RADU (RADUCANU) BRANCOVEANU (21 august 1690 - 15 august 1714)

RADU (RADUCANU) BRANCOVEANU (21 august 1690 - 15 august 1714)

Beizadea Radu (Raducanu) este cel de al saptelea copil si al treilea baiat al familiei Constantin Voda si Marica Brancoveanu. S-a nascut la data de 21 august 1690 si a murit decapitat la 15 august 1714, cand implinea frumoasa varsta de 24 de ani si era in perspectiva de casatorie cu Ana (Ancuta) Cantemir, fata lui Antioh Cantemir si a Catrinei Cantemir. Antioh Cantemir era domnul Moldovei. Radu (Raducanu) s-a nascut in acea zi de 21 august 1690, la zece ceasuri, cand tatal sau Constantin Basarab Brancoveanu se afla la Zarnesti, cu gheneralul Donat Heisller. Constantin Voda Brancoveanu nutrea ca prin casatoria celui de al treilea baiat al sau cu Ancuta lui Antiohie Cantemir domnul Moldovei sa-i dea conacul de la Obilesti sau Casa de la Brancoveni³⁰⁶.

Constantin Basarab Brancoveanu cand logodise pe fiul sau Radu Brancoveanu cu Ana Cantemir, se gandea ca daca mai domneste inca sase-sapte ani, il lasa urmas. In el domnul muntean afla fericita imbinare de sange de Basarab-Brancoveanu si Cantacuzin. "Are voinicia si frumusetea trupeasca a lui Serban Cantacuzino, iscusinta bunicului Preda Brancoveanu, placerea pentru cititul cartilor ca Stolnicul Constantin Cantacuzino, darzenia sa bine socotita indrazneala a lui Matei Basarab si rabdarea mladioasa cu care ma inzestra ziditorul pre mine, parintele mult incercat."

Cand beizadea Radu (Raducanu) cel de al treilea "genito" (fiu) era inchis la Edicule (sapte turnuri) in Istanbul a trimis pe cei doi tineri prieteni ai sai, Parvu (trecut de treizeci de ani) si pe Manole, deghizati in negustori, calugari, tarani, batrani si chiar pehlivani primira porunca sa ia galbeni dintr-un sipet de la Brancoveni, sa-i aduca Ancutei si s-o ocroteasca de orice primejdie. In vremea lui Constantin Brancoveanu refacerile de monumente ale inaintasilor medievali, fie prin grija voievodului, fie prin acea a unor mari boieri si a unor inalti ierarhi, constituie un fapt cultural notabil, prelungind si in acest sens atitudinea epocii materne.

El este tot evident in unele adausuri importante in arhitectura sau pictura murala la biserici din secolele XIV-XV - la Cozia sau la Govora, spre a da doua exemple clasice -, dar este si mai elocvent marturisit de fenomenul reziderintial brancovenesc inlauntrul caruia, alaturi de edificii ridicate "a fundamentis", cu stucaturi arhitectonice perfect simetrice adecvate unor "palate", in spiritul unui confort aproape modern (Potlogi, Mogosoaia) inregistram si cateva "modernizari" ale unor "case" mai vechi sau chiar de o varsta venerabila, aflate de fiecare data in locuri de rezonanta in istoria neamului boieresc al voievodului sau chiar in istoria tarii intregi: asa s-au petrecut lucrurile la Brancoveni ce au dat si numele familiei princiare, curtea de aici fiind daruita fiului lui Constantin Voda, Raducanu, care in anul 1708 primea ce erau "casele de piatra ale lui Matei Voda"³⁰⁷.