OBIECTIVUL SI INSEMNATATEA CURSULUI DE ISTORIE MEDIE A ROMANILOR

ISTORIA este stiinta care studiaza evolutia societatii omenesti, sub toate aspectele,economic, politic, cultural, spiritual, din cele mai vechi timpuri pana astazi. Istoria este,altfel spus, viata traita.

IZVOARELE ISTORICE

(epoca medievala si inceputul epocii moderne)

Izvoarele istorice sunt sursele de informare pe baza carora se pot reconstitui evenimentele politice, structurile economice, socio-culturale si mentale ale societatii omenesti precum si evolutia acestora de-a lungul timpului.

A.. Izvoarele nescrise

1. Izvoarele arheologice sunt deosebit de importante pentru perioade cand lipsesc alte surse de informare.

Pentru feudalismul timpuriu:

Dabaca

Garvan

Hlincea

Pentru feudalismul dezvoltat:

Baia

Siret

Suceava

Iasi

Campulung

Arges

Targoviste

Bucuresti

B.Izvoarele scrise

2. Izvoarele diplomatice (documente) cuprind actele emise de diferite institutii.

interne = acte emise pe teritoriul nostru (ex.colectia Documente privind istoria Romaniei si Documenta Romaniae Historica.

externe = acte emise de institutii din afara dar referitoare la spatiul 

romanesc (ex. colectia Eudoxiu Hurmuzaki).

Diplomatica =Stiinta auxiliara a istoriei care se ocupa cu critica izvoarelor diplomatice.

Pentru toate izvoarele scrise se aplica critica de text (interna si externa).

3. Izvoarele narative (letopisete, cronici, memorii).

-interne (ex.sec.XV → doua cronici ale domniei lui Vlad Tepes in limba germana si in limba slavona; cinci variante (originalul fiind pierdut) a cronicii oficiale a lui Stefan cel Mare );

- secolele XVI - XVII → cronici scrise in limba romana si in limbile minoritatilor (germana, maghiara).

- externe ( secolele XI-XVIII):

_ Gesta hungarorum (Faptele ungurilor) sau Cronica notarului anonim al regelui Bela al III-lea (Anonymus).

_ Povestea vremurilor de demult (Povesti vremennih let).

_ Cronica polonezului Jan Dlugosz.

_ Cronici bizantine, rusesti, turcesti etc.

_ Relatarile de calatorie adunate in corpusul Calatori straini despre Tarile Romane (10 volume).

4. Izvoare juridice

_ obiceiuri juridice nescrise dar respectate si aplicate ="obiceiul pamantului" sau "legea pamantului".

Din sececolul XV au fost folosite si texte legislative slavo-bizantine, iar din sececolul XVI se tiparesc chiar unele izvoare juridice precum:

- Tripartitul lui Werboczi din 1517;

_ Nomocanonul lui Ioan Postnicul din 1570-1580;

_ Statutele oraselor sasesti din Transilvania.

Din secolul XVII si pana la inceputul secolului XIX se tiparesc marile pravile si colectii de legi in cele trei Tari Romane:

- Pravila de la Govora (1640). Este cea mai veche si reprezinta o legiuire de drept bisericesc tradusa din slavona de Mihail Moxa;

- Cartea romaneasca de invatatura sau Pravila lui Vasile Lupu (Iasi,1646). Izvoarele folosite la intocmirea acestui corpus de legi au fost: Legea agrara bizantina de la sfarsitul secolului VII - inceputul secolului VIII precum si vastul tratat de drept penal in limba latina, bazat in primul rand pe Bazilicale, ale juristului italian Prospero Farinacci (1554-1618). Traducerea din greaca in romana a fost facuta de Eustatie logofatul.

- Indreptarea legii (Targoviste, 1652). Izvoarele folosite: Nomocanonul lui Mihail Malaxos; Comentariul lui Alexie Aristen la Sinopsa lui Stefan din Efes; extrase din marea legiuire a lui Vasile Lupu, fapt care indica, alaturi de tiparirea Pravilei de la Govora intr-o editie pentru Transilvania intensificarea legaturilor culturale dintre Tarile Romane.

- Approbatae constitutiones regni Transilvaniae (1653) si

- Compilatae constitutiones (1669) ambele contin legislatia dietala de la constituirea Principatului.

- Pravilniceasca condica (Bucuresti, 1780) tiparita din porunca domnitorului Alexandru Ipsilanti.

5. Izvoarele epigrafice sunt reprezentate de inscriptiile pe piatra. Stiinta auxiliara a istoriei care se ocupa cu studierea izvoarelor epigrafice se numeste epigrafie.

6. Izvoarele numismatice sunt reprezentate de monede. Stiinta auxiliara a istoriei care cerceteaza monedele si circulatia monetara se numeste numismatica.

7. Izvoarele sigilografice sunt reprezentate de diversele sigilii si peceti. Sigilografia sau sfragistica este stiinta auxiliara a istoriei care se ocupa cu studierea sigiliilor si a pecetilor.

8. Izvoarele cartografice sunt reprezentate de harti, mapamonduri, portulane.(Mapamond = planisfera, planiglob; portulan = harta de navigatie folosita in evul mediu).

Exemple: mapamondul geografului arab Edrisi, din 1154, pentru regiunea Dunarii de Jos; portulanul lui Angelino Dulcert, din 1339, pentru Moldova.

Incepand din secolul XVI hartile se inmultesc si devin tot mai complexe si mai complete. Exemple: harta lui J. Honterus, din 1532, ale lui G. Reichersdorffer, din 1541 si 1550; si a lui I. Castoldo, din 1584.

De valoare deosebita este harta stolnicului Constantin Cantacuzino alcatuita pentru Tara Romaneasca si publicata la Padova in 1700, precum si cea intocmita de

Dimitrie Cantemir pentru Moldova, la inceputul secolului XVIII.

9. Izvoarele heraldice sunt reprezentate de blazoane si insemnele de stat si ale familiilor nobiliare si boieresti. Stiinta auxiliara a istoriei care se ocupa cu studierea izvoarelor heraldice se numeste heraldica..

10. Izvoarele genealogice sunt reprezentate de spitele familiilor nobiliare. Stiinta auxiliara a istoriei care se ocupa cu cercetarea spitelor nobiliare se numeste genealogie.