatia pentru inaintarea literaturii romanesti, avand ca presedinte pe cunoscutul poet lancu Vacarescu, si din randurile careia fac parte alaturi de patriotii munteni, tineri intelectuali din Moldova si Transilvania. Tot ca paravan al "Fratiei', in decembrie lua fiinta la Paris, Societatea studentilor romani, avand ca presedinte pe I. Ghica, si ea urmand a avea un rol important in pregatirea revolutiei de la

Or, fata de activitatea unor societati cu scopuri culturale declarate legal, domnitorul Gh. Bibescu, in limita impusa de presiunea consulilor rusi, a avut o atitudine de intelegere, asa dupa cum o asemenea atitudine a dovedit-o si fata de alte initiative ale tineretului intelectual: aparitia la Bucuresti a publicatiei, redactata de N. Balcescu, in colaborare cu Aug. Treboniu Laurian, "Magazin istoric pentru Dacia' aparitia altor publicatii cu caracter istoric sau literar, in care se cultiva, in ciuda cenzurii, ideea redesteptarii nationale, mai ales, in forma relevarii trecutului istoric al neamului.

in ceea ce priveste domnia lui Mihail Sturdza in Moldova caracterul contradictoriu al acesteia ne apare si mai evident. Acesta a adaugat, in sustinerea puterii, pe langa influenta rusa, o mare experienta politica, o abilitate rar intalnita, oferindu-si sansa de a conduce tara intr-un mod autoritar, de a evita mai ales conflicte cu Adunarea Obsteasca de felul celor intalnite la contemporanii sai din Tara Romaneasca. Un prim exemplu de abilitate politica il oferea el de la inceputul domniei, cand, in reusea sa obtina fara probleme aprobarea Adunarii Obstesti pentru articolul aditional. Ca si contemporanii sai din Tara Romaneasca, intre altele, a avut importante initiative in domeniul organizarii invatamantului (infiintarea in a Academiei Mihailene, care ii poarta numele, dar si reforma din similara celei infaptuita de Bibescu, privind introducerea limbii franceze in clasele superioare).

Nu au lipsit din comportamentul domnitorului unele atitudini de receptivitate in raport cu unele aspecte ale miscarii de redesteptare nationala, precum implicarea sa altfel, plina de precautiuni in proiectul lui I. Campineanu, din de realizare a unui stat national prin unirea Tarii Romanesti si a Moldovei (el acceptand propunerea de a fi domn al noului stat,

cu conditia aprobarii proiectului de catre Poarta, si deci a mentinerii suzeranitatii acesteia, totodata, excluzand chestiunea unirii si cu Transilvania).

Fata de manifestarile in spirit revolutionar, el a avut o atitudine intransigenta, a procedat cu tact in cazul "conjuratiei confederative' din anul condusa de comisul Leonte Radu, procedand la expulzarea acestuia; va cenzura riguros sau va suprima publicatii (precum "Dacia literara', infiintata in la Iasi, de catre M. Kogalniceanu, apoi "Propasirea' s.a.); va surghiuni pe unii dintre tinerii intelectuali pentru atitudinile critice la adresa guvernului, etc.

Mai ales fata de spiritul revolutionar, domnitorul Moldovei, cum vom vedea, isi va pune in evidenta duritatea comportamentului cu prilejul izbucnirii miscarii revolutionare din primavara anului

Spiritul national a intrat intr-o etapa noua, mai ales in deceniile IV-V ale secolului al XIX-lea, si in provinciile romanesti aflate sub stapaniri straine.

in Transilvania, in acest rastimp, miscarea nationala romaneasca a capatat o baza sociala mai larga, afirmandu-se tot mai evident o burghezie romaneasca interesata in lupta pentru castigarea de drepturi politice si inlaturarea asupririi nationale. Ca si in trecut, la conducerea miscarii se afla intelectualitatea, un rol important revenind carturarilor de la Blaj, in frunte cu Simion Barnutiu. De asemenea, in organizarea miscarii nationale, un rol important revine, odata cu aparitia sa, in "Gazetei Transilvaniei', de la Brasov, aflata sub conducerea lui G. Baritiu. Continua sa-si aiba rolul lor important in miscare cei doi episcopi, ortodox si greco-catolic, obligati de credinciosii lor sa se aseze in fruntea unor actiuni politice (succesiv, in anii ei vor adresa memorii imparatului, cerand in numele clerului ortodox sau greco-catolic, egalitatea de drepturi cu celelalte etnii). Impulsuri noi capata miscarea nationala romaneasca, in urma Dietei nobiliare de la Sibiu din anii la capatul careia era adoptata hotararea privind obligativitatea limbii maghiare.

Framantari importante pe linia organizarii miscarii nationale se produc, de asemenea, in Banat si in comitatele apusene ale Transilvaniei; aici, in deceniul al IV-lea, in conducerea miscarii se afirma cunoscutul carturar-patriot Eftimie Murgu, cunoscut si pentru legaturile lui cu carturarii din Tara Romaneasca; stabilit la Lugoj, in anii el avea sa elaboreze numeroase memorii, cerand egalitatea de drepturi pentru romanii din Banat si din tot Imperiul habsburgic, ca rezultat autoritatile din comitatul Caras condamnandu-1 la inchisoare, unde va ramane pana la izbucnirea revolutiei in primavara anului

in Bucovina, o alta provincie aflata sub stapanire habsburgica, in deceniile IV-V, politica de excludere a romanilor din administratie, precum si politica de germanizare raman la ordinea zilei, si impotriva acestora se indreapta numeroase proteste, pe care uneori imparatul era nevoit sa le ia in consideratie (ca in cand capitan al circumscriptiei bucovinene, din cadrul Galitiei era numit un roman, George Isacescu).

in ceea ce priveste Basarabia, provincia romaneasca incorporata Imperiului rus in asa cum am vazut, din deceniile IV-V, ea se afla intr-o situatie precara, autonomia acordata initial de autoritatile ruse fiind suspendata. Totusi, in ciuda masurii privind obligativitatea limbii ruse, in aceste decenii limba romana continua sa fie folosita, alaturi de limba rusa, politica de rusificare urmand sa-si dea pe deplin roadele in a doua jumatate a secolului al XIX-lea.