RELIGIA ROMANA

RELIGIA ROMANA

I.IZVOARE: - arheologice (inscriptii, altare, statui, monumente funerare, temple)

- literare (marturii ale autorilor clasici- Cato, Varro, Cicero, Ovidiu, Vergiliu, Plutarh, Lucretiu, sau ale unor autori din perioada crestinismului timpuriu- Augustin)

II.INFLUENTE: - grecesti>panteonul, elemente de cult, constructii de cult, ritualuri initiatice - etrusce>ritul funerar, unele divinitati (Mercur, Minerva, Junona), practici divinatorii

III. MITOLOGIA romana are caracter istoric. Astfel, mitul intemeierii Romei sugereaza aportul a doua grupuri etnice distincte la fondarea Cetatii, precum si descendenta divina a fratilor Romulus si Remus, fii ai lui Marte. Mitul cuprinde elemente de totemism (lupoaica, cei 12 vulturi care indica locul viitoarei cetati) si aminteste de omorul primordial ca sacrificiu- fondator. De asemeni, rapirea sabinelor justifica dubla descendenta a patriciatului roman. In fine Romulus nu este vazut doar ca intemeietor al orasului ci si ca fondator al institutiilor - Senat, Adunari. El este pentru romani intemeietorul, legislatorul, razboinicul, regele si preotul.

IV.ELEMENTE ARHAICE:- cultul spiritelor protectoare gentilice (MANII, PENATII, LARII, spiritul stramosului eponim), celebrat de capul familiei, insotit de jertfe, precum si de intretinerea focului sacru al vetrei;

- elemente de totemism (venerarea lupoaicei sau a altor animale sacre - taurul, cotofana)

- cultul funerar, care presupune o legatura permanenta intre cei morti si familia lor, precum si credinta referitoare la un destin postum diferentiat (in Campiile elizee sau in lumea subpamanteana a lui Orcus)

- culte agrare patronate de divinitati precum Faunus (protectorul vitelor), Venus (zeita a horticulturii si viticulturii), Saturn (zeu al recoltei), Ceres (protectoare a cerealelor); sarbatori speciale asociate fertilitatii (lupercaliile, in februarie; cerealiile, in aprilie;floraliile, in mai; vinaliile, in august; saturnaliile, in decembrie) 

V.PANTEONUL: prezinta trasaturi antropomorfe si dispune de puteri folositoare omului (zeii influenteaza belsugul, puterea, norocul, vitejia, siguranta, linistea, dreptatea.)

*JUPITER - zeul luminii si al fenomenelor ceresti, al vantului, ploii, furtunii, fulgerului si tunetului; protector al semanaturilor, al hotarelor si al statului roman, ocrotitor al imparatilor; mare si milostiv;

*JUNONA - consoarta divina, zeita a luminii, protectoare a casatoriilor si a maternitatii;

*MARTE - initial zeu al agriculturii, devine un zeu al razboiului;

*VESTA - asociata focului sacru al vetrei, pururea fecioara, protectoare a semanaturilor;

*VULCAN - zeu al soarelui arzator, apoi al focului, faurarul zeilor;

*SATURN - divinitate agrara, patron al belsugului si protectorul ogoarelor;

*MINERVA - divinitate de origine etrusca, patroana a intelepciunii, a artelor si mestesugurilor;

*DIANA - zeita a muntilor, a padurilor, a vanatorii;

*MERCUR - zeul comertului si protectorul negustorilor;

*FAUNUS - protector al animalelor padurii dar si protector al oamenilor impotriva lupilor;

*VENUS - zeita a frumusetii, a primaverii si a vegetatiei;

*ORCUS - zeul lumii mortilor;

*NEPTUN - zeul marilor;

*FORTUNA - zeita norocului;

*ZEITATI INFERIOARE, care protejeaza diferite activitati omenesti, purtand uneori nume ce se identifica cu functia lor: Vaticanus - vegheaza primul tipat al copilului, Fabulinus si Locutius - patroneaza vorbirea, Educa si Potina - ii invata pe copii sa manance si sa bea, Abeona si Adeona - vegheaza asupra plimbarilor etc. LARII sunt zei de origine etrusca, spirite protectoare in general, organizate pe categorii: LARES FAMILIARES (protejeaza familia), LARES VIALES (protectori ai drumurilor), LARES COMITIALES (protectori ai raspantiilor), LARES PERMARINI (protectori ai drumurilor pe mare), LARES MILITARES (protectori in lupta). PENATII, protejeaza resursele alimentare. Erau reprezentati in fiecare casa prin doua statui inpozitie de dans sau purtand cornul abundentei. MANII, duhuri bune, genii protectoare, provin din sufletele stramosilor si protejeaza familia si ginta.

