STEFAN Brancoveanu (n. 1685+m. 15 august 1714)

STEFAN Brancoveanu (n. 1685+m. 15 august 1714).

Stefan Brancoveanu a fost cel de al cincelea copil si al doilea baiat al marelui Voevod Constantin Basarab Brancoveanu si al Maricai (Maria) Brancoveanu.

El s-a nascut in anul 1685, inainte ca tatal sau Constantin Voda sa urce in scaunul Tarii Romanesti. El era cu doi ani mai mic decat fratele sau Constantin I. La data de 24 februarie 1709, cand avea varsta de 24 de ani, el se casatoreste cu Balasa sin Ilie Cantacuzino, din Moldova mort la data de 22 nov. 1722. Dupa trei ani de casatorie ii moare sotia sa Balasa (la 22 noiembrie 1712), ramanand ca el sa creasca o fetita obtinuta prin casatorie cu ea.

Fetita purta numele bunicii dupa tata, al Maricai (Maria) si al mamei sale Maria fiica lui Miron Costin. Stefan Brancoveanu era un om desavarsit, cunostea multe limbi straine si poseda o cultura foarte mare. El a stat alaturi de fratele sau mai mare, Constantin, la toate evenimentele.

In anul 1703, la varsta majoratului, in ziua de 18 mai, cand implinea chiar 18 ani, el il insoteste pe tatal sau Constantin Basarab Brancoveanu la Adrianopol, fiind chemat de sultan. Dupa cateva saptamani de asteptare, sultanul il primeste in audienta. La fel ca tatal sau, Stefan era imbracat in caftan si cuca.

Amandoi vor saruta poala sultanului. Dupa ce a platit din plin pe toti dregatorii si a acceptat marirea tributului de la 280 de pungi la 520, sultanul a confirmat domnia lui Brancoveanu pe viata si cu drept de mostenire. La 13 februarie 1704, apare ca martor. Avea titlul de beizadea iar instructia era facuta in limba greaca. In anul 1703, ridica in cinstea Sfantului Stefan, un schit. La casatorie primeste foaia de zestre cu prioritatile: "O parte din Brancoveni, Jigalia, Criva de jos si Criva de Sus, Ipotesti si Puturoasa, Cocorastii si a patra parte din rumanii de la Cepari, precum si via"ce se cheama de la Alexandru", tot satul Blaj cu viile si cu morile, mosia si rumanii dela Campeni, mosia de la Zvorsca" cat am cumparat"; jumatate din rumanii, viile si satul Izlaz, jumatate din rumanii, viile si satul Comosteni cu morile, jumatate din rumanii, viile si satul Radestita, jumatate din rumanii si satul Nedeia, jumatate din satul Macesul si Marmorile, satul Halmajelul si Aninii - din Mehedinti - cu rumanii si cu viile, jumatate din rumanii si satul Bogosari, satul Aninis - din Gorj - satul Mogosoaia cu tot hotarul, casele de piatra, curtile, via, helesteul si moara, mosiile de la Straulesti, Buciumeni, Gorganele, Chitila si Tatarani, tot satul Andreesti cu rumanii, cu morile in Ialomita si cu balta Patruzeci si cinci de pogoane de vie la Sarata - numita si Lipianca - si a treia parte din mosia de acolo, unde sa i-se faca pivnita de piatra, jumatate din viile dela Saturi, casele si pivnita de piatra, a patra parte din viile de la Pitesti, la Lescioara, optsprezece pogoane vie la Scaieni si mosia Dragoesti si Mielausanii cu morile." A luat parte impreuna cu fratele sau mai mare la punerea pietrei de temelie la biserica de la Brancoveni in ziua de miercuri 31, mai 1699 alatui de parintele Vladica (Kir Theodosie", unde stau acolo pana la 15 iulie 1699, timp in care a asistat la lucrarile acestui sfant lacas vreme de aproape o luna de zile dupa care merg la Bucuresti. Stefan, era un tanar cu deosebita aplecare spre carte, pe care tatal sau il lua cu dansul in calatoria zilnica la Adrianopol, din 1703, si de la care avem un sir de cuvinte de lauda catre sfinti, incepand cu patronul sau, care se rostira inaintea parintelui bucuros si fura tiparite supt ingrijirea mitropolitului Antim, se insura numai dupa trei ani, in 1709 cu Balasa Cantacuzino, dar ea muri in 1712.

Se vede inca la mitropolia din Targoviste, intre ruine, piatra de marmura frumos sculptata, pe care se citeste inscriptia "blagorodnii Balasii Cantacuzenii, una fiica a lui Ilie Cantacuzino vel vist. den Moldova, sotie a luminatului coconului Stefan Brancoveanul, care, de ani 15 varsta fiind, cu iubit sotul ei crestineaste, efsevos (=cucernic), cu intelepciune si cu alalte aretas (=virtuti) au trait, ei, cruda moarte, far' de vreme inca sosind dupa ce in boala grea cazand, nu mult zacand, o au rapit, iesind cu luminatul sotul ei, numai al 2, lui 10. Aice e odihna si rapaosul de veci" - al sotiei de 18 ani - "dupre bunatatile sale castigat, iar iubitului ei sot si tot blagodnecului neamului ei lacrimi neastamparate si jale necurmata au lasat". Stefan a primit ca zestre 28020 taleri plus 34 mosii si localitati ca si fratele sau mai mare Constantin.