Organizarea statului geto-dac

Organizarea statului geto-dac

Organele centrale ale statului

Puterea suprema in stat era detinuta de rege ca varf al nobilimii sclavagiste si sef al ierarhiei aparatului de stat. Institutia regalitatii dorea sa devina ereditara, dovada ca Burebista si Decebal au fost fii de regi, dar acest sistem al succesiunii la tron nu s-a conturat pe deplin, mentionandu-se vocatia succesiunii la tron si pentru marele preot sau altele rude ale regelui.

Un alt organ de stat era marele preot, un adevarat vicerege, al carei putere completa puterea laica a regelui. Potrivit lui Dio Cassisus si Iordanes, marii preoti aveau in stat o putere aproape regala. Rolul deosebit pe care puterea religioasa il avea in cadrul statului geto-dac se explica prin aceea ca regii geto-daci si varfurile aristocratiei gentilice erau interesati sa acrediteze ideea originii divine a legilor, context in care preotilor, singurii in masura sa interpreteze vointa zeilor, le reveneau si principalele atributii judecatoresti.

Marele preot era si judecatorul suprem. In concluzie, preotii au constituit in statul geto-dac principalul factor prin intermediul caruia s-a elaborat in sens formal si s-a impus sistemul de drept geto-dac.

Tot la nivel central curtea regelui era alcatuita si organizata dupa modelul statelor elenistice conturandu-se de asemenea, si o ierarhie in cadrul dregatorilor centrali ai statului geto-dac in sens ca Acornia potrivit inscriptiei de la Dionysopolis era intaiul sfetnic al lui Burebista, iar Vezinas era intaiul sfetnic al lui Decebal.

Organizarea locala a statului geto-dac

Ea poate fi desprinsa dintr-o relatare a unui autor antic Seritas, care spune ca in statul geto-dac inainte de cucerirea romana "erau unii pusi mai mari peste treburile agricole, iar alti din jurul regelui, erau impartiti la paza cetatilor".

Concluzii:

1. doua categorii de dregatorii - administrative;

- militare, de comanda

2. statul geto-dac era impartit in unitati administrativ - teritoriale, iar activitatea din agricultura juca un rol atat de important in viata statala incat statul se implica in organizarea si desfasurarea acestei activitati prin intermediul unor dregatori specializati acestia supraveghind repartizarea loturilor de cultura intre membri obstilor satesti potrivit sistemului tragerii la sorti, precum si repartizarea productiei obtinute de pe aceste loturi si retinerea impozitului datorat statului .

Esenta si forma statului geto-dac

Din punct de vedere al esentei sale, statul geto-dac este un stat sclavagist incepator, cu particularitati care il apropie de statele bazate pe modul  de productie tributal sau asiatic.In scurta sa perioada istorica de existenta, cuprinsa intre domnia lui Burebista si Decebal, statul geto-dac nu s-a putut constitui ca un stat sclavagist de tip clasic, precum statele grecesti si romane, iar autorii antici referitori la stratificarea sociala din cadrul statului geto-dac ne indica si denumirea acestor categorii sociale:

patura aristocratiei (tarabostes sau pilleati);

patura oamenilor saraci (comati sau capilatti);

De asemenea, acesti autori, si anume Dio Cassius , Dio cristostomul si Iordanes  precizeaza ca toti factorii de conducere in stat erau recrutati din randul tarabostilor . Exista si un sclavagism propriu statului geto-daca, insa acesta era incepator, sporadic, patriarhal, iar munca sclavilor nu reprezenta baza productiei in statul geto-dac, dimpotriva, baza o reprezinta oamenii saraci dar liberi, grupati in obsti satesti sau teritoriale.

In afara latifundiilor private, exista si proprietatea comuna devalmasa a obstilor satesti sau teritoriale. Exista si un monopol al regelui geto-dac asupra minelor de aur ceea ce completeaza tabloul esentei statului geto-dac de a fi un stat sclavagist incepator.

In ceea ce priveste forma statului geto-dac, el este o monarhie cu un pronuntat caracter militar. Caracterul monarhic este ilustrat de Strabon, care referitor la stapanirea lui Burebista o denumeste imperiu, precum si de o inscriptie descoperita in Siria care denumeste stapanirea lui Decebal, regat. De altfel, caracterul monarhic al statului geto-dac a fost recunoscut de insusi imparatul Dominitian atunci cand i-a acordat lui Decebal diadema de rege, e drept, conducator al unui stat clientelar Romei.

Caracterul militar al statului geto-dac nu este o expresie a primitivismului, ci se explica prin imprejurarea constituirii sale. Statul geto-dac s-a confruntat permanent cu pericolul extern.