*PERSONIFICARI ALE UNOR NOTIUNI ABSTRACTE: Pax (pacea), Virtus (virtutea), Justitia (justitia), Fortuna (norocul, fericirea)

*FORTA SUPRANATURALA IMPERSONALA (NUMEN) : atribuita zeilor, eroilor sau imparatului;

VI.LOCURI DE CULT: - initial exista sanctuare in aer liber, spatii ingradite, folosite pentru observarea cerului si pentru ghicit;

- apar apoi temple, dupa modelul celor etrusce (cu plan patrat) sau grecesti (cu plan dreptunghiular), dedicate unor grupuri de zei (templul triadei capitoline - Jupiter, Junona, Minerva, sau Panteonul) sau individuale (templul lui Marte, al lui Jupiter, al Vestei, al Junonei), dotate cu statui ale divinitatilor venerate; temple dedicate imparatilor, in epoca imperiala;

VII.SACERDOTIUL: - functia sacerdotala a fost, la inceput , indeplinita de regi, pentru ca in epoca republicana sa apara functia de "rex sacrorum", care se ingrijea de sacrificii;

- restul preotimii se constituie in confrerii numite colegii: FLAMINII (raspundeau de cultul marilor zei), PONTIFII (stabileau calendarul si sarbatorile, zilele faste si cele nefaste, consemnau faptele istorice si legile ), AUGURII (interpretau semnele divine dupa zborul pasarilor), FETIALII (supravegheau justetea razboiului sau a pacii in conformitate cu dreptul divin), DECEMVIRII (consultau cartile sibilinice) (T1), ARVALII (invocau pe zeul Marte) si cele sase VESTALE (slujitoare ale Vestei,fecioare care vegheau focul sacru).

VIII.CULTUL nu prezinta initial aspecte mistice ci are o configuratie precisa si pragmatica:

- ofrande alimentare, aduse zeilor sau stramosilor decedati (de obicei din prima recolta); sufletelor celor rai sau fara urmasi(LEMURII) li se dedica o ceremonie speciala, in luna mai;

- jertfe (care insoteau o cerere, marturisirea pacatelor, sau solicitarea unui sfat din partea zeilor); maruntaiele, inchinate zeilor erau arse, iar carnea era consumata de familie sau de preoti (T2);

- sacrificiile umane au fost interzise;

- ghicitul, prezicerile, erau practicate obligatoriu, inainte de orice eveniment important; se practica indeosebi haruspicina (ghicitul dupa maruntaiele animalelor de jertfa) sau auspiciile (dupa zborul pasarilor);

Accesul la cult era initial restrictiv, rezervat patricienilor. in epoca republicana, sunt exclusi de la cult doar strainii si sclavii (cu exceptia saturnaliilor, cand acestia capatau privilegii speciale ). in epoca principatului si a dominatului se dezvolta cultul imparatului.

IX.INFLUENTE ORIENTALE: - in timpul republicii este adoptata prima divinitate asiatica, CYBELE (Marea Mama). Apoi, devine popular cultul egiptean al perechii Osiris-Isis, cultul lui Anubis sau al zeului Serapis. in epoca imperiala, se raspandeste cultul zeului iranian Mithra, celebrat la Roma sub forma lui "Sol Invictus" la 25 decembrie.

Crestinismul a cunoscut, de asemeni o mare popularitate in lumea romana, dar a prilejuit si mari conflicte sociale, precum si o dura opozitie din partea aristocratiei imperiale, responsabila de marile persecutii din sec. I-IV. in anul 313, crestinismul a devenit o religie tolerata in imperiu, sfarsind prin a se impune drept religie oficiala in timpul imparatului Theodosiu, in anii 392-395.