BALTAGUL, de M. Sadoveanu - apartenenta la specia literara

BALTAGUL de M. Sadoveanu - apartenenta la specia literara

Romanul 'Baltagul'de Mihail Sadoveanu, aparut in 1930, este un adevarat ' poem al naturii si al sufletului omului simplu, o 'Miorita' de dimensiuni mari'(G. Calinescu).

//Romanul este o specie a genului epic, in proza, de mare intindere, cu o actiune complexa si complicata, care se desfasoara pe mai multe planuri narative, cu conflicte puternice si cu numeroase personaje, oferind o imagine ampla si profunda a lumii.

Desi de mai mica intindere decat alte opere literare similare din creatia sadoveniana, 'Baltagul' are toate notele caracteristice ale unui roman.

In primul rand, este o opera epica, deoarece autorul isi exprima indirect sentimentele de admiratie fata de insusirile alese ale eroinei, prin intermediul actiunii, relatand o serie de intamplari si punand-o in relatie cu alte personaje. Naratiunea se face la persoana a III-a singular, ceea ce argumenteaza detasarea totala a autorului de subiect.

Timpul actiunii este limitat, intamplarile se desfasoara din toamna pana in primavara

( din momentul plecarii lui Nechifor la Dorna dupa oi si pana la cel in care Vitoria ii descopera trupul neinsufletit). Nu este precizat anul, deoarece eroina traieste un timp mitic romanesc, un timp spiritual al credintelor si al datinilor vechi, care au valabilitate in orice epoca.

Locul actiunii este vast, cuprinzand meleagurile stancoase ale muntilor din Moldova (Magura Tarcaului, zona Dornelor si a Bistritei), dar si cele de la campie (la Cristesti, in baltile Jijiei).

Fiind un roman, actiunea este complexa, iar structura este mai complicata decat la nuvela. Modul de expunere predominant este naratiunea,imbinata admirabil cu descrierea si cu monologul interior, prin care scriitorul pune in lumina insusirile personajelor, zbuciumul lor sufletesc si relatiile dintre ele, stabilite intr-o lume guvernata de anumite traditii.

Actiunea romanului este structurata in saisprezece capitole in care sunt povestite, in esenta, actiunile Vitoriei Lipan in cautarea si cunoasterea adevarului despre sotul ei plecat de mai mult timp de acasa.

Subiectul romanului urmareste un singur fir epic, dar exista mai multe planuri narative: unul retrospectiv in care Vitoria rememoreaza intamplari ale vietii de familie si altul care relateaza despre pregatirile pentru drumul cel lung pe urmele sotului , despre cautarile infrigurate incheiate cu pedepsirea raufacatorilor.

In expozitie este prezentata Vitoria Lipan, o femeie careia timpul nu i-a sters din frumusete. Ea traieste in Magura Tarcaului, cu spaima ca ceva rau s-a intamplat cu barbatul ei, Nechifor Lipan, om harnic si gospodar al satului .Intarzierea prea mare a sotului sau plecat la Dorna sa cumpere o turma de oi constituie intriga romanului.

Desfasurarea actiunii cuprinde apoi nararea intamplarilor ce decurg din aceasta: eroina este convinsa ca Nechifor a disparut si, dupa ce intreprinde o serie d investigatii ce o edifica asupra presupunerilor sale, se pregateste sa plece in cautarea acestuia, insotita de fiul ei, Gheorghita, caruia ii comanda, inainte de plecare, un baltag.

Drumul este lung si anevoios, asemenea unui labirint: intreaba pe la hanuri si pe la oameni de'barbatul cu caciula brumarie si cal negru tintat'. De la Vatra Dornei, unde afla ca sotul ei cumparase trei sute de oi si ca plecase spre casa insotit de alti doi ciobani, Vitoria urmeaza drumul spre Brosteni, Borca, Sabasa. In satul urmator, Suha, constata ca aici nu mai ajunsesera decat doi ciobani si i se pare limpede ca aici s-a comis omorul.

Punctul culminant cuprinde mai multe momente de maxima tensiune; la Sabasa, in ograda unui gospodar, Vitoria il gaseste pe Lupu, cainele barbatului ei. Cu ajutorul lui gaseste ramasitele lui Nechifor,apoi implineste toate datinile de inmormantare. Cheama autoritatile sa constate crima, afla de cei doi tovarasi ai lui Nechifor si gandeste un plan pentru pedepsirea lor.

Deznodamantul este dramatic: la pomana, Vitoria ii invita pe cei doi ciobani care cad in plasa intrebarilor puse cu abilitate de aceasta si se demasca. Dupa ce faptasii isi primesc pedeapsa, lucrurile intra in normal, Vitoria se intoarce la ale sale, cu ganduri noi pentru cei doi copii.

O alta trasatura specifica a romanului este numarul mare de personaje. Astfel, exista personaje principale -Vitoria, Nechifor Lipan, Gheorghita- secundare - Minodora, Danila, baba Maranda, Calistrat Bogza, Ilie Cutui - sau episodice-mos Pricop, functionarii de la prefectura.

Vitoria Lipan - personajul principal, este o figura reprezentativa de erou popular, deoarece intruneste calitatile fundamentale ale omului simplu de la tara: iubeste adevarul si dreptatea, respecta legile stramosesti si datinile. Inteligenta, darza, cu o vointa puternica, ea dovedeste in drumul sau stapanire de sine, devotament, neclintire in respectarea traditiilor.

Indiferent de locul pe care il ocupa in opera, celelalte personaje contribuie la descoperirea adevarului, aduc lumina in investigatiile pe care Vitoria le intreprinde. Pe de alta parte, ele contureaza doua lumi - una'cea de sus', arhaica, alta, 'cea de jos', unde munteanca intalneste alte randuieli decat cele cunoscute de ea. 

Personajele au consistenta si capata valori; Nechifor este un personaj - suma a lumii, Vitoria reprezinta un timp etern, pastrat prin traditie, iar Gheorghita reprezinta noua generatie care va asigura continuitatea vietii.

O alta trasatura a acestei opere literare este faptul ca ofera o imagine ampla si profunda a vietii oamenilor de la munte, unde traditiile sunt pastrate cu sfintenie( botezul, nunta, inmormantarea sunt minutios prezentate). De aceea romanul are caracter monografic.

Daca avem in vedere sursa de inspiratie ( balada'Miorita'), 'Baltagul' poate fi privit ca un roman mioritic a carui actiune incepe acolo unde se incheie balada. Drumul spre viata al lui Gheorghita si experientele prin care trece tanarul, fac din 'Baltagul' un roman al initierii.

Limbajul artistic sadovenian, caracterizat prin solemnitate, cuprinde arhaisme fonetice, lexicale si semantice('cata', 'tarnita', 'strajer'), care ilustreaza atmosfera si graiul moldovenesc si compun o muzicalitate deosebita, ' ' o partitura intonata sub cupola lui Dumnezeu'.

Din cele aratate, se poate constata ca opera literara 'Baltagul' intruneste toate notele definitorii ale unui roman: caracter epic, actiune complexa, existenta unui numar mare de personaje si prezenta unei imagini ample si profunde asupra vietii. Valoarea lui este sporita si de concizia si dinamismul actiunii, precum si de armonia compozitiei, ilustrand in mod stralucit specia literara pe care o reprezinta.